Mihaela STOICA
Mihaela STOICA
20720 vizualizări 27 mar 2014

În contextul anexării Crimeei şi a atitudinii ofensive a Rusiei, liderii europeani au decis, la finele Consiliului European care a avut loc vineri la Bruxelles, avansarea semnării Acordului de asociere cu vecinii de peste Prut, pentru a sprijini astfel Republica Moldova. Acesta ar putea fi semnat până cel târziu în iunie, dar ar putea fi parafat chiar în luna mai, potrivit declaraţiilor preşedintelui Traian Băsescu. De altfel, preşedintele Băsescu s-a declarat, în repetate rânduri, un susţinător al ideii unirii României cu Republica Moldova, stârnind critici inclusiv la Chişinău.

În urmă cu 96 de ani, pe 27 martie 1918, Sfatul Ţării din Basarabia a votat unirea Basarabiei cu România. Astfel, Basarabia redevenea pământ românesc după 106 ani de stăpânire rusească. Astăzi, în 2014, se fac eforturi pentru integrarea europeană a Republicii Moldova pentru a elimina, printre altele, eventualul pericol venit din partea Rusiei. Mai există şi ipoteza unei noi uniri, făcută publică de Traian Băsescu şi criticată de Chişinău.

Tensiunile din regiune au început să nască temeri privind situaţia Transnistriei, o fâşie îngustă de teritoriu, cu o populaţie de circa 0,5 milioane de persoane, din estul Republicii Moldova. Transnistria a câştigat, în 1992, cu sprijinul Rusiei, un scurt război de secesiune după prăbuşirea Uniunii Sovietice în 1991. Independenţa sa nu este recunoscută de către comunitatea internaţională, nici chiar de către Rusia.

 

Locuitorii acestei regiuni separatiste din Republica Moldova au început să aibă probleme în ceea ce priveşte libera circulaţie, transportul mărfurilor şi chiar a medicamentelor, potrivit preşedintelui Parlamentului de la Tiraspoi, Mihail Burla. El a precizat că mai mulţi cetăţeni ruşi şi transnistreni nu au reuşit să treacă frontiera ucraineană, dar şi că transporturi de medicamente importante provenind din Rusia nu au putut fi aduse în Transnistria din cauza refuzului unor companii de transport de a efectua curse pe teritoriul Ucrainei. În autoproclamata Republica Moldovenească Nistreană, populaţia alcătuită, în majoritate, din moldoveni (32%), ruşi (30,4%) şi ucraineni (28,9%), oscilează între unirea cu Federaţia Rusă şi unirea cu Republica Moldova, din care a fost dintotdeauna parte.

După Consiliul European, Traian Băsescu a declarat că preşedintele Federaţiei Ruse, Vladimir Putin, "se uită cu cel mai mare jind la gurile Dunării" şi că, în momentul de faţă, nu exclude "paşi următori" din partea Moscovei, care să vizeze Transnistria, Republica Moldova, estul Ucrainei sau Odessa.

Într-un interviu gândul, acordat săptămâna trecută, politologul Octavian Milewski, specializat în Europa Centrală şi de Est, afirma că, până în prezent, Rusia a pedepsit toate încercările statelor din sfera sa de influenţă de a adera la structurile euroatlantice. De asemenea, afirma că Republica Moldova nu îşi permite să poarte un conflict cu Transnistria, pentru că este mult mai militarizată şi mai echipată decât Moldova. "Avem aici 2.500 de soldaţi ruşi, fie că îşi spun Pacificatori, fie că îşi spun altfel, avem câteva mii de soldaţi cazaci şi mai sunt garda şi armata propriu zisă a Transnistriei, cu un efectiv de 4.000-5.000 de oameni înarmaţi. Deci, în total puteţi aduna lejer 10.000 de soldaţi", aprecia analistul.

Duminică, comandantul suprem al Forţelor aliate ale NATO în Europa (SACEUR), generalul Philip Breedlove, a avertizat, într-o dezbatere la Bruxelles, că Rusia dispune de suficientă forţă la graniţele Ucrainei pentru a ''ocupa Transnistria'' în cazul în care decide să facă acest lucru.

''Este absolut suficientă forţă (rusă) poziţionată la graniţa estică a Ucrainei pentru a ocupa Transnistria dacă se ia o astfel de decizie şi acest lucru este extrem de îngrijorător. Rusia acţionează mult mai mult ca un adversar decât ca un partener'', a afirmat generalul Breedlove.

El a subliniat că Alianţa Nord-Atlantică este "foarte preocupată" de riscurile la adresa securităţii regiunii separatiste, care oficial aparţine Republicii Moldova. Şi cancelarul german Angela Merkel i-a cerut preşedintelui rus Vladimir Putin, într-o discuţie la telefon, să nu încerce să destabilizeze Republica Moldova.

PRO şi CONTRA unirii cu Moldova

Ideea unirii României cu Republica Moldova a revenit în ultimii ani în prim-planul discuţiilor. Promotorul ei a fost chiar preşedintele Traian Băsescu. Preşedintele a declarat, la 27 noiembrie 2013, înaintea summitului Parteneriatului Estic de la Vilnius, că "următorul proiect de ţară pentru România este unirea cu R. Moldova".

Declaraţia sa a fost criticată la nivel european, în presa rusă, dar şi de către premierul R. Moldova, Iurie Leancă.

"Declaraţia domnului Băsescu nu ne ajută, ci ne creează doar probleme cruciale (...) Noi avem nevoie de altceva. Avem nevoie de o ţară vecină, România. Să aibă o voce credibilă în cadrul Uniunii Europene, să poate să ne ajute în realizarea acestui obiectiv, acestui parcurs european. Parcursul european nu înseamnă pierderea suveranităţii, sub nicio formă a statului Republica Moldova, ci doar faptul că urmează să fim un stat funcţional. Urmează să ancorăm Republica Moldova într-un spaţiu al prosperităţii, al stabilităţii, cu un sistem funcţional, fără frontiere, cu reglementări comune. Acesta este scopul cel mai importat al Guvernului de la Chişinău", a afirmat premierul Iurie Leancă, la 20 decembrie, anul trecut.

Duminică, ministrul de Externe Titus Corlăţean a declarat că "Băsescu a fost neinspirat vorbind de unirea cu Republica Moldova" şi că, momentan, singura soluţie fezabilă este integrarea ţării vecine în UE, dar că cetăţenii moldoveni pot decide în mod suveran ceea ce doresc.

Un sondaj din 2012 pe această temă, realizat în Republica Moldova de CBS-AXA, arăta că doar 10,5% din respondenţii susţineau unirea Republicii Moldova cu România peste 20 de ani. Potrivit datelor prezentate în 2012, 55% din intervievaţi vădeau ţara dintre Prut şi Nistru peste 2 decenii în componenţa Uniunii Europene, iar alte 53,3% - în cadrul unui proiect euro-asiatic, condus de Rusia. Un alt sondaj realizat de Centrul Român pentru Studii şi Strategii din Republica Moldova, publicat joi, arată că 52% dintre repondenţi se declară în favoarea unirii cu România, 32% sunt împotrivă, iar 11% sunt indiferenţi.

Gândul vă invită să daţi şi voi un vot în favoarea sau împotriva unirii României cu Republica Moldova.

Argumentre PRO unirea cu Republica Moldova:

1. Originea comună şi identitatea naţională dintre români şi majoritatea populaţiei Republicii Moldova.

2. Limba română este limba oficială recunoscută inclusiv de către Curtea Constituţională a Republicii Moldova.

3. Obligaţia morală pe care o are România faţă de Republica Moldova. "Dacă ei vor să se unească, România nu are voie să spună nu pentru că în 1940 i-a abandonat", apreciază istoricul Bogdan Murgescu pentru gândul.

Argumentre CONTRA unirii cu Republica Moldova:

1. Agravarea problemelor economice în contextul în care Republica Moldova este un balast economic, fiind mult mai înapoiată decât România. "Germania a întâmpinat mari probleme după reunificare, iar noi nu sunem nici pe departe la nivelul Germaniei din 1990. Probleme nu vor fi numai de natură financiară, ci şi de integrare. De amintit că, în perioada interbelică, Guvernul de atunci a fost acuzat că nu a trimis oameni competenţi în teritoriile care au intrat în patria mamă", a afirmat, pentru gândul, directorul Institului "Nicolae Iorga", Ovidiu Cristea.

2. Agravarea problemei Transnistria şi apariţia tensiunilor externe. "Republica Moldova conţine o problemă care este Transnistria, cu trupe străine. Internalizarea acestei probleme ne-ar face rău ca stat şi nici nu ar fi acceptabilă din punctul de vedere al Uniunii Europene. Aici este o problemă pe care nu avem voie să o internalizăm", atrage atenţia istoricul Bogdan Murgescu.

3. Majoritatea populaţiei Republicii Moldova nu doreşte unirea, potrivit sondajelor. "Mai este şi varianta să ne unim, la un moment dat într-o Europă integrată. Ceea ce istoriceşte se va întâmpla în decurs de 20 de ani, nu mai devreme", conchide istoricul.

 

Citește și: