Muncitorii romani pot fenta restrictiile din UE daca au statut de independent

de Denisa MANU, Bruxelles Postat la: 14.12.2006 00:00 Ultima actualizare: 18.10.2011 02:22 VisuL romanilor de a pleca sa lucreze in Uniunea Europeana atat inainte, cat si dupa aderarea Romaniei la UE , este ingradit de restrictiile impuse de o parte a membrilor Uniunii impotriva liberei circulatii a muncitorilor din Romania si Bulgaria, dupa modelul impus celor 10 noi state intrate in Uniune in 2004. Una dintre tarile in care muncitorii romani nu au acces liber pe piata fortei de munca, dupa data aderarii, este si Belgia. Aceste restrictii, aplicabile in cazul in care un cetatean roman, indiferent de pregatirea sa, doreste sa se angajeze in cadrul unei societati ca salariat, nu mai sunt valabile daca persoana in cauza dobandeste statutul de independent si devine astfel propriul sau patron. Mai mult, odata dobandit acest statut intr-una din tarile Uniunii, el este recunoscut si in celelalte tari, lucru care permite persoanei respective sa desfasoare activitatile pentru care l-a dobandit, dar si sa obtina mult mai usor mult-ravnita viza de sedere de tip " D", care da dreptul de munca posesorului vizei si membrilor familiei sale. In Belgia, cateva mii de romani si-au legalizat astfel situatia in ultimii trei ani, platesc taxe la buget si asigurarile sociale. Domeniile in care lucreaza ei sunt constructiile, serviciile (curatenie, ingrijire copii si batrani etc), dar si comert. Ei se impart in doua categorii: cei cu diploma de bacalaureat si universitare si cei fara bacalaureat. Pentru primii, drumul incepe cu recunoasterea diplomelor - legalizare si apostila in Romania, traducere si legalizare in Belgia, care sunt depuse apoi la Ministerul Invatamantului. Acesta recunoaste nivelul de cunostinte acumulate. De exemplu, absolvirea liceului cu diploma de bacalaureat echivaleaza cu nivelul secundar superior din Belgia. In regiunea valona (vorbitori de franceza) recunoasterea diplomei costa 150 euro si dureaza 5 saptamani, in regiunea flamanda (vorbitori de flamanda) este gratis si dureaza 6 saptamani. La sfarsitul acestui interval, se elibereaza un document de recunoastere care se depune apoi la Ministerul Muncii din Belgia, unde persoana in cauza isi alege, dintr-o lista lunga, meseriile in care poate lucra ca independent. In general, acestea sunt meserii din categoria celor "nereglementate" (cele mentionate anterior), in caz contrar fiind necesar un examen si acreditare - ex. electrician, instalator de gaze sau sanitar etc. Urmeaza apoi inscrierea la Ghiseul Intreprinderilor, unde se obtine numar de societate, care se depune impreuna cu alte documente - pasaport, cazier, fisa medicala etc, la Ambasada belgiana din Bucuresti, in vederea obtinerii vizei, dupa 4-6 saptamani. Daca acum 10-12 ani, cand primii romani au pornit pe calea aceasta, a obtinerii statutului de independent, autoritatile belgiene erau neincre­zatoare si putin suspicioase in legatura cu o asemenea activitate, acordarea vizei dura circa un an si necesita mai multe intalniri cu persoanele abilitate sa elibereze actele necesare. Acum durata demersurilor s-a redus la mai putin de sase luni. Mai mult, ceea ce este si mai important pentru doritori este faptul ca, pentru toate aceste demersuri, persoana in cauza poate apela la prieteni sau rude din Belgia, nefiind obligata sa se prezinte personal pentru demersurile mentionate. Odata cu inceperea activitatii, persoana cu statut de independent incepe sa plateasca taxele cerute de legislatia belgiana, in limita veniturilor obtinute, si asigurarile adiacente, care ii deschid calea la serviciile medicale, asemenea cetatenilor belgieni.

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine