ONU impune Belgradului independenta de facto a Kosovo

Postat la: 03.02.2007 00:00

ONU impune Belgradului independenta de facto a Kosovo

Presedintia germana a UE a salutat proiectul, alti diplomati europeni se tem de alte cereri de independenta din Bosnia si pana in Transnistria Recunoasterea "statalitatii" provinciei Kosovo e ceea ce i s-a cerut, ieri, in mod oficial, Belgradului, prin proiectul ONU privind viitorul statut al "leaganului natiunii sarbe". Cererea a fost adresata de catre emisarul ONU si realizatorul documentului, Martti Ahtisaari, presedintelui sarb Boris Tadici, in fata caruia nu a fost exprimat cuvantul "independenta" (ca de altfel nicaieri in continutul proiectului de statut), ci numai o serie de conditii a caror interpretare juridica inseamna admiterea de facto a acestei cai de reglementare a viitorului provinciei. Viitoarea entitate care va purta numele Kosovo (jumatate din numele oficial purtat pe vremea fostei Iugoslavii: Kosovo i Metohija) va avea dreptul sa foloseasca un drapel, imn si o stema proprii, se va bucura in continuare de garantiile politice si militare ale UE si NATO si isi va putea depune candidatura pentru accederea ca membru cu drepturi depline in organizatiile internationale. Kosovo va putea adopta o constitutie proprie si va negocia si semna tratate internationale fara consultarea Belgradului. Or, toate acestea sunt atributul unui stat suveran, in cazul caruia pana si legaturile pur formale cu Serbia vor fi rupte. Orice entitate teritoriala care va putea sa-si asume drepturi in organisme mondiale (de participare la discutii, la vot, la alegerea reprezentantilor sai in structuri de conducere), dar si obligatii (partea cuvenita din datoria externa a Serbiei) va fi un stat independent, indiferent prin ce artificiu juridic se va evita folosirea acestui cuvant. Desi Ahtisaari a evitat sa raspunda intrebarilor presei daca Kosovo va fi independent sau nu si nici nu a oferit o varianta publica a documentului, insistand ca inca e un simplu proiect si nu o propunere definitiva, mai multe agentii internationale au publicat fragmente din el. De pilda, Associated Press citeaza din proiect dezideratul ONU ca provincia "sa se guverneze democratic si in deplin respect al legii", situatie infirmata, din 1999 incoace, de nenumarate exemple de abuzuri contra minoritatii sarbe, violente interetnice, crima organizata. Ca o garantie contra derapajelor de la aceste idealuri democratice, UE va numi un reprezentant civil permanent si o misiune pentru politica de securitate si aparare care va avea drept de veto in problemele legate de adoptarea unei constitutii, numirile unor functionari, apararea drepturilor omului si organizarea teritoriala. Documentul ONU contine si planuri de dezvoltare economica a provinciei, dar evita sa clarifice legatura dintre Kosovo si Serbia. Singura prevedere ce ofera un soi de "garantie" sarbilor (dar nu se prevad sanctiuni daca albanezii o vor incalca) e aceea ca viitoarea provincie nu va avea dreptul la pretentii teritoriale asupra altui stat (mai exista cateva mii de albanezi in Serbia, ei fiind de ordinul zecilor de mii in Muntenegru si Macedonia) si nici nu va putea sa se uneasca vreodata cu un alt stat (in speta Albania). Sarbii din Kosovo (intre 100.000-175.000), dar dispersati pe tot cuprinsul viitorului stat, vor avea dreptul sa se organizeze in municipalitati proprii, sa aiba politie proprie, sa invete in limba materna si sa primeasca sustinere financiara de la Belgrad. Presedintele Boris Tadici nu s-a pronuntat inca asupra planului ONU, dar si-a avertizat zilele trecute concetatenii ca "e posibil sa fi pierdut deja Kosovo". Premierul in exercitiu, Vojslav Kostunita, care incearca sa inchege o noua coalitie, nici nu a vrut sa se intalneasca cu Ahtisaari si a anuntat ca va rupe relatiile diplomatice cu orice guvern din lume care va recunoaste un Kosovo independent. Presedintia germana a UE a salutat proiectul, dar presa internationala e plina de surse diplomatice anonime care se opun acordarii de independenta pentru Kosovo, ceea ce ar putea deschide calea ruperii Republicii Srpska de Bosnia, a Transnistriei de Moldova si a Osetiei de Sud de Georgia, precum si la un nou motiv de racire a relatiilor dintre Bruxelles si Moscova.

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine