Nicolas Sarkozy îşi remaniază opt miniştri
Nicolas Sarkozy îşi remaniază opt miniştri
Preşedintele francez scapă de miniştrii şi secretarii de stat ce l-au criticat
Liderul de la Elysée, Nicolas Sarkozy, aflat aproape de jumătatea mandatului, a decis să facă o remaniere „fulger” a guvernului său. Opt miniştri fie au ieşit din guvern, fie au fost trimişi la alte ministere. Este cea de-a treia remaniere a cabinetului condus de François Fillon în decurs de doi ani.
Cea mai mare surpriză pe care liderul din Hexagon le-a rezervat-o francezilor vizează pe cel care va deţine portofoliul Culturii. Sarkozy l-a ales pentru această funcţie pe Frédéric Mitterand, nepotul fostului şef al statului, François Mitterand, relatează Le Figaro. Numirea nepotului unui fost şef al statului cu orientare de stânga ar dovedi, în perspectiva lui Sarkozy, deschiderea promisă către această parte a spectrului politic. Ministrul Internelor, Michèle Alliot-Marie (politician rămas în guvern încă din timpul administraţiei lui Jacques Chirac, când a fost ministru al Apărării), a fost mutată la Ministerul Justiţiei. Potrivit cotidianului Le Figaro, relaţiile dintre d-na Michèle Alliot-Marie („numărul trei” din guvern) şi şeful statului nu au fost niciodată strălucite, prin urmare o remaniere fiind pretextul potrivit pentru a o clinti de la Ministerul Internelor. Portofoliul Internelor a fost preluat de Brice Hortefeux (prieten personal al lui Sarkozy de peste 30 de ani), până la remaniere ministru al Afacerilor Sociale. Acest minister va fi preluat de Xavier Darcos (fost ministru al Educaţiei). Un minister cu mari probleme – cel al Educaţiei – îi va reveni lui Luc Chatel, în timp ce ministerul comasat al Alimentaţiei, Agriculturii şi Pescuitului va fi condus de Bruno Le Maire. A rămas însă în post ministrul Economiei (Christine Lagarde).
Fără secretariat pentru Drepturile Omului
O schimbare controversată este cea de la Secretariatul de Stat pentru Drepturile Omului, la conducerea căruia preşedintele francez Nicolas Sarkozy a numit-o în 2007 pe Rama Yade. Secretariatul va dispărea odată cu remanierea guvernamentală şi cu numirea tinerei de origine senegaleză în postul de secretar de stat pentru sport. Zvonurile că Rama Yade ar putea fi îndepărtată din Executiv au tot circulat în ultimele luni, după ce ea a refuzat invitaţia preşedintelui de a părăsi de bunăvoie portofoliul Drepturilor Omului, pentru a se angaja în campania pentru alegerile europene. De la numirea sa la şefia departamentului, Rama Yade a afişat în mai multe rânduri poziţii de distanţare netă faţă de ministrul şi preşedintele ei. (E.F.)
Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine
















8 Comentarii [+] Adauga un comentariu
Liderul de la Elysée, Nicolas Sarkozy, aflat aproape de jumătatea mandatului, a decis să facă o remaniere „fulger†a guvernului său. Opt miniştri fie au ieşit din guvern, fie au fost trimişi la alte ministere. Este cea de-a treia remaniere a cabinetului condus de François Fillon în decurs de doi ani.
intelectualii si fascismul
institutul goethe, in colaborare cu facultatea de stiinte politice a universitatii din bucuresti si cu sprijinul pactului de stabilitate in europa de sud-est, promovat prin ministerul de externe al republicii federale a germaniei si institutul polonez din bucuresti, a organizat pe 24-25 noiembrie masa rotunda intitulata intelectualii si fascismul in europa centrala si de sud-est. istorie si memorie. în cuvantul de deschidere, sabine hentzsch, directoarea institutului goethe din bucuresti, a salutat prezenta profesorilor si cercetatorilor din tara si strainatate, ca si pe cea a ambasadorului germaniei la bucuresti, excelenta sa wilfried gruber, si a ambasadoarei israelului, excelenta sa rodica radian gordon. sabine hentzsch a tinut sa precizeze ca aceasta masa rotunda reprezinta o etapa pregatitoare pentru organizarea unui mare simpozion cu aceeasi tema care va avea loc in 2006. la masa rotunda de saptamana trecuta au participat istorici din romania si din strainatate, printre care: acad. alexandru zub (presedintele sectiei de istorie a academiei romane), andrei oisteanu (universitatea din bucuresti), razvan paraianu (ceu, budapesta), mihai chioveanu (irir, bucuresti), edward kanterian (oxford university), bogdan koszel (universitatea “adam mickiewitz”, poznan), horst juninger (universitatea tübingen), plamen tzvetkov (new bulgarian university), tihomir ponos (jurnalist, vjesnik, zagreb), uwe dathe (lector daad, kiev).
mai multe comunicari au pornit de la analiza impactului religiei asupra consolidarii ideii nationale, ideile religioase (catolice la polonezi, ortodoxe in spatiul romanesc) jucand un rol important in cristalizarea etnicitatii. cei prezenti au incercat sa explice afinitatea unor intelectuali din centrul si sud-estul europei fata de ideologia fascista. explicatiile au pornit de la existenta unor idei nationaliste, xenofobe inca din secolul al xix-lea, la acestea adaugandu-se un puternic sentiment religios, de apartenenta la crestinism. astfel ca in polonia se vorbea de “bunul polonez”, identificat cu catolicul, evreul devenind intruchiparea burghezului instarit, urat de toti. în spatiul ortodox, intelectualii vorbeau despre superioritatea ortodocsilor, acestia avand sansa de mantuire, in comparatie cu evreul, a carui suferinta era absurda. miscarea nationalista a fost pregatita, inca din secolul xix, si de miscarile culturale, cultura devenind un argument politic, in sensul ca, daca politica divide, cultura uneste. pe acest fond a prins radacini ideologia fascista, care era un curent al vremii respective. cazul lui mircea eliade a stat in centrul atentiei mai multor comunicari care incercau sa identifice modelele cultural-ideologice care l-au impins pe tanarul savant sa imbratiseze ideologia totalitara.
horst juninger a adus in discutie neonazismul existent astazi in germania, iar tzvetkov a vorbit despre ideile de extrema dreapta promovate de “odraslele” fostelor cadre din aparatul de securitate din timpul comunismului in bulgaria.
vineri, 25 noiembrie, a fost vizionat un documentar, realizat de lucia hossu longin, dupa jurnalul lui mihail sebastian, urmat de discutii pe tema cartii traduse de curand in germana de edward kanterian.
asa cum a spus andrei oisteanu, ambele “documente”, ne fac sa intelegem holocaustul nu numai ca exterminare, ci si ca ucidere sociala, uneori mai grea decat cea fizica. edward kanterian a insistat mai mult asupra jurnalului, cartea avand parte, in germania, de vreo 52 de recenzii, ceea ce este extraordinar pentru un autor roman. in cuvintele lui geo serban, cartea, iar acum si documentarul reprezinta un examen de constiinta pentru orice intelectual roman.
"antonescu se face vinovat de moartea a cel putin 250 de mii de evrei romani si ucraineni" - interviu cu dr. radu ioanid, directorul arhivelor muzeului holocaustului din washington, acordat postului d reporter: dle radu ioanid, sinteti unul dintre cei mai cunoscuti istorici de origine romana care s-a ocupat de analiza perioadei 1920-1945 in romania. ultima dvs carte, lansata in sua, la bucuresti si, de curind, si la paris, trateaza problema represiunilor suferite de evrei si de tigani in timpul regimului antonescu. ce aduce nou aceasta cercetare in raport cu lucrarile anterioare realizate pe aceeasi tema?
radu ioanid: din pacate, subiectul la care v-ati referit este un subiect ignorat de istoriografia romana, in mare parte din lipsa de acces pina acum la arhive. lucrarea se doreste o trecere in revista a modului in care sub regimul antonescu, impreuna cu garda de fier si sub regimul antonescu fara garda de fier, minoritatile etnice respective la care v-ati referit au fost discriminate si, nu de putine ori, executate in masa.
r: care sint principalele concluzii ale cercetarii dvs?
r.i: concluziile ar fi, foarte succint, urmatoarele: regimul antonescu se face vinovat de moartea a cel putin 250 de mii de evrei romani si ucraineni, toti aflati sub jurisdictie romaneasca, marea majoritate pierind in basarabia, bucovina si transnistria. numai 20 de mii din aceste victime apartin a ceea ce se numea in perioada respectiva "regat". acest numar de victime nu contine numarul de 135.000 de evrei morti sub juridictie maghiara, evrei din ardealul de nord, deci este o cifra separata care nu poate fi atribuita autoritatilor romane din perioada respectiva, responsabilitatea apartinind autoritatilor de la budapesta si celor de la berlin.
r: cum explicati faptul ca majoritatea evreilor din regat au supravietuit celui de-a doilea razboi mondial? majoritatea victimelor au provenit in general din basarabia si bucovina. credeti ca au existat diferente de atitudine a regimului antonescu fata de comunitatea evreiasca din regat si fata de cea din provinciile recistigate?
r.i: din punct de vedere juridic, diferentele au fost minime pentru ca evreii au pierdut absolut toate drepturile pe care le avusesera conform constitutiei romaniei din 1923. ei au fost aspru discriminati atit in regat, cit si in basarabia, bucovina, proprietatile lor au fost confiscate, au fost dati afara din scoli, dati afara din majoritatea profesiilor, incorporati in detasamente de munca fortata etc. diferenta majora este ca in basarabia si bucovina si in transnistria populatiile evreiesti din aceste regiuni au fost masiv executate in anumite zone, in special la inceputul razboiului, in basarabia si bucovina, ceva mai tirziu, la odessa si in judetul golta, in transnistria, sau au fost internate in lagare de tranzit sau in ghetouri, unde au trait in conditii absolut mizerabile si unde au murit in masa.
r: as vrea sa va rog sa vorbiti putin despre sursele de documentare care stau la baza acestei lucrari.
r. i: discutam, practic, in principal, de trei grupe de arhive provenind din romania, din republica moldova si din ucraina. in cazul ucrainei, este vorba despre arhivele regionale de la odessa, vinita, cernauti, ismail, iar in cazul moldovei, este vorba despre arhiva de la chisinau, arhivele statului de la chisinau. in cazul romaniei discutam de mai multe tipuri de arhive, cum ar fi: arhivele statului, arhivele sri, arhivele mae, arhivele mapn, mai exact arhivele marelui stat major. impreuna, toate aceste fonduri arhivistice sau fragmente de fonduri arhivistice pe care le-am reprodus pe microfilm, depasesc 1 milion de pagini.
r: cum explicati faptul ca pina acum romania a avut imaginea unei oaze de pace pentru comunitatea evreiasca in timpul celui de-al doilea razboi mondial?
r. i: exista doua tipuri de explicatii aici. o explicatie tine de faptul ca aproximativ jumatate din cei 760 de mii de evrei romani, atiti citi au fost numarati la recensamintul din anul 1930, au supravietuit razboiului. cifra este impresionanta si aceasta este una din explicatii. a doua tine de geografia exterminarii in masa si supravietuirii sub jurisdictie romaneasca in regat. asa cum am spus, numarul de supravietuitori a fost foarte mare, numarul de victime a fost foarte mic. in al treilea rind si poate cel mai important, lucru care explica, care raspunde intrebarii dvs, este faptul ca dupa 1950, deci, incepind cu anii 1949-1950 si pina la caderea regimului comunist, acest subiect a fost, practic, tabu. se putea vorbi, se putea scrie despre exterminarea evreilor din ardealul de nord. acest eveniment tragic a fost folosit de regimul comunist din romania ca unealta de propaganda antimaghiara, dar despre exterminarea evreilor din romania si supravietuirea lor practic nu se putea vorbi in timpul regimului comunist si, bineinteles, nu se putea scrie.
r: ce s-a intimplat insa dupa 1989?
r.i: dupa 1989, am asistat la un fenomen destul de explicabil, fortele ultranationaliste, pe de o parte, pe de alta parte, oameni de buna credinta, dar ignoranti au lansat o campanie sau s-au lasat sedusi de o campanie de reabilitare a maresalului antonescu. aceasta campanie a fost sustinuta, in primul rind, de partide extremiste din spectrul politic romanesc, dar si de anumite institutii, cum ar fi serviciile secrete si armata romana. aceste institutii si in general, reprezentanti ai statului roman au incercat sa frineze aceasta campanie in special in ultimii ani, cind a devenit evident ca ea, campania respectiva, este incompatibila cu aderarea romaniei la nato.
* interviul a fost prilejuit de lansarea la paris a cartii sale "romania si holocaustul - distrugerea si supravietuirea evreilor si tiganilor in timpul regimului antonescu".
mananc ca.cat,deci exist.
morminte evreiesti profanate in franta
douazeci de morminte evreiesti din cimitirul orasului francez remiremont au fost profanate de necunoscuti care au desenat cruci gamate pe aceste morminte, relateaza afp, citind surse ale politiei franceze. politia a fost alertata luni 7 noiembrie in legatura cu distrugerea a 20 de stele din zona mormintelor evreiesti din acest cimitir, fiind deschisa o ancheta in acest sens.
prima condamnare pentru desenarea unei insemn fascist
timisoara - tribunalul timisoara a condamnat, luni 20 ianuarie, un tinar la plata unei amenzi penale de cinci milioane de lei pentru ca a zugravit o zvastica pe exteriorul unei cladiri la renovarea careia lucra, transmite bbc. amenda penala de cinci milioane de lei este cea mai mica pedeapsa prevazuta de ordonanta de urgenta a guvernului care condamna actele antisemite si propaganda fascista. tot la tribunalul timisoara s-a aflat pe rol, luni, un proces in care un barbat este acuzat de o familie de evrei ca ar fi vopsit pe poarta casei lor o zvastica. familia de evrei este proprietara casei in care locuieste acuzatul. familia a recuperat casa dupa ani de procese si in urma unor neintelegeri cu chiriasii s-a creat starea de conflict ce a dus la gestul celui acuzat, a sustinut avocatul proprietarilor. pedeapsa maxima pentru un asemenea gest este de cinci ani de inchisoare.
un rabin din berlin a primit o scrisoare de amenintare
berlin - un rabin din berlin, chaim rozwaski, a primit o scrisoare anonima care continea doar fraza "minciuna va deveni realitate - al doilea holocaust", informeaza, vineri 17 ianuarie, cotidianul german tagesspiegel, citat de afp. plicul continea o punga mica din plastic, plina cu o substanta neagra, care semana cu cenusa. rabinul, in virsta de 67 de ani, supravietuitor al holocaustului, a fost indignat de aceste amenintari si a declarat ca incidentul arata ca antisemitismul ia amploare in germania. rabinul a plecat din statele unite in urma cu patru ani si junmatate si declara ca a fost agresat de mai multe ori pe strazile capitalei germane. comunitatea evreiasca din germania numara, in prezent, circa 100.000 de persoane.
mai bine te-ar "remania" definitiv pa tine,bora-ti-ai pu-la-n m.a-ta de ji.dan handicapat.