Manual de tehnici de tortură folosite de CIA

De la palme umilitoare la simularea înecului sau detenţia într-un spaţiu strâmt în compania gândacilor, tehnicile de interogare a suspecţilor de terorism în timpul administraţiei Bush, dezvăluite de succesorul său, dau fiori. Metodele de interogare detaliate cu o precizie aproape ştiinţifică în patru documente redactate de doi avocaţi ai Departamentului de Justiţie în 2002 şi 2005 sunt gradate, de la intimidarea suspectului apucându-l brusc de guler până la simularea înecului, aşa cum precizează primul document, care datează din august 2002, informează France Presse.

TEHNICA PERETELUI: Tehnica peretului (walling) consistă în plasarea persoanei interogate lângă un perete flexibil. Interogatorul trage suspectul spre el, apoi îl împinge violent în perete.

PĂLMUIREA: Urmează lovituri la nivelul feţei „cu degetele uşor depărtate”, recomandă textul. Scopul de a „provoca surpriză şi/sau umilinţă”.

IZOLAREA ÎN SPAŢII FOARTE MICI: Este recomandată „nu mai mult de două ore” atunci când suspectul nu poate sta altfel decât aşezat şi „până la 18 ore” atunci când este plasat într-un spaţiu mai mare, care îi permite să stea în picioare.

OBOSEALA MUSCULARĂ: Deţinutul este „plasat la 1,20 sau 1,50 metri de un perete" şi i se ordonă să nu se mişte.

PRIVAREA DE SOMN: Privarea de somn constituie o etapă superioară. Potrivit documentului din mai 2005, au existat cazuri când deţinuţii au fost privaţi de somn timp de 96 de ore, deşi durata maximă autorizată este de 180 de ore.

INSECTE: Folosirea insectelor este recomandată încă din primul document din 2002, în care anchetatorii sunt autorizaţi să îi spună unui deţinut, adică palestinianului Abu Zubaida, că este închis cu o „insectă care pişcă”. În realitate, anchetatorii sunt sfătuiţi să folosească insecte inofensive, precum omizile.

SIMULAREA ÎNECULUI: Această tehnică (waterboarding) este dintre cele mai sofisticate recomandate anchetatorilor. „Individul este legat de o bancă înclinată”, în general cu picioarele mai sus decât restul corpului. I se acoperă fruntea şi ochii cu o bucată de pânză, apoi se toarnă apă peste pânză, care în timpul operaţiunii se trage şi asupra nasului şi gurii deţinutului. Acesta este lăsat să aibă „uşoare dificultăţi de respiraţie timp de 20-40 de secunde”, precizează documentul. Pânza este apoi îndepărtată, deţinutul este lăsat să inspire aer de trei sau patru ori, apoi operaţiunea este repetată, însă nu mai mult de 20 de minute, potrivit documentului secret.

GOLICIUNE: Cele trei documente din mai 2005 abundă în explicaţii la acest capitol. Într-un document din 30 mai se precizează că „goliciunea este folosită pentru a provoca un disconfort pshihologic şi pentru a permite anchetatorului să recompenseze imediat deţinutul înapoindu-i hainele, în caz de cooperare”.

MANIPULAREA ALIMENTARĂ: Masa obişnuită este înlocuită cu un „lichid fad”.
 

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine