Operaţiunile bancare riscante au crescut cu 225%

Bancherii îşi asumă şi mai multe riscuri decât înainte de criză /// Foto: Reuters

Tranzacţiile cu produse derivate (a căror valoare depinde de preţul altui bun) au crescut cu 225% în trimestrul doi din 2009, faţă de 2008

Salvate de banii contribuabililor, marile bănci din SUA sunt supuse unor riscuri cu 37% mai mari în 2009, faţă de 2008, arată statisticile Trezoreriei americane, pe baza cărora presa de peste Ocean trage concluzia că bancherii nu au învăţat nimic din criza de pe Wall Street din septembrie 2008.

Dimpotrivă, tranzacţiile cu produse derivate - instrumente financiare a căror valoare depinde de preţul altui bun: o marfă ca petrolul, un activ financiar, rata dobânzii, cursul valutar etc - au crescut cu 225% în trimestrul doi din 2009, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Afacerile cu aceste "derivate" sunt riscante, pentru că valoarea bunurilor tranzacţionate depinde mereu de condiţii exterioare, inclusiv calamităţi naturale sau turbulenţe politice. Totuşi, astfel de produse riscante sunt preferate de bancheri şi cu 14% mai multe bănci americane (peste 1.100) au ales astfel de tranzacţii în 2009 decât în 2008. Din totalul instituţiilor de credit americane, patru "giganţi" (JPMorgan Chase, Goldman Sachs, Bank of America şi Citibank) deţin 94% din aceste derivate. Ele sunt estimate acum la 555 miliarde USD.

Giganţi cu "picioare de lut"

"Băncile, prea mari să fie lăsate să cadă", devenite acum şi mai mari, riscă din nou să fie puse în faţa falimentului, dacă reiau practicile dinaintea crizei - acordarea de prea multe credite fără acoperire. De pildă, Goldman Sachs (GS), controlată acum de Trezoreria SUA, are un capital de numai 20 miliarde USD, pus deoparte pentru a-şi acoperi pierderile în caz că debitorii săi dau faliment. În acelaşi timp, riscurile la care se expune (GS) din pricina unei eventuale pierderi de valoare a "derivatelor" este legat de o sumă de nouă ori mai mare: 186 miliarde dolari. La JPMorgan Chase există de trei ori mai mult capital "expus" în afaceri cu derivate, decât capitalul care ar putea acoperi credite neperformante. Aşadar, la un an de la prăbuşirea băncii Lehman Brothers şi "naţionalizarea" firmei de asigurări AIG, singura surpriză pe Wall Street ar fi nu cât de multe, ci cât de puţine lucruri s-au schimbat", apreciază The New York Times. Profesori de economie şi experţi din domeniu au confirmat pentru ziarul american că "regulile mai stricte" promise de Administraţia Obama nu au apărut, piaţa "derivatelor" este la fel de netransparentă, iar bancherii îşi asumă aceleaşi riscuri. Singurul lucru modificat ar fi o anumită "delimitare" mai clară între bănci. Pe de o parte, GS şi JPMorgan Chase sunt cele ieşite mai puternice în urma crizei, fiind urmate îndeaproape de Morgan Stanley. În schimb, Bank of America (ce a absorbit şi Merrill Lynch) şi Citigroup sunt cele mai slabe, care supravieţuiesc graţie garanţiilor oferite de către Trezorerie.

Bonusuri de 77 mld. în 2011

Nici tentativele de limitare a bonusurilor nu au avut vreun succes, pe niciunul dintre malurile Atlanticului, deşi liderii UE tind să împărtăşească opinia că "plafonările" sunt necesare. O analiză a diviziei londoneze a JPMorgan Chase prevede că primele opt mari bănci din SUA şi Europa vor plăti bonusuri de 77 miliarde USD în 2011, pentru un total de 141.000 angajaţi.

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine