Nobelul pentru Pace, înmânat unui apărător al „războaielor necesare”

Preşedintele SUA, arătând publicului trofeul primit la Oslo

Comitetul Nobel a justificat acordarea trofeului drept un "sprijin pentru ideile preşedintelui Obama", care a promis că va continua eforturile pentru denuclearizare şi "justiţia economică", ca premisă a păcii durabile

Acordarea prestigiosului Premiu Nobel pentru Pace preşedintelui SUA - înainte ca el să fi împlinit un an de mandat la Casa Albă ori să fi avut vreun succes diplomatic răsunător - a fost justificată, ieri, de preşedintele Comitetului Nobel, Thorbjoern Jagland, drept o "ocazie să sprijinim ideile preşedintelui Obama" şi "un apel la acţiune pentru toţi".

La câteva zile după ce a decis o suplimentare cu peste 30.000 de oameni a efectivelor SUA din Afganistan şi aflat la cel puţin un an distanţă de anunţarea etapei finale a retragerii americanilor din Irak, Obama s-a văzut nevoit să explice "războaiele necesare" pe care le poartă ţara sa. EI a oferit lămuriri despre purtarea războiului în zilele noastre tocmai într-un discurs de acceptare a unui premiu pentru... pace.

"Acolo unde forţa este necesară, avem un interes moral şi strategic să ne supunem anumitor reguli. Şi chiar dacă ne confruntăm cu un adversar violent, care nu se supune niciunei reguli, cred că SUA trebuie să respecte standardele atunci când poartă un război", a declarat Obama.

Fără a-l nominaliza pe George W. Bush, preşedintele american a încercat să se delimiteze de excesele puse pe seama Administraţiei predecesorului său şi să declare respectarea drepturilor omului chiar şi în timpul unui război drept "o sursă a tăriei noastre". "De aceea am interzis tortura. De aceea am ordonat închiderea închisorii de la Guantanamo Bay. Şi de aceea am reafirmat angajamentul Americii de a nu se abate de la Convenţiile de la Geneva", a spus Obama.

Comitetul Nobel explică decernarea "prea devreme"

În cuvântarea sa din cadrul ceremoniei de decernare a trofeului, ţinută, ieri, la Oslo, Jagland nu a putut să evite cuvinte care s-au aflat în mintea a milioane de oameni, de când Comitetul şi-a anunţat alegerea. "Sunt numeroşi cei care estimează că premiul a sosit prea devreme", a spus norvegianul Jagland. "Însă istoria este plină de ocazii pierdute", a adăugat el.În discursul său de acceptare a premiului, şi Obama s-a referit la promisiuni deja făcute anterior, mai degrabă utopice, precum "o lume fără arme nucleare", dar şi la faptul că în lume există "o suspiciune din reflex faţă de America, singura superputere militară".

Pentru remedierea acestei stări de fapt, Obama a spus că înţelege "legătura dintre justiţia economică şi pace".Preşedintele a spus şi că răul există în lume, că pacea nu poate fi atinsă doar prin modele de rezistenţă nonviolentă (precum Mahatma Ghandi sau Martin Luther King Jr.), deşi acestea ar trebui să fie o "forţă călăuzitoare", ci şi prin condiţii dure. El a exemplificat cu impunerea unor sancţiuni internaţionale Iranului şi Coreei de Nord "când încalcă limitele dezvoltării nucleare".

Acuzat de aroganţă de către norvegieni

În cursul celor 26 de ore la Oslo, Obama şi-a anulat participarea la o serie de evenimente tradiţionale, la care toţi laureaţii Nobel iau parte, ceea ce i-a iritat pe norvegieni, remarcă The Guardian.
Preşedintele şi-a anulat o cină cu membrii Comitetului Nobel din Norvegia, o conferinţă de presă, un interviu televizat, o întâlnire cu copiii de la un orfelinat, participarea la un concert muzical şi la o expoziţie, precum şi o cină cu regele Harald al V-lea.

"Dintre toate refuzurile lui, cred că cel mai grav este anularea cinei cu regele Norvegiei (…) El trebuie să respecte monarhia", a acuzat Siva Jensen, liderul Progress, cel mai mare partid de opoziţie din Norvegia.

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine