Mii de hectare de terenuri radioactive din Rusia, în flãcãri

Premierul Vladimir Putin a fost copilot al unui bombardier cu apă şi a participat la o operaţiune din regiunea Ryazan n Foto: Reuters/RIA Novosti

În afara uzinelor nucleare apărate de flăcări în aceste zile, numai în regiunea Briansk (sud-vestul Moscovei) au existat 28 de focare care au devastat 269 de hectare contaminate după dezastrul de la Cernobâl, iar totalul zonelor cu mare grad de radioactivitate pârjolite este de ordinul miilor de hectare

Temerea statelor europene - ca incendiile de vegetaţie din Rusia să nu cuprindă suprafeţe contaminate radioactiv pe timpul URSS - s-a adeverit, dar îngrijorările sunt tardive. Pârjolirea a mii de hectare cu mare grad de radioactivitate nu doar că se poate produce oricând, dar s-a şi întâmplat deja, chiar de la începutul lunii iulie, au recunoscut autorităţile de la Moscova.

"Conform datelor de monitorizare a radioactivităţii pe teritoriul regiunilor Rusiei, unde se află terenuri poluate cu elemente radioactive, de la jumătatea lui iulie s-au înregistrat incendii de pădure pe 3.900 de hectare", afirmă serviciul federal pentru apărarea pădurilor pe site-ul său (www.rcfh.ru).

Conform AFP, pe lista cu zonele afectate de pe cuprinsul "regiunilor celor mai poluate" se regăseşte şi zona Briansk de la frontiera cu Belarus. În această zonă din sud-vestul Moscovei au fost active cel puţin 28 de focare, care au devastat 269 de hectare. Suprafeţele respective au fost unele dintre cel mai grav afectate de dezastrul nuclear de la Cernobâl, din aprilie 1986.

Între timp, mii de oameni luptă cu flăcările la obiectivele nucleare Maiak (uzină civilă de procesare a deşeurilor) şi la bazele militare de la Snejnik (în Urali) şi cea de la Sarov (la 500 km de Moscova). În afara acestora, experţi internaţionali sunt îngrijoraţi de faptul că incendiile ar putea pune în pericol un număr imposibil de precizat de obiective nucleare secrete ale Federaţiei Ruse.

Deşi luptă de şase săptămâni cu flăcările, zecile de mii de civili şi militari nu fac faţă dezastrului. Aceasta s-ar putea explica şi prin aceea că, în afara "bătăliilor" cu focul care se desfăşoară în zone populate şi observabile de către mass-media, ruşii trebuie să facă faţă şi incendiilor care ameninţă obiective secrete.

Suprafeţele în flăcări, reduse la jumătate

"În ultimele 24 de ore, numărul noilor focare de incendiu a fost inferior numărului celor stinse. La ora 06.00 (05.00 - în România), pe o suprafaţă de 92.700 de hectare erau active 612 focare", preciza, ieri dimineaţă, Ministerul pentru Situaţii de Urgenţă de la Moscova. Cu o zi înainte erau cuprinse de flăcări 174.000 de hectare, iar la începutul săptămânii existau circa 830 de focare.

Circa 165.000 de angajaţi ai minis-terului continuau să lupte împotriva incendiilor, miercuri, susţinuţi de 550 de specialişti străini, echipaţi cu şase avioane şi opt elicoptere. Chiar şi republicile baltice anexate de URSS (Estonia, Letonia şi Lituania) au trimis oameni şi echipamente în ajutorul Rusiei.Lor li se adaugă Ucraina, Belarus şi Armenia, dar şi mari puteri precum Franţa, Germania şi Italia care au oameni şi vehicule care participă la efortul de stingere a incendiilor. Din partea Chinei a sosit unul dintre cele mai mari ajutoare băneşti - în valoare de patru milioane USD.

Pe de altă parte, Marea Britanie, Germania, Franţa, Italia, Belgia, Da-nemarca, România, Cehia, Slovacia, Letonia şi Lituania le-au recomandat propriilor cetăţeni să evite călătoriile în Rusia. Grecia a decis prelungirea automată a vizelor pentru toţi ruşii care se află în vacanţă pe teritoriul lor.

Ameliorarea situaţiei la Moscova

O scurtă ploaie, de miercuri dimi-neaţă, pe lângă cisternele care stropesc fără întrerupere străzile au făcut aerul mai uşor de respirat la Moscova. Temperatura a scăzut la circa 20 de grade Celsius şi urma să scadă cu 3-5 grade faţă de media ultimelor săptămâni (36-37 grade). Chiar şi cu această dimi-nuare, regimul termic "corespunde mai degrabă Saharei sau Asiei Centrale", crede directorul Centrului meteorologic al Rusiei, Roman Vilfand. "Incendiile de pădure nu au dispărut. Presiunile înalte şi anticiclonul vor antrena revenirea fumului la Moscova", a precizat oficialul

O soluţie durabilă de îndepărtare a particulelor degajate de incendii de capitala rusă este devierea râului Oka pe 20 de km. După mai multe zile de lucru intens, râul deviat a început inundarea terenurilor arse din districtele Egorev şi Koloma, unde turba arde mocnit până la câţiva metri adâncime şi continuă să fumege. În perioada sovietică, această zonă mlăştinoasă a fost secată, astfel că, fără inundarea zonei, arderea turbei nu poate fi curmată.

Medvedev şi Putin scad în popularitate

În ciuda faptului că premierul Vladimir Putin a pozat într-o nouă ipostază "eroică" - fiind copilot al unui bombardier cu apă - popularitatea lui şi a preşedintelui Dmitri Medvedev este în scădere accelerată. Ruşii nu sunt deloc mulţumiţi de prestaţia celor doi - mai puţin populari decât ministrul pentru Situaţii de Urgenţă, Sergehi Şoigu, care are o cotă de încredere de 75%. Într-un sondaj al institutului FOM, popularitatea lui Putin a scăzut de la 69% (ianuarie 2010) la 62% (iulie 2010), iar cea a lui Medvedev de la 62% la 52%.

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine