Mii de europeni, în apărarea rromilor expulzaţi

Expulzarea rromilor din Franţa a devenit o îngrijorare europeană, au arătat manifestaţiile de sâmbătă n Foto: Reuters/Benoit Tessier

Repatrierile "voluntare" din Franţa, ale unor etnici ţigani provenind din România şi Bulgaria, sunt văzute drept o ameninţare la adresa Constituţiei franceze şi a liberei circulaţii în interiorul UE

Nu politicii inumane a lui Sarkozy", scria pe pancartele purtate de cei 12.000 de oameni - potrivit poliţiei, respectiv 50.000, potrivit organizatorilor - care au ieşit, sâmbătă, pe străzile Parisului, pentru a protesta împotriva expulzării rromilor din România şi Bulgaria de pe teritoriul francez.

Manifestaţia din capitala Franţei a fost una din cele 130, desfăşurate simultan în tot atâtea localităţi franceze, cu scopul de a atrage atenţia Guvernului de dreapta şi preşedintelui Sarkozy că francezii nu susţin politica sa. Aceasta este, cel puţin, părerea liderilor Opoziţiei de stânga. În schimb, sondajele arată că între 48 şi 65% dintre francezi susţin expulzările.

Nu şi cei ieşiţi în stradă (socialişti, alţi militanţi de stânga, membri ai unor ONG-uri, studenţi ecologişti etc), care au invitat circa 40 de rromi din România (a căror tabără a fost distrusă la 12 august) să defileze în primele rânduri ale cortegiului de la Paris. Dintre celelalte manifestaţii, cele mai ample s-au desfăşurat la Bordeaux, Toulouse şi Montpellier.

"Nu acceptăm otrava pe care Guvernul este pe punctul de a o turna în republica noastră", a declarat liderul Verzilor (ecologiştii), Cecile Duflot. Secretarul general al principalului sindicat din Franţa (CGT,apropiat de forţele politice de stânga), Bernard Thibault, vede drept "periculoasă reţinerea ideii că tot răul societăţii vine din imigraţie".

Protestele din Franţa au fost însoţite de manifestaţii de susţinere pe cuprinsul întregii Europe. Evenimente similare au fost organizate la Londra, unde i s-a spus "Destul!" lui Sarkozy, la Madrid şi Barcelona, unde pe pancarte scria "Ajunge cu deportările!", până la Roma, Budapesta şi Belgrad. La Bruxelles, s-a lansat o întrebare-avertisment "Romi, imigranţi, cine urmează?", în timp ce o manifestaţie similară este aşteptată de-abia pentru astăzi la Bucureşti.

"O dezamăgire pentru organizatori"

Diferenţa dintre numărul protestatarilor anunţat de organizatori şi cel contabilizat de poliţie a stârnit ironiile ministrului de Interne, Brice Hortefeux. "Deşi organizate de circa 60 de organizaţii, colective, sindicate şi partide politice, manifestaţiile din această zi, aşa-zise «de apărare a drepturilor omului», nu au reunit în total, pe întreg teritoriul, decât câteva zeci de mii de persoane", a spus el.
"Este, fără îndoială, o dezamăgire pentru organizatori", a adăugat Hortefeux, care a mai spus că Guvernul din care face parte nu va renunţa la planul contra taberelor ilegale de rromi, anunţat de preşedintele Sarkozy.

Roma o ia pe urmele Parisului

Departe ca tirul de critici (din partea CE, ONU, Vatican şi numeroase ONG-uri din toată lumea) să servească drept avertisment, la Roma se pregăteşte acelaşi tip de măsuri contestate din Franţa. Potrivit La Repubblica, primarul Gianni Alemanno vrea să înceapă, de astăzi, demolarea a 201 de tabere ilegale unde locuiesc 2.500 de rromi.

Spre deosebire de Franţa, în Italia nu se au în vedere expulzările, ci construcţia a încă două tabere de rromi oficiale, de tip "attrezzato" (dotate, echipate), a anunţat primarul Alemanno.

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine