Nicolas Sarkozy – locomotiva partidului pentru europarlamentare

12 Comentarii [+] Adauga un comentariu

#1 gandul.info 28.04.2009 05:57

• Raspunde

Şeful statului francez se va implica direct în campania electorală pentru alegerile europene de pe 7 mai, în aşa fel încât partidul care îl susţine – UMP (Uniunea pentru o Mişcare Populară), de dreapta – să ia cea mai mare parte a mandatelor de eurodeputat.

 

#2 ZOOM 28.04.2009 05:57

• Raspunde

zoom- centrul cultural iudaic bu***eåŸti 16 decembrie 2007


teodora enache prezinta “räƒdäƒcini – shorashim”



di n cuvintele de incheiere ale neobiåŸnuitului spectacol spuse cu încântare åŸi deosebit de bunäƒ dispoziå£ie de dl. aurel vainer preåŸedintele f.c.e.r, urcat special pe scenäƒ säƒ ofere un mare buchet de flori invitatei aceste seri, a reieåŸit ca iniå£iativa organizäƒrii acestui concert a fost a d-nei irina cajal åŸi a p.r. liana cojocaru.

bravo ! åŸi toate felicitäƒrile

in felul acesta fcer a reuåŸit sa adune intr-o searäƒ cu zäƒpadäƒ multäƒ åŸi drumuri îngreunate, când ,de obicei oamenii se adunäƒ pe-acasäƒ, o sala arhiplinäƒ cu un public dornic cu adeväƒrat de a asculta muzicäƒ foarte bunäƒ, de o facturäƒ cu totul deosebitäƒ åŸi originaläƒ, cântatäƒ de o mare jazzistäƒ cunoscutäƒ pe multe meridiane ale lumii si acompaniatäƒ de o trupa de instrumentiåŸti pe masuräƒ.

nespus de indräƒgitäƒ in å£ara nataläƒ pe cât este de cunoscutäƒ teodora enache inäƒltuå£äƒ, subå£ire åŸi graå£ioasäƒ ca o trestie plutea ca un fulg umplând scena cu personalitatea-i carismaticäƒ åŸi cu vocea-i inimitabiläƒ. te ducea acolo unde dorea, trezindu-ne sentimente räƒscolitoare åŸi persistente.

chiar åŸi micuå£a noasträƒ saläƒ, la fel ca in orice loc unde concerteazäƒ aceasta artista, a räƒsunat de nesfâråŸite aplauze åŸi ovaå£ii åŸi freamäƒt de entuziasm comun ce au inväƒluit-o si imbräƒå£iåŸat-o, räƒspläƒtind-o pentru darul ce ni l-a fäƒcut.

ceea ce a fost total inedit si surprinzäƒtor åŸi neaåŸteptat, in puå£ine cuvinte, ar fi impletirea cântecelor evreieåŸti din idiåŸ si ivrit cu unicitatea interpretäƒrii teodorei enache.

åži s-a incheiat totul cu un sir vesel gäƒläƒgios la innobilarea cu autograf a cd-ului “radacini – shorashim”


åži s-a terminat o searäƒ de neuitat atât pentru artiåŸti cat åŸi pentru un public mai greu de gäƒsit la noi în säƒlile unde aceåŸtia obiåŸnuiesc säƒ cânte.




de vorba cu dna teodora enache,,,,,


h. - d-näƒ teodora enache, mäƒ bu*** cäƒ ne-am cunoscut, väƒ mulå£umim pentru darul nemaipomenit pe care ni l-aå£i fäƒcut în seara aceasta. va rog säƒ ne spuneå£i care a fost motivul apropierii dvs. de muzica evreiasca åŸi cum s-a produs acest lucru cu totul neobiåŸnuit?


t.e - da, este o poveste frumoasäƒ åŸi totul a venit printr-o întâmplar e. chiar am realizat cäƒ tot ce mi s-a întâmplat minunat în viaå£äƒ, s-a realizat prin întâmplare, fäƒräƒ voinå£a mea. am descoperit muzica evreiascäƒ prin foarte mulå£i prieteni åŸi oameni dragi din jurul meu care mi-au pro***at-o, ei fiind evrei åŸi iubitori de muzicäƒ. mi-au oferit-o zicandu-mi: “ar trebui säƒ asculå£i muzica aceasta”. si iata ca si d-l harry eliad director al tes, cand m-a auzit cântând piese româneåŸti mi-a sugerat : –“ aåŸa aåŸ vrea säƒ ascult åŸi piesele noastre evreieåŸti cantate!” am luat dis***ile ce mi s-au tot daruit åŸi le-am ascultat åŸi, într-adeväƒr,am inteles ca este o muzicäƒ fascinantäƒ, este fascinantäƒ pentru cäƒ are poveste, este un strigäƒt, un strigäƒt de viaå£äƒ în care gäƒseåŸti tot. gäƒseåŸti toatäƒ durerea, tot zbuciumul, totul sublimat, totul duce la stare meditativäƒ, la stare de dans, stare de joc, stare de bu***ie, gäƒseåŸti toate emoå£iile, toate nuanå£ele emoå£iei în cântecul evreiesc. este cu adevarat , un strigäƒt de viaå£äƒ, aåŸa este! åži pentru cäƒ m-a impresionat aåŸa de tare, o consider ca pe o poveste, pentru cäƒ tot ce mi se întâmpläƒ în viaå£äƒ consider o poveste åŸi fiecare experienå£äƒ, fiecare lucru care mi se întâmpläƒ este o poveste åŸi mi se pune aåŸa la suflet åŸi simt nevoia säƒ o spun cu cuvintele mele, iar cuvintele mele sunt limbajul jazz-ului. prin intermediul jazz-ului, spun povestea. aåŸa s-a näƒscut acest proiect.


h - tot o întâmpla re v-a adus impreuna åŸi cu aceåŸti minunaå£i prieteni-cântäƒreå£i cu care astazi v-au acompaniat? este echipa dv. de obicei?


t.e.- da, da, dar am mai multe proiecte. câteodatäƒ cant jazz-ul classic american, câteodatäƒ muzicäƒ româneascäƒ åŸi îmi aleg colaboratori care säƒ fie exact pe mäƒsura proiectului pe care-l am in acel moment. nu de fiecare colaborez cu aceiaåŸi muzicieni. am cel mai bun pianist, acordeonistul care este minunat, percuå£ionistul care l-am adus de la kiev. l-am adus pentru cäƒ este foarte bun åŸi-l iau cu mine în lume åŸi ne-a adus un asemenea teanc de cantece muzicäƒ evreiascäƒ incat continuäƒm proiectul,si ne face mare placere säƒ le descoperim si sa le înväƒå£äƒm.


h- v-aåŸ ruga säƒ ii prezentati.


t.e- am avut la pian puiu pascu, contrabas cäƒtäƒlin räƒzvan, acordeon emil dräƒgoi åŸi domnul de la percuå£ie despre care am vorbit.


h - aå£i umblat o lume întreagäƒ åŸi o säƒ mai umblaå£i ,v-au ascultat si aplaudat mii de oameni, aåŸ dori säƒ åŸtiu cum aå£i perceput publicul nostru din aceasta seara, din aceastäƒ saläƒ?


t.e- o säƒ väƒ spun ceva. ceea ce se întâmpläƒ nu este niciodatäƒ la fel, dar niciodatäƒ la fel, pentru cäƒ asa este viaå£a, nici o experienå£äƒ nu poå£i säƒ o repeå£i identic, se întâmpläƒ insa cäƒ vibraå£ia este aåŸa de mare si puternica la concertele mele, pentru cäƒ eu pun foarte mult suflet. åži nu fac nimic ce nu-mi place, deci, dacäƒ îmi place åŸi cânt, atunci sunt toatäƒ acolo åŸi se transmite foarte tare spre public åŸi dacäƒ publicul vine dornic åŸi deschis, se întâmpläƒ aåŸa, o magie. am mai spus cäƒ sunt necesare douäƒ coordonate la publicul care ne audiazäƒ: säƒ fie foarte sensibil åŸi foarte deschis, ori säƒ fie rafinat- intelectual åŸi muzica astfel este gustatäƒ ori, ori sa fie prezente toate calitäƒå£ile. aåŸa cäƒ, dupäƒ reacå£ia publicului – întorcându-mä Æ’ la ce am spus – am descoperit un public rafinat, un public deschis, sensibil åŸi fascinat cäƒ a redescoperit muzica pe care de fapt o åŸtia foarte bine, dar cântatäƒ altfel; în variantele acestea n-a fost niciodatäƒ cântatäƒ nici o piesäƒ decât în programul din seara asta.


h - de acord åŸi mäƒ întreb dacäƒ aå£i remarcat în publicul din saläƒ atâtea vârste cum nu era de închipuit într-o saläƒ unde cântäƒ o artista atat de complexa ca dumneavoasträƒ. ?


t.e - da, da, toate vârstele. aåŸa cum spuneam, rafinamentul intelectual nu are legäƒturäƒ cu vârsta. h.


h mäƒ bu*** cäƒ aå£i observat åŸi cäƒ v-a delectat aceastäƒ prezenå£äƒ. aåŸ dori säƒ mai åŸtiu pentru cei care azi nu v-au putut auzi, dar poate cäƒ vor reuåŸi în ***ând dacäƒ aveå£i un proiect cu israelul?


t.e - l-aå£i auzit în seara aceasta. deci a început proiectul. îmi doresc säƒ-l continui, si îmi pun toatäƒ energia åŸi tot sufletul . dar cred cäƒ este nevoie säƒ fie foarte bine suså£inut pentru cäƒ un proiect mare, un proiect care colindäƒ toatäƒ lumea åŸi culege muzica evreiascäƒ din toate zonele are nevoie de mult ajutor åŸi mult sprijin. åži eu fac tot ce se poate åŸi cât va putea fi fäƒcut åŸi suså£inut åŸi dus åŸi ajutat. cântecul acesta va räƒsuna pe toate scenele. aåŸa intenå£ionez.


h.- e foarte bine cäƒ aå£i spus acest lucru åŸi întreb dacäƒ permiteå£i ca ceea ce aå£i declarat acum åŸi posibilitatea de a fi în ***ând în israel säƒ o anunå£ åŸi celor care väƒ aåŸteaptäƒ deja acolo.?


t.e - väƒ rog ! säƒ ne ajute dumnezeu åŸi säƒ reuåŸim.


h eu väƒ urez în aceastäƒ lunäƒ a säƒrbäƒtorilor tuturor în care ne-aå£i fäƒcut aici aåŸa un dar frumos säƒ aveå£i parte de noroc åŸi bu***ie åŸi de atâta dragoste câtäƒ v-am oferit noi astäƒzi.



t.e- mulå£umesc.



h - åži am o rugäƒminte. îmi daå£i åŸi mie un autograf?



t.e- sigur cäƒ da. pe discul meu? atunci, prin intermediul dumneavoasträƒ transmit întregului public toate gândurile mele bune, toatäƒ frumuseå£ea lumii äƒsteia säƒ o descopere prin intermediul muzicii mele, prin intermediul dumneavoasträƒ sau prin intermediul fiecäƒrei poveåŸti care vi se întâmpläƒ, säƒ fie descoperita mereu....


h - la mulå£i ani , doamna teodora!


t.e- la mulå£i ani!

 

#3 666 28.04.2009 05:58

• Raspunde

o noapte furtunoas䃅….. cu maia morgenstern



în teatrul românesc au fost multe vete. unele mai pâlpâie în memoria colectiväƒ a spectatorilor. dar veta dumneavoasträƒ este chiar o surprizäƒ: vie, exploziväƒ, un melanj de desuet åŸi modern ca dintr-o cutie cu arc sar cele mai diverse faå£ete ce ar putea fi ale aceluiaåŸ personaj cunoscut.


te prinde åŸi te leagäƒ.



h.:nu-i frumos säƒ tragem cu ochiul în cabinetul de lucru,iertare, suntem curioåŸi.




de unde aå£i prins firul doamna maia morgenstern?



m.m.: am lucrat la acest spectacol ce este o producå£ie a catedrei de teatru unesco – e foarte important säƒ subliniem lucrul acesta. este un proiect, cum spuneam, catedra unesco, este o echipäƒ ce ne-am strâns din dorinå£a, din iubirea de caragiale, de a avea un spectacol caragiale. sigur cäƒ- i provocator, regia,adica direcå£ia de åŸcenäƒ este a d-lui gelu colceag åŸi întreaga echipäƒ de actori, mäƒ gândesc la domnul doru ana, mircea rusu, george ivaåŸcu, gyuri pascu,si tanara ioana calotäƒ, medeea marinescu, monica anghel. ne-am întâlnit toti pentru a încerca säƒ-l descifräƒm pe caragiale în aceastäƒ formuläƒ atemporala sau plasata în mod aleatoriu, undeva în anii ’50 sau în anii ’90, sau în anii 2000…. din päƒcate, subliniez, din päƒcate este atât de actual spectacolul, si atât de fideläƒ, oglinda pe care caragiale o pune în faå£a publicului.



h ,si ce spune publicul ?






m.m. de aici åŸi reacå£ia atât de promptäƒ, atât de directäƒ, atât de imediatäƒ a publicului. uitati, când stäƒm noi de vorbäƒ acum, tocmai m-am întors näƒucäƒ, zäƒpäƒcitäƒ de obosealäƒ, nici nu pot säƒ vorbesc mai tare, subliniez lucrul acesta, ne-am întors de la iaåŸi. ne-am întors de la iaåŸi åŸi de la suceava.


cât e de doritor publicul din suceava, åŸi din iaåŸi de spectacol, de teatru,nici nu va pot spune…. cu formule noi, vechi, e loc pentru toatäƒ lumea pentru orice descoperire a unui text nou, inedit.


dar asta poate face obiectul unei alte discuå£ii pe cât de serioase, pe atât de profunde si pe atât de lungi .da, este loc de o dezbatere foarte serioasäƒ.

h.desi gur este de retinut dorinta dvs.si interesul pentru o asemenea discutie .de ce nu ?

si pe unde ati fost cu spectacolul acesta ?




m.m am mers cu spectacolul o noapte furtunoasäƒ în centre mari, acolo unde existäƒ teatru, unde publicul e format, unde gustul publicului este format pentru teatru.


eu personal am fost si în alte formule, în alte spectacole. mäƒ gândesc acum la o superbäƒ generalizare fäƒräƒ finalitate, mäƒ gândesc la spectacolul „mic åŸi al *****’“. spectacol creat dupäƒ textele lui ion pribeagu.cu acesta am fost în oräƒåŸele, târguåŸoare îndräƒznesc säƒ le spun. emoå£ia, felul în care ne-a primit publicul,a fost pentru noi o permanenta mare bucurie. ca am reusit sa le oferim o satre de care aveau nevoie si si-o doreau.


un spectacol umoristic – nu-i o mare filozofie, nu atinge niåŸte profunzimi abisale ale gândirii åŸi simå£irii metafizice. nu. este doar un spectacol de umor. n-a fost inventatäƒ anecdota nici azi , nici ieri.este adevarat : poate cäƒ ieri se fäƒcea cu puå£in mai multäƒ subtilitate, dar nu vreau säƒ cad într-un fel de nostalgealäƒ de baborniå£äƒ acritäƒ care spune cäƒ numai pe vremea “aia” se fäƒcea…. nu, se fäƒcea åŸi ieri, se face åŸi azi umor. poate cäƒ atunci exista mai pregnant un soi de autocenzuräƒ ce permitea un echivoc un pic mai alambicat åŸi care poate cäƒ oferea un pic mai mult deliciu decât säƒ trânteåŸti… pläƒcintäƒ. …publicul înå£elege åŸi cu cât ridici doar un pic perdeaua åŸi cu cât e plan-obscurul mai incitant, cu atât sarea åŸi piperul unei anecdote pot fi mai mult savurate, cred eu.


bun. spuneam cäƒ publicul este doritor de spectacole . m-am întors la tema “o noapte furtunoasäƒ “jucata de noi si care este evident - gustata de public. åži asta mi s-a confirmat în plus si dupäƒ acest turneu la suceava åŸi iaåŸi. ne aåŸteaptäƒ åŸi alte deplasari åŸi speräƒm säƒ onoräƒm invitaå£iile. . e un privilegiu sa jucam caragiale.



h. distributia a stranit interes si curiozitate.cum s-a alcatuit ?

m.m.: distribuå£ia a fost fäƒcutäƒ, alcäƒtuitäƒ aåŸa cum a considerat domnul gelu colceag,



h.si care-i partenerul cu care ati jucat cel mai mult in timp ?




m.m. sigur cu mircea rusu mäƒ aflu parteneräƒ de scenäƒ de… 150 de mii de ani de la piatra neamå£, încäƒ din-nainte, din timpul facultäƒå£ii, dar în momentele de dupäƒ spectacole la un pahar de vorbäƒ, când – ne amintim cum au fost zorii colaboräƒrii +si constatam ca este o colaborare foarte îndelungatäƒ.




h.:stiti ce remarc eu , doamna maia morgenstern?sunteti o echipa adevarata si minunata.in toate discutiile prezentate pana acum cu ceilalti parteneri, nemaivorbind de dv,.reintalnesc o generozitate deosebitafiecare vorbeste despre colegi cu respect, dragoste si admiratie, tinand sa sublinieze mandria si placerea de a juca impreuna..




m.m.:da si consider normal. ne regäƒsim, ne dezvoltäƒm, ne oglindim, primim. cred cäƒ aceasta este marea bucurie a acestui spectacol. cäƒ nu e nimic nou sub soare, cäƒ nu inventäƒm noi nici apa caldäƒ åŸi punem codiå£a la prune , însäƒ pe parcurs primim unul de la altul, ne definim unul prin celäƒlalt, înflorim unul prin celäƒlalt, ne potenå£äƒm unul pe celäƒlalt, ne ridicäƒm la plasäƒ unul celuilalt cu onestitate åŸi bunäƒ-dispoziå£ie åŸi fair play.



h.: väƒ admiraå£i, respectaå£i åŸi iubiå£i unul pe celäƒlalt, aåŸa un melanj, o osmozäƒ. felicitäƒri pentru toatäƒ echipa åŸi personal pentru veta, aceastäƒ vetäƒ, care aåŸ dori totuåŸi säƒ subliniaå£i – aå£i väƒzut-o de la început, aå£i visat-o în atâtea faå£ete?




m.m.: da, da. sigur cäƒ lucrurile evolueazäƒ, se pot schimba, a fost cumva macazul, însäƒ de la ideea aceasta am pornit în lucrul cu domnul colceag. am lucrat foarte mult la sensuri, fäƒräƒ säƒ pierdem vremea, dar despicând firul în patru. veta leåŸinäƒ, moare la sfâråŸit. atâta trag toå£i de inima ei
e o sufletistäƒ. suferäƒ åŸi iubeåŸte åŸi se däƒruieåŸte åŸi-åŸi iubeåŸte åŸi sora åŸi-åŸi iubeåŸte åŸi familia åŸi-i iubeåŸte åŸi se däƒruieåŸte åŸi suferäƒ, aåŸa între ghilimele.


h.: între ghilimele, dar sunt sentimente umane åŸi publicul le primeåŸte, le recunoaåŸte åŸi vi le întoarce tocmai prin comportamentul atât de apropiat pe care-l are în sala de spectacol.




m.m.: o recunoaåŸtem cu toå£ii, cäƒci avem sublim åŸi ridicol.



h.: nu numai atât, dar din punct de vedere al empatiei publicului pentru anumite personaje, veta este o noutate.



m.m.: pornesc de la premisa åŸi întotdeauna mi se confirmäƒ, cäƒ publicul are întotdeauna dreptate. când sunt exagerari, când nu funcå£ioneazäƒ totul ca un mecanism perfect, partida e pierdutäƒ. åži e bine cäƒ e aåŸa, pentru cäƒ publicul este onest. publicul se deschide dacäƒ eåŸti åŸi tu deschis, cinstit åŸi däƒruieåŸti tot.




h.: spectacolul acesta a mai fost jucat åŸi în alte päƒrå£i decât în românia?




m.m.: nu, deocamdatäƒ nu.


h.: åži sunt perspective säƒ plece?




m.m.: a, nu. dar m-aåŸ bucura foarte mult pentru vorbitorii de limbäƒ românäƒ åŸi nu numai. bariera de limba a cazut caci sunt modalitäƒå£i åŸi posibilitäƒå£i de o traducere imediata cu un mic ecräƒnuåŸ åŸi cu un mic computer imediat, un subtitraj. pe lângäƒ asta e un spectacol foarte visual cu foarte multäƒ miåŸcare, expresivitatea limbajului corpului spune foarte mult åŸi ajutäƒ spectacolul.
si noua ne place sa-l jucam.

h.: väƒ bucuraå£i?!.



m.m.: enorm, enorm. åži ne scuturäƒm åŸi întotdeauna e cazul säƒ fim foarte atenå£i cu prejudecäƒå£ile care se aåŸeazäƒ pe noi ca praful, nici nu-å£i dai seama. te duci acasäƒ , te uiti si vezi : ia uite, cât praf aveam pe mine. aåŸa e åŸi cu prejudecäƒå£ile astea care se pot instala pe nesimå£ite åŸi e cazul säƒ ne scuturäƒm în permanenå£äƒ, säƒ ne päƒsträƒm fresh, , proaspeå£i, gata säƒ împlineåŸti provocäƒrile vieå£ii, gata säƒ fii atent la ce å£i se poate întâmpla bun åŸi interesant.

h.oh, maia morgenstern:! se vede,se simte cäƒ aveå£i o fervoare a jocului cu totul speciala care ne ia , ne leaga si ne duce cu dvs.in tornada noptii furtunoasenoi, publicul, ne-am bucurat poate tot atât cât åŸi dumneavoasträƒ de ceea ce ne-ati oferit.


eu nu prea am ce spune

.dar


cäƒ väƒ iubim foarte mult, cäƒ väƒ admiräƒm foarte mult åŸi mai important, cäƒ väƒ respectäƒm, asta trebuie spus astäƒzi, acum


. eu väƒ mulå£umesc, väƒ doresc lungäƒ viaå£äƒ scenicäƒ cu aceleaåŸi mari succese åŸi fie ca acest efemer al teatrului säƒ fie dublat cu o permanenå£äƒ in timp.

m.m.: mulå£umesc frumos.

 

#4 VESTI MINUNATE 28.04.2009 06:06

• Raspunde

o studenta din timisoara s-a spanzurat dupa ce si iubitul ei s-a sinucis
scena parca desprinsa din romeo si julieta la timisoara! n-a mai putut trai fara cel pe care l-a iubit din toata inima si nici cu vina de a-l fi impins la moarte! o tanara de doar 20 de ani, studenta, si-a pus capat zilelor la doar o luna dupa ce iubitul ei a facut acelasi lucru.

 

#5 VESTI MINUNATE 28.04.2009 06:10

• Raspunde

comentariuo bolnava de la gataia a ramas fara un picior dupa ce a fost lovita de tren
accident sau tentativa de sinucidere? o batrana cu probleme psihice a disparut din spitalul in care era internata si a fost lovita de un tren personal. detalii»

 

#6 VESTI MINUNATE 28.04.2009 06:11

• Raspunde

captura de tigari de 50.000 de lei
contrabandistii de tigari, loviti din plin. ultima captura a politistilor timiseni este de 8.000 de pachete, a caror valoare pe piata este de aproximativ 50.000 de lei. tigarile au fost descoperite de oamenii legii aproape de padureni. detalii»

 

#7 VESTI MINUNATE 28.04.2009 06:12

• Raspunde

comentariuaccident cumplit langa birda: 2 morti, unul decapitat
au murit pentru ca nu purtau centuri de siguranta, iar trupurile lor au fost aruncate din masina pe camp. doi tineri si-au pierdut astazi viata dupa ce masina in care se aflau s-a rasturnat in afara drumului.

 

#8 VESTI MINUNATE 28.04.2009 06:34

• Raspunde

comentariucutremurul care a zguduit sambata seara mai multe orase, printre care si bucurestiul, l-a cam bagat in sperieti pana si pe primarul general al capitalei, sorin oprescu. edilul-sef este ingrijorat in primul rand de soarta celor care locuiesc in imobile subrede, semnalizate cu bulina rosie, majoritatea localizate in centrul orasului.

alexandru saulea
prin urmare, oprescu a promis ca municipalitatea va face tot posibilul pentru urgentarea procedurilor de reabilitare si consolidare a cladirilor. in aceasta situatie se afla peste 300 de cladiri incadrate de experti cu risc seismic ridicat, cele mai multe dintre ele fiind localizate in centrul capitalei. el a adaugat faptul ca in ultimii 18 ani au fost "reparate" doar 12 imobile, iar in prezent se lucreaza la patru blocuri cu gradul i de risc seismic, in timp ce 13 imobile sunt in pregatire de executie. de asemenea, sunt in curs de elaborare 12 proiecte pentru consolidare si 24 de proiecte sunt aproape gata de licitatie. pentru acestea se poate estima o perioada de trei-patru ani in care vor fi gata. municipalitatea a facut publica o lista cu 1.900 de imobile, ce au fost expertizate in perioada 1991 - 1996, care trebuie reincadrate in clase de risc pentru a cunoaste cazurile care necesita lucrari de interventie. sorin oprescu a mai spus ca este si vina proprietarilor de case cu grad ridicat de risc seismic, care refuza sa isi dea acordul pentru inceperea consolidarilor pentru ca se tem ca vor ramane fara locuinte, dar si a primariilor de sector si ministerului culturii, care nu dau avizele la timp. pe de alta parte, potrivit unui bilant, municipalitatea nu a cheltuit, anul trecut, din cei 6,4 milioane lei, bani veniti de la ministerul dezvoltarii si destinati consolidarii locuintelor, decat 4,7 milioane de lei. "nu am avut acordul asociatiilor de proprietari pentru a putea incepe consolidarile. de asemenea, se obtin greu avizele de la primariile de sector si de la ministerul culturii, iar constructorii nu s-au inghesuit sa participe la licitatii", a mai declarat oprescu. potrivit unei declaratii a directorului institutului de cercetare-dezvoltare pentru fizica pamantului, prof. dr. gheorghe marmureanu, "in romania nu se pune problema unui cutremur important in urmatorii trei ani. asta nu inseamna, insa, ca dupa 2012 se va produce un seism catastrofal".

 

#9 calache 28.04.2009 11:19

• Raspunde

Comentariu vesti minunate: mananc c/acat, deci exist.

 

#10 calache 28.04.2009 11:20

• Raspunde

comentariu: daca exist, trebuie neaparat sa mananc c/acat.

 

Vezi toate »