Letonia taie pentru a treia oară salariile şi pensiile ca să primească banii FMI
Premierul leton caută soluţii de reducere a deficitului
Dezastrul economic din Letonia ar putea afecta şi creditarea din Suedia
La presiunea Fondului Monetar Internaţional, Parlamentul leton a fost nevoit să aprobe noi restricţii bugetare radicale. Parlamentarii letoni au aprobat tăieri de buget de 715 milioane de euro (10 % economii din cheltuielile bugetare globale). Decizia s-ar traduce prin reduceri cu 20 % din salariile funcţionarilor publici, în special ale membrilor guvernului, şi 10 % din pensii şi ajutoarele sociale, cu punere în aplicare imediată – de la 1 iulie.
„Ajustările“ vor fi şi mai dureroase pentru alte categorii sociale. Guvernul va trebui să înjumătăţească alocaţia copiilor şi să taie cu 40% veniturile profesorilor.
Din perspectiva premierului Valdis Dombrovskis, decizia dificilă a Legislativului (impusă de cerinţele FMI, care a aprobat Letoniei un împrumut de 7,5 miliarde de euro) va ajuta statul să evite falimentul. Practic, Letonia a fost nevoită să taie din cheltuieli aproape un miliard de euro pentru a primi o altă tranşă de 1,2 miliarde de euro de la FMI la sfârşitul lui iulie. Comisia Europeană şi FMI au salutat decizia Letoniei şi au promis că vor debloca „fără întârziere” următoarea tranşă a împrumutului.
Noi crize sociale şi politice
PIB-ul Letoniei se estimează că va scădea cu 18% anul acesta faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în timp ce deficitul va ajunge la 11,6% (deşi creditorii internaţionali au solicitat ca acesta să fie de maximum 5% din PIB, iar el trebuie să fie de 3% pentru ca Letonia să poată adopta moneda unică europeană).
Iar acestea nu sunt nici pe departe singurele probleme cu care se confruntă guvernul de la Riga. Sindicatele au anunţat că vor organiza mişcări de protest masive zilele următoare. Letonia ar putea să se confrunte chiar cu o nouă cădere a guvernului. La nici două luni după ce precedentul cabinet a fost forţat de proteste masive să demisioneze, ieri, noul ministru al Sănătăţii s-a retras din funcţie. Ivars Eglitis a refuzat să implementeze tăierile uriaşe de buget din ministerul său, relatează Reuters, deoarece ar fi însemnat că mii de letoni ar putea rămâne fără acces la serviciile medicale, în timp ce multe spitale vor fi închise şi vor crea alte sute de şomeri.
Situaţia dezastruoasă din statul baltic (care avusese cea mai mare creştere economică dintre toate statele UE în 2006) ar putea afecta şi ţara vecină, Suedia, ale cărei bănci investesc masiv în Letonia de mai mulţi ani, scrie Bloomberg. Pierderile băncilor suedeze în statele baltice ar putea însuma până la 5% din PIB-ul total al Suediei, a apreciat agenţia de rating Fitch. Doar cele mai mari două bănci suedeze – Swedbank AB şi Seb AB au împrumutat peste 35 de miliarde euro celor trei state baltice. Devalorizarea monedelor din aceste ţări, micşorarea salariilor şi creşterea nivelului şomajului ar putea afecta şi mai mult băncile suedeze, care ar putea fi obligate să îşi restrângă activitatea nu doar în aceste state, ci şi în Suedia, afectând şi creditarea din statul nordic. (E.F.)
Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine
















3 Comentarii [+] Adauga un comentariu
La presiunea Fondului Monetar Internaţional, Parlamentul leton a fost nevoit să aprobe noi restricţii bugetare radicale. Parlamentarii letoni au aprobat tăieri de buget de 715 milioane de euro (10 % economii din cheltuielile bugetare globale).
antisemitismul in romania, manifestat in discursuri publice si printre politicieni
antisemitismul din discursurile publice, o mai buna educatie privind holocaustul si atitudinea negativa a unor politicieni fata de evrei au fost citeva dintre probleme semnalate la dezbaterea “holocaustul in romania: probleme nerezolvate?”, organizata, miercuri 6 iunie, de ambasada sua din romania si institutul national pentru studierea holocaustului “elie wiesel” din bucuresti.
mark taplin, reprezentantul ambasadei statelor unite ale americii in bucuresti, a felicitat romania pentru pasii pe care i-a facut in abordarea problemei holocaustului prin infiintarea, in 2005, a institutului national pentru studierea holocaustutlui din romania si a amintit faptul ca din cei sase milioane de evrei care au murit in holocaust, 345.000 au fost din romania.
christian kennedy, presedintele office of holocaust and the second world war issues, a semnalat faptul ca un aspect important care a ramas nerezolvat dupa holocaust este restituirea proprietatilor, caselor si obiectelor de valoare care au apartinut comunitatii evreiesti. "restituirea facuta adecvat ajuta la curatarea constiintei nationale. pe langa chestiunile morale, raman cele practice precum restituirile si compesarile. in acest sens, o problema nerezolvata a ramas de pilda cea a colectiilor de arta confiscate de nazisti, iar statele unite ofera ajutor in acest sens pentru 15 natiuni", a spus christian kennedy.
in plus, kennedy a mentionat ca romania a facut un progres atunci cind a devenit membru al task force for cooperation on holocaust, in urma cu doi-trei ani, organizatie care se ocupa, printre altele, cu specializarea a 250 de profesori in problemele holocaustului. acestia, la rindul lor, vor educa alti profesori in acest domeniu.
alcee hastings, un alt membru al biroului pentru studierea holocaustului, a semnalat situatia taberelor de rromi care este "de nedescris", "ingrozitoare" pentru o societate care lasa copiii sa traiasca in felul acesta. insa, el a precizat ca nu se refera strict la romania, ci la "societate", in general, formata din persoane indiferent de nationalitate sau de etnie.
radu ioanid, istoric si director al centrului de studii avansate asupra holocaustului, din cadrul muzeului memorial al holocaustului, din washington d.c., a spus ca in romania mai traiesc sase mii de evrei, pentru care ar mai conta semnalarea actelor de antisemitism. acesta a precizat ca acte de antisemitism exista in toata tara, iar tendinta este de a tolera acest fenomen. istoricul a amintit de atitudinea membrilor partidului romania mare care, in urma cu aproape doua saptamini, l-au criticat pe cel ce urma sa devina ambasadorul romaniei in israel, "care se nimerise sa fie evreu", doar pentru ca este de aceasta religie.
radu ioanid a mai spus ca partidul social democrat este o formatiune politica din romania care organizeaza intilniri cu tendinte antisemite.
in plus, unii politicieni au incercat sa modifice diverse legi ca, de pilda, cea a retrocedarilor, cu intentii antisemite "si nimeni nu a reactionat".
de asemenea, istoricul a citat un sondaj al guvernului romaniei care a concluzionat ca 29 la suta dintre romani considera crucificarea lui iisus un pacat de care evreii se fac vinovati, iar 33 la suta dintre participantii la sondaj considera ca suferinta evreilor este o pedeapsa divina. de aceea, profesorul crede ca biserica nu ia suficienta atitudine in acest domeniu.
presedintele aliantei civice a romilor, costel bercus, a cerut ministerului educatiei sa fie mai proactiv, semnalind necesitatea documentarii chestiunilor legate de rromi, organizarea unor campanii in scoli si pentru schimbarea atitudinii politicienilor.
virgil stefan nitulescu, secretar de stat al ministerului culturii si cultelor, a semnalat trei probleme care inca nu au fost rezolvate in privinta holocaustului. in primul rind, clarificarea faptelor istorice privind felul in care s-a intimplat holocaustul in romania si cum a fost el perceput de romani. de asemenea, oficialul a intarit necesitatea ca memoria victimelor sa fie pastrata cit mai bine. de aceea, ministerul si-a propus sa construiasca memorialul holocaustului in bucuresti, in zona centrala, pina la sfirsitul anului viitor sau in 2009. potrivit oficilaului, acesta va fi unul la fel de impresionant ca cel al eroilor romani. in plus, virgil stefan nitulescu a mentionat si faptul ca institutia isi propune educarea elevilor despre holocaust si despre rromi.
csaba ferenc asztalos, presedinele consiliului national pentru combaterea discriminarii, a semnalat si el faptul ca o problema ar fi antisemitismul din discursurile publice, dar si discriminarea pe internet pentru care incearca sa gaseasca arme adecvate pentru a o combate.
aurel vainer, presedintele federatiei comunitatilor evreiesti din romania, s-a aratat bucuros de faptul ca in romania exista o legislatie care ingradeste la maximum antisemitismul, la aceasta perfomanta contribuind foarte mult factori externi, precum statele unite. iar legea americana care prevede ca departamentul de stat sa monitorizeze antisemitismul in lume "face bine si evreilor din romania", a apreciat vainer. acesta a precizat ca antisemitismul in romania este un fenomen marginal, iar educatia este un element cheie in combaterea acestuie fenomen.
este si normal sise vede din cum arata;