NOUA ORDINE EUROPEANĂ. Ce POATE să facă ROMÂNIA? Analistul Financial Times, Wolfgang Munchau: Criza este mult mai gravă, UE SE VA RUPE cu siguranţă

de Andrei Luca POPESCU, Loredana VOICULESCU Postat la: 10.12.2011 10:00 Ultima actualizare: 10.12.2011 14:32

NOUA ORDINE EUROPEANĂ. Acordul care salvează EURO schimbă regulile jocului în UE, dar nu impresionează investitorii

Bugetul României va fi construit după noi parametri, în urma summit-ului de la Bruxelles, însă deocamdată actualul proiect de buget pe 2012 nu necesită modificări, sunt de părere economiştii şi analiştii consultaţi de gândul.

Una dintre prevederile acordului la care au ajuns liderii europeni în aceste zile se referă la obligaţia statelor care aderă la acesta de a include în legislaţia naţională angajamentul pentru "buget naţional echilibrat şi în surplus", ceea ce înseamnă că deficitul structural nu trebuie să depăşească 0,5% din PIB.

"Această treabă trebuie clarificată. Deocamdată limita este de 3% pentru deficitul bugetar şi de 60% pentru datoria publică. Până la sfârşitul lunii martie, trebuie să avem acordul statelor membre pentru întărirea disciplinei fiscale printr-un tratat interguvernamental. Este un proces lung", a declarat europarlamentarul Theodor Stolojan, întrebat de gândul despre noua cifră a deficitului structural pe care şi România va trebui să o respecte. Acordul de integrare fiscală va fi semnat de cele 17 ţări din zona euro şi alte şase state din afara blocului monetar, printre care şi România.

Deficitul structural este o măsură a ajustării deficitului la evoluţia economiei, scrie Ziarul Financiar.Când economia este pe creştere, deficitul structural este mai mare decât deficitul bugetar măsurat ca diferenţă între venituri şi cheltuieli în PIB pentru că se consideră că un deficit bugetar în condiţii de creştere economică este dăunător pentru economie. Invers, în situaţia unei scăderi a PIB deficitul structural este mai mic decât deficitul calculat normal pentru că se consideră că este acceptabil un deficit bugetar mai mare în condiţii de scădere economică.

Pentru 2012, estimarea deficitului structural al bugetului României este de 2,5% din PIB. Anul trecut, deficitul structural al României a fost de 5,9% din PIB, în timp ce deficitul bugetar s-a ridicat la 6,9% din PIB.

Prevederile privind bugetul vor fi trecute în Constituţie

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, vineri, la Bruxelles, că România trebuie să treacă în Constituţie, şi nu în alt act normativ, prevederile privind bugetul şi deficitul structural, din acordul convenit la summit-ul UE.

Şeful statului a menţionat că actul normativ prevăzut în acord pentru înscrierea acestei prevederi, "în cel mai scurt timp", este "Constituţia sau o lege echivalentă cu Constituţia". El a precizat că introducerea prevederii în Constituţie sau într-un act echivalent va fi constatată de Curtea de justiţie a UE

"Încadrarea în noii parametri nu este facultativă"

La rândul său, Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, spune că încadrarea în noii parametri bugetari nu va fi facultativă.

"Bugetul va fi construit după noi parametri. Acest lucru nu este facultativ", a declarat pentru gândul Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR.

La întrebarea gândul dacă reducerea cheltuielilor publice ar putea fi o măsură pentru reducerea deficitului structural, consilierul guvernatorului BNR spune că lucrurile nu sunt simple. "Depinde cum le scazi. Trebuie să le scazi cu cap, pentru că altfel nu mai funcţionează economia", a răspuns consilierul guvernatorului BNR.

Stolojan: Este important cum vor reacţiona pieţele de capital

Pe de altă parte, europarlamentarul Theodor Stolojan spune că, după summit-ul de la Bruxelles, foarte important va fi modul în care vor reacţiona pieţele financiare la deciziile luate de liderii UE.

"Va mai dura, probabil, până când pieţele financiare vor reconsidera situaţia statelor membre şi a celor din afara zonei euro" a declarat Stolojan.

Ce măsuri va trebui să ia România după summit-ul UE

Solicitat să ne precizeze câteva măsuri pe care ar trebui să le ia Guvernul român după summit-ul de la Bruxelles, europarlamentarul a menţionat continuarea eforturilor de modernizare a infrastructurii de transport, atragerea de fonduri europene şi reducerea risipei fondurilor publice şi europene pe "training-uri formale" şi "plantarea de panseluţe".

• "Facem în continuare diverse investiţii precum săli de sport acolo unde nu este nevoie şi plantăm panseluţe. Irosim foarte mulţi bani, chiar şi din fonduri europene, pe traininguri formale", spune Stolojan.
• "Ar trebui să continuăm eforturile de modernizare a infrastructurii de transport în România. Cea mai mare parte a importurilor şi exporturilor se face cu autocamioane. Este necesară accelerarea utilizării fondurilor europene pentru infrastructura de transport", a declarat Stolojan, adăugând că "dacă ar fi să mut fondurile europene aş muta banii de la fel de fel de traininguri inutile către infrastructură".
• Fostul premier al României crede că o atenţie deosebită ar trebui să fie acordată celor două sectoare ce funcţionează fără a avea un management corespunzător, referindu-se la companiile cu capital de stat şi sistemul de sănătate. "Mă refer pe de o parte la întreprinderile cu capital de stat ce produc pierderi, pe de altă parte la sistemul de sănătate. Noul proiect de lege din domeniul sănătăţii face un prim pas înainte, dar menţine sistemul centralizat de colectare în domeniul asigurărilor de sănătate", a spus Stolojan.

El este de părere că este nevoie de o mai puternică stimulare a investiţiilor româneşti şi străine. "Trebuie analizat ce îi deranjează, încă, pe investitorii români şi străini în legislaţia din România", crede el, adăugând că "aici trebuie discutat şi de corupţie".

Pe de altă parte, consilierul de stat al premierului, Andreea Paul (Vass), este de părere că trebuie "să facem cu toţii ceea ce ne-am propus la nivel guvernamental: disciplinare fiscală, la care să adăugăm rapid mult mai multă eficienţă şi transparenţă în cheltuirea banului public", adăugând că actualul buget al României nu are nevoie de modificări, conform deciziilor anunţate până acum.

Fără bani pentru FMI

O altă concluzie a summit-ului s-a referit la capitalizarea FMI. Preşedintele Băsescu a explicat că România şi celelalte cinci state non-euro care au decis să ia parte la acest acord trebuie să contribuie cu 50 de miliarde de euro la fondul suplimentar pentru FMI. Cu toatea acestea, România nu va plăti nici un ban suplimentar: "Statele care sunt într-un acord cu FMI nu trebuie să contribuie cu bani la Facilitate".

Băsescu spune însă că "România nu ar fi incapabilă să participe" la această contribuţie. "Avem soluţii, nu suntem o ţară neputincioasă, care nu ar putea să reacţioneze la salvarea unei situaţii". Anterior, Valentin Lazea, economistul şef al BNR declara însă că "nu se poate să ai mese gratuite", vorbind despre o posibilă contribuţie a României la capitalizarea FMI.

Acordul care schimbă istoria Uniunii Europene

Acordul la care au ajuns 26 dintre cele 27 de state ale Uniunii Europene este considerat unul istoric, pentru că reprezintă cel mai mare angajament de integrare comună la nivel european, chiar dacă numai de ordin fiscal. Atât statele Euro, cât şi cele care folosesc monede naţionale, au fost de acord să renunţe la o parte din suveranitatea naţională şi s-au angajat să răspundă în faţa unui mecanism superior, comun.

Cu toate acestea, efectul pe care deciziile liderilor Euro ar trebui să-l aibă - readucerea calmului pe pieţele financiare şi reclădirea încrederii investitorilor, a întârziat să apară. Pieţele aşteaptă încă o reacţie concretă din partea Băncii Centrale Europene (BCE) şi par puţin interesate de faptul că politicienii UE au reuşit să ajungă la un acord de principiu, cu efecte care se vor vedea în câţiva ani.

Citeşte aici textul comunicatului de la finalul summitului de la Bruxelles

Singura care a refuzat să ia parte la acest joc a fost Marea Britanie, într-o mişcare pe care diplomaţii au caracterizat-o drept "neîndemânatică", conform Reuters. În timp ce premierul David Cameron şi-a justificat gestul prin faptul că nu a putut să îşi pună ţara să contribuie la binele altor state, fără să primească nimic în schimb, preşedintele Franţei Nicolas Sarkozy a fost mult mai dur: Anglia a condiţionat acordul de obţinerea unei exceptări de la reglementările europene privind instituţiile bancare.

Mai mult Sarkozy i-a aplicat lui Cameron acelaşi tratament de care s-a bucurat şi Traian Băsescu: l-a ţinut la distanţă şi a refuzat să-i strângă mâna.

Reacţia pieţelor şi a Băncii Centrale Europene

"Va fi baza pentru un bun pachet fiscal şi pentru mai multă disciplină în politica economică a membrelor din zona Euro", a fost reacţia lui Mario Draghi, preşedintele Băncii Centrale Europene.

Marea dezlănţuire a BCE pe piaţa eurobondurilor, pe care investitorii o aşteaptă cu sufletul la gură, nu va avea loc prea curând, au considerat analiştii citaţi de Reuters.

Wall Street Journal notează că deciziile luate astăzi nu au calmat pieţele. BCE a intervenit şi a cumpărat bonduri italiene şi spaniole, pentru că indicii intraseră din nou în picaj. Moneda euro a înregistrat o creştere modestă.

"Singura întrebare pe care şi-o pune acum piaţa este dacă pactul politic deschide calea pentru o intervenţie mai puternică a BCE pe piaţa datoriilor suverane", spune Jacques Cailloux, economistul şef pe zona euro al Royal Bank of Scotland, pentru WSJ.

Şeful BCE Mario Draghi a dat un semnal clar: instituţia nu va acţiona până când nu vede o soluţie politică şi convingătoare pentru criza euro.

Criza zonei Euro sau criza Uniunii Europene?

Analistul Wolfgang Munchau, care a fost prezent în România, săptămâna trecută, la Gala Ziarul Financiar, crede că Europa se află acum în faţa a două crize: cea a eurozonei şi cea a UE.

Pe blogul său din Financial Times, Munchau crede că cea de-a doua criză este mult mai gravă şi că UE se va rupe cu siguranţă. Decizia ţărilor din zona Euro de a ieşi în afara cadrului legal al UE, pentru a produce un pact fiscal integrat este dovada că ruptura aceasta se va produce.

Astfel, singura soluţie pentru salvarea zonei Euro este distrugerea Uniunii Europene, crede analistul. Aparenta rezolvare a crizei Euro, pe care o oferă acordul încheiat astăzi, a intensificat de fapt această a doua criză.

Totodată, el crede că decizia Marii Britanii de a sta deoparte şi de a se izola nu este neîntemeiată, pentru că ţara respectivă nu se află în criză.

Ce prevede noul Tratat

Acordul la care au ajuns statele membre UE este unul interguvernamental, la care participă cele 17 state din zona Euro, iar restul îl agreează voluntar. România se numără printre aceste state.

Principalele prevederi ale noului acord fiscal implică schimbarea Constituţiei pentru statele semnatare şi acceptarea extinderii jurisdicţiei Curţii Europene de Justiţie asupra politicilor bugetare naţionale.

Modul în care se vor pune în practică aceste prevederi va fi elaborat de experţi din statele semnatare, până la sfârşitul anului, iar până în martie 2012, statele trebuie să semneze acordul oficial.

Statele semnatare vor trebui să contribuie cu 200 de miliarde de euro către FMI, prin împrumuturi bilaterale. Statele din zona euro trebuie să strângă 150 de miliarde de euro, iar celelalte semnatare non-euro încă 50 de miliarde de euro. România, precum şi ţările care au deja încheiat un acord de împrumut cu FMI, sunt excluse de la această obligaţie.

CLICK pentru a mări. Cum au reuşit până acum statele Euro să se încadreze în ţinta de deficit de 3%

Bugetele trebuie să fie echilibrate sau pe excedent, prevedere care va fi considerată respectată dacă deficitul structural anual nu va depăşi 0,5% din Produsul Intern Brut (PIB) nominal.

Regulile vor fi introduse în sistemele legislative naţionale ale statelor membre, la nivel de Constituţie sau echivalent. Reglementările vor include un mecanism automat de corecţie care se va declanşa în cazul unei devieri. Fiecare stat membru va elabora propriul mecanism de corecţie, în baza principiilor indicate de Comisia Europeană. Curtea Europeană de Justiţie va avea jurisdicţia să verifice transpunerea acestor reglementări la nivel naţional.

Astfel, mecanismul automat de corecţie prevede intrarea automată în vigoare a unor măsuri de creştere a veniturilor la buget sau reducere a cheltuielilor publice dacă deficitul structural depăşeşte 0,5% din PIB.

Statele membre aflate în procedura de deficit excesiv vor transmite Comisiei şi Consiliului UE spre aprobare un program de parteneriat economic care să detalieze reformele structurale necesare pentru a asigura o corecţie durabilă a deficitului excesiv . Implementarea programului şi a planurilor bugetare anuale corespunzătoare va fi monitorizată de Comisie şi de Consiliu.

Statele membre vor raporta în avans programele de emisiuni de obligaţiuni.

"Imediat ce Comisia va constata că un stat membru a depăşit plafonul de 3% (din PIB - n.r.), se vor declanşa consecinţe automate, cu excepţia cazului în care o majoritate calificată a statelor membre din zona euro se va opune. Măsurile sau sancţiunile propuse sau recomandate de Comisie vor fi adoptate, cu excepţia situaţiei în care o majoritate calificată a statelor membre din zona euro se va opune", se spune în comunicatul de la finalul summitului de la Bruxelles.

În plus, liderii europeni vor introducerea unor criterii de reducere a datoriei de stat pentru statele membre cu un grad de îndatorare de peste 60% din PIB.

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine