Marea Britanie: într-o săptămână au apărut 100.000 de noi cazuri de „gripă porcină”
Marea Britanie: într-o săptămână au apărut 100.000 de noi cazuri de „gripă porcină”
*Avertisment OMS: propagarea virusului A H1N1 se apropie de 100% din suprafaţa planetei
Numărul englezilor care au contractat virusul gripal A(H1N1) creşte vertiginos, anunţă autorităţile sanitare britanice. În numai şapte zile, au fost confirmate 100.000 de noi cazuri, un număr aproape dublu faţă de numărul bolnavilor înregistraţi cu o săptămână în urmă, relatează Agerpres. Acum şapte zile fuseseră înregistrate 55.000 de cazuri, majoritatea cu simptome uşoare.
Cu toate acestea, 31 de persoane contaminate cu virusul gripal au murit în Marea Britanie de la izbucnirea pandemiei. De altfel, potrivit Ministerului Sănătăţii, 840 de persoane bolnave de noua gripă sunt spitalizate, dintre care 63 la terapie intensivă, cifrele prezentate fiind valabile doar pentru Anglia. Anunţul a venit în contextul în care, joi, au fost lansate o linie telefonică naţională şi un serviciu de internet cu informaţii pentru cei care se tem că ar fi putut contracta virusul gripal.
Mai mult, numărul în creştere al bolnavilor din Regatul Unit vine ca o confirmare a anunţului Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), care a avertizat că propagarea virusului A H1N1 „se apropie de 100 la sută” din suprafaţa planetei. „Dacă luaţi în calcul faptul că propagarea virusului a atins 160 dintre cele 193 de state membre (ale OMS), ne apropiem de 100 la sută, dar nu încă", a declarat presei Gregory Hartl, purtător de cuvânt al OMS, conform Mediafax. „În ceea ce priveşte persoanele decedate, cred că am ajuns în prezent la cifra de 800", a adăugat Hartl. (M.T.)
Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine
















52 Comentarii [+] Adauga un comentariu
Numărul englezilor care au contractat virusul gripal A(H1N1) creşte vertiginos, anunţă autorităţile sanitare britanice.
zi de comemorare a holocaustului in ungaria
budapesta – cu prilejul comemorarii victimelor holocaustului, organizata in 16 aprilie pe locul unui fost lagar de exterminare, citeva sute de persoane au participat la un ''mars al vietii'', purtind lumanari aprinse, in amintirea celor circa 550.000 de evrei unguri victime ale holocaustului.
la muzeul casa teroarei din budapesta, presedintele fidesz, viktor orban, a declarat ca “omagiul adus in memoria victimelor sistemului dictatorial adreseaza un mesaj si pentru trecut, dar si pentru viitor”, transmite editia online a duna tv.
cu aceasta ocazie orban a apreciat faptul ca in ungaria exista deja locuri comemorative ale victimelor dictaturii si ca aceste comemorari aduc un mesaj pentru viitor, potrivit caruia in ungaria nu mai pot exista sisteme dictatoriale care sting viata oamenilor nevinovati din cauza originii lor. "in ungaria, independent de rasa, virsta si sex, toata lumea are dreptul la libertate, la securitate si la respectul demnitatii umane si toate acestea trebuie sa fie protejate de puterea politica si de societate intotdeauna" – a afirmat politicianul ungar.
la comemorarea victimelor holocaustului a participat si reprezentantul parlamentului european, pal schmitt, precum si vicepresedintele fidesz si multi alti politicieni ai partidului.
in timpul guvernarii orban s-a decis ca 16 aprilie, ziua infiintarii primului ghetou in ungaria, sa fie ziua comemorativa a holocaustului si in fiecare an sa se aminteasca de aceasta zi in parlament si in scoli. ziua comemorativa a fost propusa, in anul 2000, de ministrul invatamintului de atunci, zoltan pokorni. parlamentul a decretat chiar in anul 2000 data de 16 aprilie ca zi comemorativa a holocaustului, iar data de 25 februarie ziua victimelor comunismului.
trei machete selectate pentru realizarea memorialului holocaustului
bucuresti – in concursul pentru realizarea unui memorial al holocaustului la bucuresti au mai ramas in competitie trei machete, dintr-un total de cinci proiecte preselectate in luna aprilie de catre ministerul culturii si cultelor (mcc).
decizia privind realizarea memorialului a fost luata de mcc ca urmare a recomandarilor comisiei internationale pentru studierea holocaustului din romania (comisia wiesel) si a consultarilor cu personalitati ale comunitatii evreiesti din romania, supravietuitori ai holocaustului.
minis terul a anuntat pe 23 ianuarie concursul de creatie pentru realizarea unui astfel de monument. in concurs au fost inscrise 35 de proiecte, cinci dintre ele fiind retinute de comisia de jurizare desemnata de minister.
dupa o noua selectie, juriul a retinut trei machete ale viitorului memorial al holocaustului. acestea au fost realizate de: alexandru galai, vlad andrei gherghiceanu si codrin tritescu; bogdan iacob; peter jacobi.
cea de a treia etapa a concursului va avea loc la 14 august. cei trei finalisti trebuie sa prezinte un curriculum vitae, un portofoliu cu lucrari reprezentative si extrase de presa si sa argumenteze proiectul propus in fata comisiei. proiectului cistigator va fi anuntat de mcc la 9 octombrie.
memorialul va fi amplasat in spatiul public delimitat de strazile lipscani, ion brezoianu, mihai voda si ing. anghel saligny, in apropierea actualului sediu al ministerului administratiei si internelor.
autorul operei selectate prin concurs va putea propune si reamenajarea spatiului public in care va fi amplasat monumentul.
"romania a inregistrat un progres enorm prin ruperea unei taceri de 65 de ani privind istoria holocaustului. in urma recomandarilor comisiei internationale pentru studierea holocaustului din romania, guvernul romaniei a creat, in 2005, institutul <<elie wiesel>> pentru studierea holocaustului din romania, care serveste drept motor important in scopuri educative si comemorative", a declarat, ieri, la iasi, in deschiderea conferintei internationale "pogromul de la iasi (28-30 iunie 1941): prologul holocaustului din romania", ambasadorul statelor unite la bucuresti, nicholas taubman. desi a apreciat masurile luate de romania "pentru a preda liceenilor adevarul despre ceea ce s-a intamplat la iasi, si nu numai, in timpul acestei perioade tragice", diplomatul american a criticat faptul ca nu se intampla acelasi lucru si in institutiile de invatamant superior. taubman considera necesara "extinderea acestui efort inclusiv in universitati, unde, din pacate, unii profesori de istorie continua sa nege existenta holocaustului, precum si responsabilitatea lui antonescu in acest sens". in acelasi timp, ambasadorul sua i-a indemnat pe romani sa cunoasca mai bine adevarata istorie a holocaustului si a antisemitismului din aceasta tara. "nicio masura nu poate readuce vietile si visurile celor care au disparut la iasi in urma cu 65 de ani, dar cel mai mare tribut pe care il putem aduce este acela al amintirii si al luptei impotriva urii, intolerantei si bigotismului, ori de cate ori ne confruntam cu acestea", a concluzionat nicholas taubman. ambasadorul sua a mentionat si existenta, pe unul dintre zidurile muzeului memorial al holocaustului din sua, a citatului: "sa nu fii victima. sa nu fii agresor. mai presus de toate, sa nu fii spectator". "acesta este un citat care ilustreaza miezul dilemei holocaustului - victimele, agresorii si spectatorii. ne aminteste faptul ca trebuie sa ramanem alerti pentru ca societatile noastre sa nu mai calce niciodata pe acest drum", a mai spus taubman.
pasi importanti pentru recuperarea istoriei
"la 65 de ani departare de cumplitele evenimente din zilele de 28 si 29 iunie 1941, ne aflam astazi la iasi pentru a aduce un pios omagiu acelor concetateni ai nostri care au cazut victime insangeratelor actiuni conduse de autoritatile romane din acea vreme, pentru un singur si de neiertat <<pacat>& ;gt; acela de a fi evrei", a afirmat, intr-o alocutiune, ministrul roman de externe, mihai razvan ungureanu. "in urma cu 65 de ani, orasul iasi a fost scena ororilor si crimelor care au constituit inceputul actiunii sistematice de eliminare fizica a populatiei evreiesti din romania, la ordinul expres al autoritatilor politice din acea vreme. pentru ca astfel de fapte sa nu mai aiba loc niciodata, cunoasterea lor obiectiva, cercetarea documentelor sau cuantificarea lor statistica au nevoie de optiunea noastra riguroasa si ireversibila pentru democratie, precum si de reactia profunda a fiecaruia dintre noi in fata incalcarii demnitatii persoanei", a afirmat presedinteletraian basescu in mesajul sau catre participantii la conferinta. seful statului a subliniat: "romania a facut pasi importanti pe calea recuperarii istoriei si a asumarii memoriei. in 2005 a fost inaugurat institutul national "elie wiesel" pentru studierea holocaustului din romania si tot anul trecut, cu prilejul zilei holocaustului, am lansat un manual de liceu despre istoria evreilor", a aminitit basescu, mentionand ca una dintre cauzele favorizante ale ororilor de la iasi, a fost disponibilitatea populatiei civile de a participa la o astfel de "vanatoare de oameni".
conferinta organizata de universitatea alexandru ioan cuza din iasi, in parteneriat cu institutul pentru studierea holocaustului din romania - elie wiesel si federatia comunitatilor evreiesti din romania - comunitatea din iasi, si-a propus dezbaterea celor mai recente studii privind holocaustul din romania in general si, in special, episodul pogromului de la iasi. la manifestare au fost prezenti numerosi istorici si cercetatori din tara si strainatate, reprezentanti ai administratiei centrale si locale, ai corpului diplomatic acreditat la bucuresti, precum si ai comunitatii evreiesti.
de ziua holocaustului, 9 octombrie 2005, teatrul national a prezentat proiectul coordonat de catre fostul student al mariettei sadova, liviu craciun, piesa “ancheta” de peter weiss, in traducerea ioanei craciun. cu acest proiect a inceput la national un ciclu de spectacole-lectura. dupa cuvantul directoarei artistice a teatrului, ilinca tomoroveanu, am fost introdusi in atmosfera grava dintr-o sala de tribunal unde erau anchetati comandantii care au ordonat uciderea a peste 20.000 de evrei, fata in fata cu martorii scapati miraculos cu viata. despre ororile din lagarele de exterminare se povesteste in piesa lui peter weiss. martorii vorbesc despre tratamentul inuman la care erau supusi detinutii in aceste adevarate fabrici ale mortii de la auschwitz si dachau. aici detinutii erau batuti cu cruzime si loviti necrutator. in opera lui peter weiss, piesa “ancheta - oratoriu in 11 canturi” ocupa un loc aparte. poate sta alaturi de celebra opera dramatica a lui rolf hochuth “vicarul”, in care e supusa discutiei implicarea morala a vaticanului si a papei pius al xii-lea, in genocidul nazist. piesa lui peter weiss se inscrie pe traiectoria estetica a teatrului documentar. acest gen respinge programatic fictiunea in favoarea adevarului istoric, distilat din documente. printre supravietuitorii dictaturii naziste, pot numi doi, si anume pe elie wiesel si pe dansatorul de step harry harwey (supravietuitor din lagarul de la dachau). premiera piesei “ancheta - oratoriu in 11 canturi” a avut loc la 19 octombrie 1965, simultan la mai multe teatre din germania federala si din cea democrata. fiind tradusa in mai multe limbi europene, a avut un puternic ecou la londra, in regia lui peter brook si la stockholm, in regia lui ingmar bergman. au fost realizate spectacole memorabile la essen, münchen, leipzig, zürich, lyon, viena, milano. si tot intr-o interpretare memorabila au citit textele valorosii actori ai nationalului, care au fost: george motoi, ovidiu iuliu moldovan, matei alexandru, maia morgenstern, mircea albulescu, ilinca tomoroveanu, costel constantin, liviu craciun, carmen ionescu, constantin dinulescu, eusebiu stefanescu, rin negrea, victor moldovan, grigore nagacevski, alex georgescu, bogdan musatescu, vlad ivanov, marcello cobzariu, valentin uritescu, alexandru hasnas, mircea cojan, tomi cristin. fiecare a contribuit la aceasta omagiere a victimelor nazismului. spectatorii au fost infiorati auzind cum detinutii in aceste veritabile fabrici ale mortii erau mintiti si pacaliti cand erau dusi la gazare, spunandu-li-se ca vor fi dusi la baie. comandantii care au ordonat uciderea evreilor, si pe unii chiar ei i-au impuscat, nu-si recunosc vina in fata judecatorilor si in fata procurorului, mintind cu calm, naturalete si sange rece. interpretarea actorilor din primul esalon al nationalului a fost si acum la inaltime. am asistat la un impresionant spectacol-lectura.
manifestari ale neo-nazistilor cehi
praga - citeva zeci de membri si simpatizanti ai miscarilor neo-naziste din cehia au marsaluit pe 11 ianuarie in cartierul evreiesc al pragai, protestind fata de ceea ce ei numesc "holocaustul anti-palestinian" perpetuat de catre statul israel, relateaza agentia ctk. protestul s-a incheiat dupa ce consiliul local din praga a anuntat ca marsul este interzis. presedintele federatiei comunitatilor evreiesti jan munk a declarat anterior ca este anormal sa se desfasoare astfel de manifestari, apreciate ca evident "anti-semite". pe de alta parte, pe 10 ianuarie un tribunal local din ostrava a condamnat patru tineri "skinhead" la inchisoare dupa ce anul trecut au atacat si ranit mai multe persoane de origine rroma. una dintre victime a fost injunghiata de mai multe ori in spate, dar anchetatorii nu au reusit sa stabileasca autorul.
holocaustul comemorat la oradea
comunitatea evreilor din oradea a organizat luni 19 iunie "adunarea de doliu" pentru comemorarea a 62 de ani de la holocaust, transmite rompres. incepind cu ora 17,00, la sinagoga din strada mihai viteazul nr. 4 din oradea s-a oficiat un serviciu divin, o rugaciune la monumentul evreiesc si un program al corului comunitatii.
au participat enoriasii supravietuitori ai holocaustului, impreuna cu familiile si descendentii lor, precum si alti cetateni care impartasesc durerea si doliul comunitatii. serviciul divin va fi oficiat de eminenta sa rabin abraham ehrenfeld.
"inaintea celui de-al ii-lea razboi mondial, oradea a avut una din cele mai mari comunitati evreiesti de pe aceste meleaguri. populatia evreiasca, parte integranta a orasului, a adus contributii in domeniul social-economic, stiinte si arte, avind un rol deosebit in conturarea imaginii edilitare a municipiului", a declarat presedintele comunitatii evreiesti din oradea, ing. felix t. koppelmann.
el a mentionat si faptul ca majoritatea comunitatii evreiesti locale a fost distrusa in lagarele de exterminare de la auschwitz-birkenau si altele, impreuna cu alte sase milioane de evrei din tarile europene
cunoasterea, recunoasterea si asumarea istoriei
inspectorat ul scolar judetean mures si comunitatea evreilor targu-mures
au organizat, la sfarsitul saptamanii trecute, sesiunea nationala de
comunicari stiintifice cu tema "istoria si civilizatia evreilor",
accentul punandu-se pe problematica holocaustului. manifestarea,
coord onata de prof. vasile sandor, s-a desfasurat la scoala generala
nr.4 din targu-mures, fosta scoala evreiasca, intr-o sala unde, pe
placi de marmura, sunt trecute numele celor care au pierit la
auschwitz. printre lucrarile prezentate de elevi s-au numarat:
"auschwitz-ul, atunci si acum" (autor: radu popescu, colegiul national
"george cosbuc", cluj-napoca; indrumator _ prof. topan paul);
"evenimentele din iunie 1940 din iasi in lumina istoriografiei recente"
(autor: alina mariciuc, liceul "mihai eminescu", iasi; indrumator _
prof. aurel rusu); "imaginea evreului in mentalul colectiv. evreul in
cadrul ideologiei legionare" (autor: andrada ispas, liceul teoretic
"bolyai farkas", targu-mures; indrumatori: prof. dumitru botos si prof.
calin florea); "holocaustul in ardealul de nord. ghettourile" (autori:
silviu dulau si adriana bucin, liceul cu program sportiv, targu-mures;
indrumator _ prof. calin calugaru); "holocaustul in memoria
supravietuitorilor" (autori: emeralida hategan oltean si ioana sipos,
colegiul national "alexandru papiu ilarian"; indrumator _ prof. vasile
sandor).
holocaustul, o lectie de neuitare
doi specialisti in istoria holocaustului din romania au gandit impreuna
o formula originala de prezentare a evenimentelor care au indoliat
evreimea-romana in anii celui de-al doilea razboi mondial, i-am numit
pe lya benjamin si irina marin-cajal. expozitia va circula prin romania
si in strainatate sub titlul "prigoana si rezistenta spirituala in anii
holocaustului - viata in umbra mortii." de aceasta data, obiectele
expuse sunt putine, fotografiile asisderea, texte - doar cateva, si, in
pofida economiei mijloacelor expozitionale mesajul transmis este
rascolitor: "uitarea este un act de vinovatie!" vernisajul expozitiei a
avut loc ieri in prezenta doamnei rodica gordon-radian, ambasador al
israelului si a monei musca, fost ministru al culturii si cultelor, a
scriitorului stelian tanase ca si a fostului presedinte emil
constantinescu.
"a s fi vrut sa spun despre aceasta expozitie ca este frumoasa (...),
dar este o expozitie dedicata unui fragment dintr-o suferinta uriasa",
a declarat la deschidere virgil nitulescu, secretar de stat in mcc.
am retinut din expozeul istoricului radu ioanid, director al muzeului
holocaustului din washington ideea ca "antisemitismul reprezinta un
pericol pentru securitatea romaniei". vorbitorul a explicat si de ce.
cu cateva ore mai inainte, avusese loc inaugurarea institutului
national pentru studierea holocaustului din romania, al carui director
a fost numit istoricul general maior (in rez,) mihail ionescu.
cu o zi mai inainte, duminica 9 octombrie, ministrul afacerilor
externe, mihai razvan ungureanu, a inaugurat centrul de studii ebraice
din cadrul universitatii "alexandru ioan cuza" din iasi. printre cei
prezenti, i-am remarcat pe ambasadoarea israeliana rodica gordon
radian, directorul muzeului memorial de la ierusalim, avner shalev,
directorul muzeului memorial al holocaustului de la washington, paul
shapiro, prefectul judetului, radu prisacaru, tova ben nun,
reprezentanta agentiei evreiesti, deputatul aurel vainer, noul
presedinte al federatiei comunitatilor evreiesti din romania etc.
comemorarea victimelor holocaustului ungar
cei 135.000 de evrei din transilvania de nord asasinati de fascistii
maghiari si ss-istii germani de ungaria in anii 1943-1944 ii numara
istoria holocaustului din ungaria. dar ei au fost trup din trupul
evreimii-romane. acum, de ziua holocaustului, la gheorghieni, miercurea
ciuc, odorheiul secuiesc, sighetul marmatiei, si in alte localitati
transilv anene au avut loc comemorari emotionante de aducere aminte.
putini din evreii care locuiau in orasele si targurile transilvaniei de
nord, ocupate de maghiari, s-au intors acasa, majoritatea au pierit in
lagarele de exterminare de la auschwitz, birkenau si dachau.
cotrocenii in primele randuri
presedintele traian basescu si premierul calin popescu tariceanu au
depus, ieri, cate o coroana de flori la monumentul martirilor evrei din
curtea templului coral din capitala, cu ocazia zilei holocaustului. la
ceremonie au mai participat reprezentantii ambasadelor sua, frantei,
germaniei si israelului la bucuresti, precum si membri ai asociatiei
supravietuitorilor holocaustului din romania. comemorarea zilei
holocaustului a continuat la palatul cotroceni cu o ceremonie solemna
sub auspiciile presedintelui romaniei traian basescu, la care au fost
prezente personalitati ale vietii publice si ale corpului diplomatic
din romania. ceremonie urmata de un spectacol sustinut de actorii
teatrului evreiesc de stat, in frunte cu maia morgenstern.
reculegere in cimitirul evreiesc din ploiesti
ziua holocaustului - una dintre cele mai tragice experiente ale
umanitatii - a fost comemorata, ieri, si in prahova. ceremoniile
organizate cu prilejul acestui eveniment au inceput, inca din primele
ore ale diminetii, la cimitirul evreiesc (aflat in vecinatatea
cimitirului viisoara) din ploiesti. la monumentul ridicat in 1946, au
fost depuse coroane de flori de catre prefectul judetului, corneliu
popescu, reprezentanti ai consiliului judetean, ai primariei
ploiesti, ai directiei pentru cultura, culte si patrimoniu cultural
national, precum si de catre presedintele comunitatii evreilor din
municipiu, gilu iuftariu, elevi si profesori. putini stiu probabil
ca - dupa cum ne-a declarat reprezentantul comunitatii evreiesti -
lespedea monumentului este asezata pe locul unde, simbolic, in anul
amintit, a fost "ingropata" o bucata de sapun facuta din ramasitele
trupurilor evreilor omorati in lagarele naziste. cei prezenti au
tinut un moment de reculegere in memoria celor 6 milioane de evrei
exterminati intre 1933 - 1945 si s-au recules, apoi, in fata a sapte
morminte ale unor evrei ploiesteni ucisi de legionari in 1940.
in perioada celui de-al doilea razboi mondial, au fost trimisi in
lagarele germane peste 1500 de evrei din prahova. daca in 1939, numai
la ploiesti, traiau circa 10.000 de persoane apartinand acestei
etnii, in prezent, aici au mai ramas numai 51, iar alti 4 - in
campina.
manifestarile de ieri, prilejuite de ziua holocaustului, au mai
inclus dezbateri organizate la muzeul de arta, colegiile
nationale "mihai viteazul" si "i.l. caragiale", precum si in alte
unitati de invatamant din judet, expozitii de pictura si fotografie.
in sinaia, evenimentul a fost marcat printr-o serie de actiuni
desfasurate la centrul european de cultura: evocarea personalitatii
lui yehudi menuhin si a lui george enescu, un microrecital sustinut
de filarmonica "paul constantinescu" din ploiesti.