3 comentarii 55 afișări

Noul godfather - mafiotul închis, dar liber pe Facebook

Postat la: 31.01.2010 20:31 Ultima actualizare: 31.01.2010 21:54

Menţinând legături cu 565 de "prieteni" virtuali, britanicul Colin Gunn reuşea să-şi intimideze adversarii şi să coordoneze activităţile infracţionale dintr-o închisoare de maximă securitate

În era internetului şi a popularităţii imense de care se bucură site-urile de legături sociale, o închisoare de maximă securitate nu mai poate prezenta o piedică în conducerea unei reţele de criminalitate organizată. Ameninţarea adversarilor şi coordonarea prosperei "afaceri" se pot face la fel de bine şi din puşcărie, prin intermediul paginii de Facebook, precum din libertate - a dovedit Colin Gunn, un "naş" mafiot din Marea Britanie.

Condamnat la 35 de ani închisoare pentru conspiraţie la comiterea de omor - nu a ucis propriu-zis, ci a ordonat asasinarea a două persoane - Gunn solicitase Ministerului Justiţiei din Regatul Unit (UK) libertatea de exercitare a unui "drept", respectiv acela de a folosi internetul. Numai că cel condamnat a abuzat de acest drept şi ar fi făcut-o în continuare dacă redacţia cotidianului The Times nu atrăgea atenţia autorităţilor asupra sa.
Gunn (42 de ani) nu intra pe pagina de Facebook pentru că i-ar fi fost dor de cei 565 de "prieteni" virtuali sau i-ar fi fost greu să suporte regimul de detenţie din penitenciarul Long Lartin. El intra pe internet - chiar şi de două ori pe zi! - pentru a-şi coordona reţeaua mafiotă, din pricina căreia oraşul Nottingham (centrul Angliei) şi-a dobândit nefasta reputaţie de "capitală a asasinatelor" din UK.

"Într-o bună zi voi fi acasă şi de-abia aştept să-i privesc drept în ochi pe unii ca să văd că le este frică de mine", scria Gunn într-o postare pe Facebook. În alt mesaj, mafiotul spunea: "E bine să am un loc (pagina de Facebook - n.r) unde să vă ţin la curent cu ce mai fac. Unii dintre voi meritaţi o chelfăneală, alţii m-aţi dezamăgit rău şi veţi fi numiţi şi arătaţi cu degetul, şobolani nenorociţi".

Ministerul Justiţiei habar nu avea ce fac mafioţii online

La sesizarea The Times, Ministerul de Justiţie de la Londra a decis închiderea paginii de Facebook a lui Gunn, iar ministrul Jack Straw a declarat că a solicitat sprijinul companiei americane care administrează site-ul pentru închiderea contului respectiv. Straw a promis că va închide şi alte pagini similare, în urma semnalelor din partea societăţii civile.

Nici ministrul, nici guvernatorul închisorii nu ştiau ce face Gunn pe internet, iar purtătorul de cuvânt al ministerului s-a umplut de ridicol declarând că deţinuţii nu au acces la internet "decât în scopuri educative, când sunt supravegheaţi atent de personalul închisorii" şi că în niciun caz nu li se permite accesul pe site-uri de legături sociale. Deocamdată nu există suspiciuni că cineva de la Long Lartin îl ajuta pe Gunn, dar este cert că el avea acces la internet foarte puţin restricţionat.

De altfel, victimele infracţiunilor din UK au cerut Guvernului interzicerea dreptului celor condamnaţi de a avea pagini pe Facebook, MySpace, alte site-uri similare sau bloguri personale. Acestea sunt folosite tot mai des pentru umilirea şi intimidarea victimelor, cum a fost cazul, anul trecut, cu familia unui elev omorât prin înjunghiere în iunie 2008. Familia celui ucis s-a plâns că a fost insultată şi ameninţată pe Facebook de unul dintre asasini.

O generaţie de infractori internauţi

Ascensiunea Facebook între cele mai populare site-uri din lume a făcut ca, între cele 35 milioane de internauţi care îşi îmbogăţesc zilnic conţinutul paginii, să se numere şi infractori periculoşi. Astfel, la începutul lui 2009, Italia a fost şocată de faptul că o pagină "în onoarea" capului mafiot Toto Riina - condamnat la 12 sancţiuni cu închisoarea pe viaţă pentru multiple asasinate! - a strâns 5.000 de fani în câteva zile. Încă doi "naşi" mafioţi aveau pagini similare, încât societatea civilă din Italia a creat o pagină intitulată "Mafia afară de pe Facebook", care a adunat foarte repede 124.000 de fani.

În alte cazuri, fanii Facebook se dovedesc de-a dreptul stupizi. Un american de 19 ani era atât de împătimit de Facebook, încât până şi atunci când jefuia casa unui vecin nu a rezistat să nu-şi verifice contul pe calculatorul păgubaşului. Doar că, înainte de a fugi cu două diamante, el şi-a uitat deschisă pagina cu toate datele personale. Alţi doi americani au capturat şi mâncat o iguană în Bahamas, deşi specia este protejată. Dacă nu ţineau morţiş să se laude cu isprava lor pe Facebook, ei nu ar fi fost prinşi.

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine

Tag-uri:: godfather; ,mafiot; ,închis; ,liber; ,facebook

[+] Adauga un comentariu

× Citeşte mai mult »

#1 PMS VICTORIE 1.02.2010 09:19

Raspunde

VEZI MISCAREASOCIALISTA RO

#2 sa traica basescu si cu boc bine! 1.02.2010 10:51

Raspunde

Cum cheltuiesc cei care sunt la putere sutele de milioane de euro pe care statul le colecteazÄƒ anual din enervanta taxÄƒ auto, instituitÄƒ în 2007 de Sulfina Barbu ÅŸi care a cunoscut pânÄƒ acum atâtea versiuni cÄƒ nimeni nu le mai Å£ine minte numÄƒrul? RÄƒspunsul oficial, dat de cei puÅŸi sÄƒ gestioneze tonele de euro, aratÄƒ cÄƒ s-au fÄƒcut programe educaÅ£ionale pentru copii, amenajÄƒri de parcuri, administrÄƒri de arii protejate.
de Alexandru Nastase
20/01/2010

Mai puÅ£in de un sfert din sumele colectate a fost folosit. Restul o fi folosit ca o centurÄƒ de siguranÅ£Äƒ pentru economie...

Ce background vÄƒ mai putem oferi despre taxa auto, rebotezatÄƒ în prezent taxÄƒ de primÄƒ înmatriculare? Am spus "taxÄƒ"? Este din multe puncte de vedere o amendÄƒ nÄƒscocitÄƒ de cei care ne conduc. În primÄƒvara lui 2007, Sulfina Barbu, pe atunci ministrul Mediului ÅŸi GospodÄƒririi Apelor, ÅŸi Guvernul lui CÄƒlin Popescu TÄƒriceanu au observat cÄƒ în România a crescut consumul ÅŸi, pe acest fond, tot mai mulÅ£i români îÅŸi permiteau sÄƒ-ÅŸi cumpere o maÅŸinÄƒ. În crizÄƒ de bani, s-au gândit sÄƒ exploateze acest aspect ÅŸi sÄƒ-l transforme într-o sursÄƒ foarte suculentÄƒ de venituri la bugetul de stat. Mai are rost sÄƒ enumerÄƒm ÅŸirul interminabil ÅŸi grotesc de bâlbâieli care a urmat? Mai are rost sÄƒ vÄƒ amintim de câte ori au venit cu câte o nouÄƒ variantÄƒ de taxÄƒ ÅŸi cum de fiecare datÄƒ argumentele pentru noua versiune erau exact opusul versiunii precedente? Mai este nevoie sÄƒ vÄƒ amintim cum, dupÄƒ ce au fost daÅ£i afarÄƒ de la guvernare de TÄƒriceanu, Sulfina Barbu ÅŸi PD-L au devenit, din iniÅ£iatorii taxei, cei mai de temut adversari ai ei? Cum, dupÄƒ revenirea la ciolan, o datÄƒ cu instalarea lui Emil Boc ca prim-ministru, au îndulcit din nou tonul la adresa taxei pânÄƒ atunci mult-hulite? Mai are rost sÄƒ vÄƒ spunem cÄƒ, la fiecare nouÄƒ versiune a taxei, Comisia EuropeanÄƒ ne-a ameninÅ£at cu diverse pedepse?

DE OCHII LUMII
Taxa auto, în nenumÄƒratele ei forme de pânÄƒ acum, nu a fost niciodatÄƒ o taxÄƒ de mediu. De fiecare datÄƒ, indiferent de denumire, a vizat numai autoturismele pe care românii ÅŸi le puteau permite: maÅŸini cu motor cu capacitate micÄƒ, numÄƒr redus de cai putere, preÅ£ pânÄƒ în 25.000 de euro. Vehiculele utilitare ÅŸi camioanele, utilajele agricole ÅŸi alte categorii de maÅŸini cu consum mare de carburant ÅŸi, deci, mari poluatori, nu au fÄƒcut niciodatÄƒ obiectul de interes al acestei taxe pentru simplul motiv cÄƒ în Å£ara noastrÄƒ nu se vând prea multe. Acest lucru reiese ÅŸi din faptul cÄƒ, pânÄƒ în 2008, banii din aceastÄƒ taxÄƒ au mers la Ministerul FinanÅ£elor, iar destinaÅ£ia lor ulterioarÄƒ - cum au fost folosiÅ£i - nu se cunoaÅŸte. SÄƒ vedem însÄƒ ce s-a fÄƒcut cu banii dupÄƒ ce s-a decis, de ochii lumii, cÄƒ destinaÅ£ia lor trebuie sÄƒ fie Ministerul Mediului.

SURSÄ‚ DE ÎMBOGÄ‚Å¢IRE
În subordinea acestui minister funcÅ£ioneazÄƒ o extraordinarÄƒ vacÄƒ de muls ÅŸi o sursÄƒ inepuizabilÄƒ de fÄƒcut averi: AdministraÅ£ia Fondului pentru Mediu. Este acea instituÅ£ie la care ajung toÅ£i banii ce se colecteazÄƒ pentru mediu în România. În 2008, aproape 1 miliard de lei noi a ajuns la Fondul de Mediu din taxa auto! La cursul de schimb de atunci, asta înseamnÄƒ peste 300 milioane de euro! În 2009, deÅŸi nu existÄƒ încÄƒ estimÄƒri oficiale (este, evident, mult prea devreme!), suma se apropie de 700 milioane de lei, echivalentul a 160 milioane de euro! Cum s-au cheltuit cele 460 milioane de euro intrate în vistieria Fondului pentru Mediu? Am solicitat informaÅ£ii oficiale. SÄƒ începem cu anul 2009. S-au alocat bani pentru 17 proiecte aprobate între 2006 ÅŸi 2008 ÅŸi care se aflÄƒ încÄƒ în derulare: Centrul pentru colectarea deÅŸeurilor electrice, electronice ÅŸi electrocasnice la Piatra NeamÅ£, în valoare de 113.556 RON; realizarea staÅ£iei de epurare a apelor uzate, comuna Remetea, judeÅ£ul Harghita, în valoare de 3.882.000 RON; programul de educaÅ£ie ecologicÄƒ Ecojunior, desfÄƒÅŸurat la Colegiul NaÅ£ional Roman VodÄƒ din Roman, cu o valoare de 7.667 RON; o instalaÅ£ie de reducere a emisiilor de CO2 la vopsitoria fabricii din Mioveni Automobile Dacia, proiect în valoare de 15.447.217 RON; înfiinÅ£area unei staÅ£ii de epurare în comuna Cotnari, judeÅ£ul IaÅŸi, în valoare de 1.447.259 RON; desfÄƒÅŸurarea ÅŸcolii de ecologie Delta Fest de cÄƒtre AsociaÅ£ia Galaterra, proiect în valoare de 218.375 RON; extinderea staÅ£iei de epurare Åžtei, judeÅ£ul Bihor, investiÅ£ie în valoare de 1.114.383 RON; conservarea ÅŸi managementul habitatelor din RezervaÅ£ia "Calcarele din Dealul MÄƒgura" Dobrogea, program derulat de Clubul Sporturilor Montane, în valoare 42.065 RON; managementul ariilor protejate din judeÅ£ul Satu-Mare, realizat de societatea Carpatin ArdeleanÄƒ cu 155.150 RON; creÅŸterea conÅŸtientizÄƒrii populaÅ£iei de pe Valea Deznei privind protecÅ£ia mediului, realizat la Grupul Åžcolar Industrial SebiÅŸ, cu 36.609 RON; amenajarea ravenei GhermÄƒneÅŸti, judeÅ£ul Vaslui, proiect în valoare de 300.148 RON; stabilizarea ÅŸi consolidarea ravenei la drumul comunal 105 A - satul Laza, comuna Laza, jud. Vaslui, cu suma de 183.495 RON; realizarea unei linii de peletizare a deÅŸeurilor lemnoase ÅŸi a rumeguÅŸului verde la societatea MetalTrade International GalaÅ£i pentru suma de 896.191 RON; modernizarea sectorului de reciclare a deÅŸeurilor de ambalaje în vederea protejÄƒrii mediului, realizatÄƒ de societatea Somplast din BistriÅ£a pentru suma de 285.691 RON; acÅ£iuni combinate pentru administrarea ariei protejate PeÅŸtera Vântului conform planului de management, proiect desfÄƒÅŸurat de Clubul Speologilor Amatori cu 80.663 RON; protecÅ£ia Ariei Naturale Balta Suhaia, proiect atribuit Consiliului Local al comunei Suhaia, judeÅ£ul Teleorman, pentru 30.646 RON; un program de producere ÅŸi distribuÅ£ie a apei calde menajere cu panouri solare, realizat la Drobeta Turnu-Severin de firma Flora Sercom SA cu 61.241 RON. Totalul banilor alocaÅ£i este de aproximativ 23 de milioane RON, adicÄƒ în jur de 6 milioane de euro din 160 milioane de euro încasaÅ£i.

InstituÅ£iile cu bani, doar la PD-L
În 2008, Fondul de Mediu a dat bani pentru 12 proiecte de parcuri. Valoarea totalÄƒ a proiectelor este de 6 milioane RON (puÅ£in peste 2 milioane de euro). Ce s-a fÄƒcut cu restul banilor, pânÄƒ la 400 milioane de euro? Oficial, ei existÄƒ în bugetul Fondului pentru Mediu ÅŸi "aÅŸteaptÄƒ proiecte eligibile pentru a fi absorbiÅ£i". La Fondul pentru Mediu existÄƒ depuse numai din partea organizaÅ£iilor neguvernamentale mii de proiecte care aÅŸteaptÄƒ de ani buni finanÅ£are ÅŸi cÄƒrora nici mÄƒcar nu li se rÄƒspunde. Fondul de Mediu a fost condus pânÄƒ în 2008 de liberalul Mihai Toti, iar acum ÅŸef mare este democrat-liberalul Vlad Marcoci. De menÅ£ionat cÄƒ atât în alianÅ£a cu PSD, cât ÅŸi în cea cu UDMR (parafatÄƒ în decembrie 2009), instituÅ£iile de mediu bÄƒnoase au revenit, fÄƒrÄƒ excepÅ£ie, doar PD-L.

#3 anca 1.02.2010 11:28

Raspunde

Fa-ti numerele la LOTO 6/49 online pe:

www.schemeloto.ro

Vezi toate »