McCain şi Obama nu îndrăznesc să propună soluţii la criza financiară
McCain şi Obama nu îndrăznesc să propună soluţii la criza financiară
Electoratul are mai multă încredere în Obama în probleme de economie
Candidatul republican acumulează puncte la politica externă
Cei doi candidaţi la preşedinţia SUA, republicanul John McCain şi democratul Barack Obama, s-au întâlnit vineri, în orăşelul Oxford din statul Mississippi, pentru prima dezbatere televizată din această campanie electorală, dezbătând problema războiului din Irak, economia americană şi ameninţarea unui Iran nuclear. La sfârşit, ambele tabere politice au declarat victoria candidatului lor în întâlnirea urmărită de zeci de milioane de americani, în vreme ce analiştii au indicat fie că Obama a dominat clar, fie că a fost “meci egal”.
Dinamica show-ului a fost destul de previzibilă, McCain încercând să sublinieze lipsa de experienţă în materie de politică externă şi securitate internă a rivalului său, în vreme ce Obama a încercat să demonstreze că senatorul de Arizona este o copie a preşedintelui George W. Bush. Analiştii citaţi de CNN au remarcat faptul că nici unul dintre candidaţi nu a oferit o soluţie cât de cât coerentă la criza economică pe care o traversează sistemul financiar din America şi pentru salvarea căruia administraţia Bush şi liderii Congresului au ajuns, se pare, la un acord privind acordarea unui ajutor de 700 de miliarde de dolari.
Fără detalii despre economie
La început, McCain ar fi trebuit să fie avantajat în prima dezbatere televizată, datorită faptului că aceasta trebuia să se axeze doar pe chestiuni de politică externă şi securitate naţională, însă, având în vedere că emisiunea s-a desfăşurat, vineri, pe fundalul dezbaterilor privind planul de salvare a sectorului financiar, realizatorii s-au văzut nevoiţi să schimbe întrebările adresate candidaţilor în aşa fel încât să le dea oportunitatea să vorbească despre economie. Nici unul dintre candidaţi nu a profitat însă de această şansă pentru a da detalii specifice, cu toate că observatorii au remarcat că Obama stăpâneşte mai bine problema. Şi sondajele de opinie relevă că electoratul are mai multă încredere în Obama în chestiuni economice. Însă şi McCain a avut ocazia să-şi demonstreze calităţile atunci când discuţia a ajuns în teritoriul său, politica externă. Potrivit CNN, când vine vorba despre războiul din Irak şi terorism, votanţii l-ar alege mai degrabă pe McCain decât pe Obama (deşi acelaşi McCain a fost surprins vorbind de “Cehoslovacia”).
Atac şi contraatac
După câteva minute mai lente, McCain a deschis tirul asupra lui Obama, repetând frecvent că rivalul său “nu pricepe” politica externă. “Sunt câteva avantaje la experienţă, cunoaştere şi judecată. Şi sincer nu cred că senatorul Obama are cunoaşterea ori experienţa” pentru a deveni preşedinte, a explicat sentorul de Arizona. Obama şi-a luat revanşa în momentul când discuţia a ajuns la Irak. “Când a început războiul, ai spus că va fi rapid şi uşor, ai spus că ştii unde sunt arme de distrugere în masă. Te-ai înşelat”, i-a reproşat senatorul de Illinois lui McCain. “Ai spus că vom fi întâmpinaţi ca eliberatori. Te-ai înşelat. Ai spus că nu există o istorie a violenţelor între şiiţi şi sunniţi şi te-ai înşelat”, a ripostat Obama.
Ambii prezidenţiabili se vor mai duela în direct încă de două ori, la Nashville, pe 7 octombrie (când rezultatul final ar putea fi ceva mai concludent, având în vedere că vor fi şi întrebări din public), şi la New York, pe 15 octombrie. Candidaţii lor la vicepreşedinţie, Joe Biden şi Sarah Palin, se vor întâlni într-o singură dezbatere televizată, pe 2 octombrie, în Saint Louis.
Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine














69 Comentarii [+] Adauga un comentariu
Cei doi candidaţi la preşedinţia SUA, republicanul John McCain şi democratul Barack Obama, s-au întâlnit vineri, în orăşelul Oxford din statul Mississippi, pentru prima dezbatere televizată din această campanie electorală, dezbătând problema războiului din Irak
cine ati dori sa fie viitorul presedinte al statelor unite mccain sau obama? > sondaje.php0h.com/ale gerius.php
evreii croati solicita despagubiri pentru bunurile confiscatezagreb â– croatia urmeaza sa ia masuri pentru rezolvarea problemei despagubirii evreilor expatriati si ale caror proprietati au fost confiscate de regimurile ustas si comunist din secolul trecut, se arata intr-o informatie a southeast european times. ministrul croat al justitiei, vesna skare-ozbolt, declara ca despagubirile trebuie sa aiba loc indiferent de aspiratiile europene ale croatiei.
evreii croati expatriati care si-au pierdut proprietatile in cursul a doua regimuri succesive ar putea primi despagubiri, intrucit zagrebul depune eforturi pentru solutionarea acestei probleme. suma totala a despagubirilor ar putea atinge 20 milioane de euro.
in luna octombrie, ambasadorul special pentru probleme legate de holocaust al departamentului de stat al sua, edward b. oâ’donnell, s-a aflat la zagreb pentru consultatii. acesta a declarat ca administratia de la washington este pregatita sa negocieze un acord bilateral care sa plaseze cetatenii americani in sfera de actiune a legii croate a retrocedarii din 1996.
in 1941, regimul ustas din croatia -- un regim marioneta al germaniei naziste -- a ordonat evreilor croati sa isi declare proprietatile, inclusiv locuintele, apartamentele, conturile bancare si valorile personale, precum bijuteriile. averile au fost ulterior confiscate si, in multe cazuri, cedate membrilor minoritatii germane din croatia, cunoscuti drept volksdeutscheri. dupa incheierea razboiului, proprietatile au fost nationalizate de guvernul comunist.
pe masura ce croatia progreseaza in drumul de aderare la uniunea europeana, aceasta este supusa presiunii de a solutiona disputele privitoare la retrocedare cu o serie de tari membre ale blocului. zagrebul a purtat deja negocieri cu austria pentru despagubirea volksdeutscher-ilor expulzati din croatia in 1945. la rindul sau, acest lucru a adus in atentie problema despagubirii evreilor, din moment ce germanii exilati au pierdut proprietati care apartineau initial evreilor croati.
potrivit istoricului ivo goldstein din zagreb, numarul evreilor care solicita despagubiri nu ar trebui sa fie prea mare.
dar, adauga acesta, procesul ar trebui sa inceapa cu cazurile din 1941, cind au fost confiscate primele proprietati. daca guvernul croat accepta solicitarile, acesta va fi nevoit sa restituie bunurile sub forma de proprietate imobiliara sau sa ofere despagubiri banesti. un obstacol major este faptul ca multe proprietati au fost transformate in apartamente rezidentiale, case, paduri, complexe forestiere sau agricole sau birouri. potrivit surselor, cladirea ambasadei ucrainei, de exemplu, apartine unei familii evreiesti expatriate din argentina. ministrul croat al justitiei, vesna skare-ozbolt, declara ca despagubirile trebuie sa aiba loc indiferent de aspiratiile europene ale croatiei.
fiindcäƒ realitatea celuilalt este ã®ntotdeauna bogatäƒ, variatäƒ åŸi contradictorie, ea este eliberatäƒ de ceea ce este necaracteristic sau accidental, intervenind aici reperele culturale åŸi prejudecäƒå£ile celui care construieåŸte imaginea
rasism, antisemitism ca forma particulara de rasism, heterofobie si xenofobie
singura solutie este expulzarea evreilor din america.