22 comentarii 11 afișări

Profitul Goldman Sachs creşte de şase ori. Obama anunţă că americanii „nu vor mai fi ţinuţi ostatici de bănci prea mari pentru a da faliment”

Postat la: 22.01.2010 18:20 Ultima actualizare: 22.01.2010 21:53

Gigantica bancă americană a înregistrat un profit de 13,3 miliarde dolari în 2009 - mai mare decât ajutorul de 10 miliarde primit din bani publici şi decât beneficiile de 2,32 miliarde USD din 2008

Profitul de şase ori mai mare în 2009, decât în 2008, pe care l-a declarat banca americană Goldman Sachs, a deschis, joi, ostilităţile dintre Wall Street şi preşedintele Barack Obama, care a făcut public un proiect de reformare din temelii a sistemului bancar.

Casa Albă doreşte separarea activităţilor "de cazino" ale băncilor (speculaţii financiare) de cele tradiţionale (atragerea de depozite şi acordarea de credite), printr-o reformă care ar echivala cu amploarea celei întreprinse între anii `30, când Guvernul SUA încerca redresarea ţării după criza financiară din 1929, care avea să atragă o recesiune prelungită.

Cunoscute drept reformele "Glass-Steagal", măsurile luate atunci au impus reglementări stricte asupra fluxurilor financiare şi au limitat posibilitatea băncilor de a face speculaţii. Dacă Administraţia Obama ar pune în practică astfel de restricţii - "tăind" legătura dintre banii celor care fac depozite sau iau credite, de banii cu care se speculează instrumente financiare pe bursele lumii - Wall Street-ul riscă să-şi piardă poziţia de centru financiar al lumii.

Prestigiul New York-ului în lumea financiară s-ar evapora, iar bursele de la Londra, Frankfurt, Hong Kong, Singapore etc ar pierde unul dintre cei mai redutabili concurenţi. Temerea investitorilor s-a reflectat în scăderea cotaţiilor la bursele mondiale ale instituţiilor financiare din SUA.

Preşedintele SUA, furios pe bancheri

De la proiect la transpunerea în lege este cale lungă, mai ales în condiţiile în care Partidul Democrat a pierdut majoritatea calificată în Senat, însă Barack Obama se arată foarte iritat pe bancheri. De când s-a instalat la Casa Albă, marile instituţii financiare din SUA au acordat bonusuri uriaşe (de circa 100-120 de ori salariul anual al unui muncitor american), iar furia populară îndreptată contra "pisicilor grase" a atras scăderea încrederii de care se bucură preşedintele în ochii concetăţenilor.

Dacă, în primul an de mandat, Obama nu a lovit prea mult în interesele bancherilor, în afara unor dese apostrofări, acum el propune nu doar separarea activităţilor de investiţii de cele obişnuite, dar şi instituirea unei taxe speciale - aplicabilă primelor 50 de bănci din SUA.

"Hotărârea mea de a reforma sistemul financiar este întărită când văd aceste profituri record, unele chiar la firmele care pretind că nu pot împrumuta micile afaceri, nu pot menţine taxe mici la cardurile de credit şi nu pot restitui banii contribuabililor", a delarat Obama. "Dacă tipii ăştia (din fruntea băncilor - n.r.) vor luptă, le voi da luptă. Contribuabilii nu vor mai fi ţinuţi ostatici de bănci prea mari pentru a da faliment", a ameninţat preşedintele, într-un discurs de joi seara.

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine

Tag-uri:: obama; ,wall street; ,goldman sachs

× Citeşte mai mult »

#1 Bancherul 22.01.2010 18:56

Raspunde

cioara ipocrita.,. pe la spate mananca din mana lor si pe fata ii scuipa .... cata ipocrizie !

#2 franco ar 22.01.2010 19:04

Raspunde

daca W.C, ala de bush senior a fost tarrfa petrolistilor negrroteiu asta e o tarrfa a jiddanilor bancheri care pe spatele lui vor sa-si regleze din banii sua si a lumii afacerile... sua e o mare bu.da de tara cu idioti.

#3 franco ar 22.01.2010 19:04

Raspunde

scuze...bush junior

#4 xx 22.01.2010 19:58

Raspunde

Schimba atitudinea! Lasa-i pe vanzatori sa te caute. Tu iti alegi cea mai buna oferta fara stres si fara bani. Intra pe WWW.SOLICITARI.RO si intr-un minut adauga anuntul!

#5 Milioane de euro puse la saltea?! 22.01.2010 20:12

Raspunde

Anul trecut, din banii strânÅŸi la Fondul de Mediu s-a finanÅ£at ÅŸi realizarea unor staÅ£ii de epurare în Å£arÄƒ

Anul trecut, din banii strânÅŸi la Fondul de Mediu s-a finanÅ£at ÅŸi realizarea unor staÅ£ii de epurare în Å£arÄƒ
Cum cheltuiesc cei care sunt la putere sutele de milioane de euro pe care statul le colecteazÄƒ anual din enervanta taxÄƒ auto, instituitÄƒ în 2007 de Sulfina Barbu ÅŸi care a cunoscut pânÄƒ acum atâtea versiuni cÄƒ nimeni nu le mai Å£ine minte numÄƒrul? RÄƒspunsul oficial, dat de cei puÅŸi sÄƒ gestioneze tonele de euro, aratÄƒ cÄƒ s-au fÄƒcut programe educaÅ£ionale pentru copii, amenajÄƒri de parcuri, administrÄƒri de arii protejate.
de Alexandru Nastase
20/01/2010

Mai puÅ£in de un sfert din sumele colectate a fost folosit. Restul o fi folosit ca o centurÄƒ de siguranÅ£Äƒ pentru economie...

Ce background vÄƒ mai putem oferi despre taxa auto, rebotezatÄƒ în prezent taxÄƒ de primÄƒ înmatriculare? Am spus "taxÄƒ"? Este din multe puncte de vedere o amendÄƒ nÄƒscocitÄƒ de cei care ne conduc. În primÄƒvara lui 2007, Sulfina Barbu, pe atunci ministrul Mediului ÅŸi GospodÄƒririi Apelor, ÅŸi Guvernul lui CÄƒlin Popescu TÄƒriceanu au observat cÄƒ în România a crescut consumul ÅŸi, pe acest fond, tot mai mulÅ£i români îÅŸi permiteau sÄƒ-ÅŸi cumpere o maÅŸinÄƒ. În crizÄƒ de bani, s-au gândit sÄƒ exploateze acest aspect ÅŸi sÄƒ-l transforme într-o sursÄƒ foarte suculentÄƒ de venituri la bugetul de stat. Mai are rost sÄƒ enumerÄƒm ÅŸirul interminabil ÅŸi grotesc de bâlbâieli care a urmat? Mai are rost sÄƒ vÄƒ amintim de câte ori au venit cu câte o nouÄƒ variantÄƒ de taxÄƒ ÅŸi cum de fiecare datÄƒ argumentele pentru noua versiune erau exact opusul versiunii precedente? Mai este nevoie sÄƒ vÄƒ amintim cum, dupÄƒ ce au fost daÅ£i afarÄƒ de la guvernare de TÄƒriceanu, Sulfina Barbu ÅŸi PD-L au devenit, din iniÅ£iatorii taxei, cei mai de temut adversari ai ei? Cum, dupÄƒ revenirea la ciolan, o datÄƒ cu instalarea lui Emil Boc ca prim-ministru, au îndulcit din nou tonul la adresa taxei pânÄƒ atunci mult-hulite? Mai are rost sÄƒ vÄƒ spunem cÄƒ, la fiecare nouÄƒ versiune a taxei, Comisia EuropeanÄƒ ne-a ameninÅ£at cu diverse pedepse?

DE OCHII LUMII
Taxa auto, în nenumÄƒratele ei forme de pânÄƒ acum, nu a fost niciodatÄƒ o taxÄƒ de mediu. De fiecare datÄƒ, indiferent de denumire, a vizat numai autoturismele pe care românii ÅŸi le puteau permite: maÅŸini cu motor cu capacitate micÄƒ, numÄƒr redus de cai putere, preÅ£ pânÄƒ în 25.000 de euro. Vehiculele utilitare ÅŸi camioanele, utilajele agricole ÅŸi alte categorii de maÅŸini cu consum mare de carburant ÅŸi, deci, mari poluatori, nu au fÄƒcut niciodatÄƒ obiectul de interes al acestei taxe pentru simplul motiv cÄƒ în Å£ara noastrÄƒ nu se vând prea multe. Acest lucru reiese ÅŸi din faptul cÄƒ, pânÄƒ în 2008, banii din aceastÄƒ taxÄƒ au mers la Ministerul FinanÅ£elor, iar destinaÅ£ia lor ulterioarÄƒ - cum au fost folosiÅ£i - nu se cunoaÅŸte. SÄƒ vedem însÄƒ ce s-a fÄƒcut cu banii dupÄƒ ce s-a decis, de ochii lumii, cÄƒ destinaÅ£ia lor trebuie sÄƒ fie Ministerul Mediului.

SURSÄ‚ DE ÎMBOGÄ‚Å¢IRE
În subordinea acestui minister funcÅ£ioneazÄƒ o extraordinarÄƒ vacÄƒ de muls ÅŸi o sursÄƒ inepuizabilÄƒ de fÄƒcut averi: AdministraÅ£ia Fondului pentru Mediu. Este acea instituÅ£ie la care ajung toÅ£i banii ce se colecteazÄƒ pentru mediu în România. În 2008, aproape 1 miliard de lei noi a ajuns la Fondul de Mediu din taxa auto! La cursul de schimb de atunci, asta înseamnÄƒ peste 300 milioane de euro! În 2009, deÅŸi nu existÄƒ încÄƒ estimÄƒri oficiale (este, evident, mult prea devreme!), suma se apropie de 700 milioane de lei, echivalentul a 160 milioane de euro! Cum s-au cheltuit cele 460 milioane de euro intrate în vistieria Fondului pentru Mediu? Am solicitat informaÅ£ii oficiale. SÄƒ începem cu anul 2009. S-au alocat bani pentru 17 proiecte aprobate între 2006 ÅŸi 2008 ÅŸi care se aflÄƒ încÄƒ în derulare: Centrul pentru colectarea deÅŸeurilor electrice, electronice ÅŸi electrocasnice la Piatra NeamÅ£, în valoare de 113.556 RON; realizarea staÅ£iei de epurare a apelor uzate, comuna Remetea, judeÅ£ul Harghita, în valoare de 3.882.000 RON; programul de educaÅ£ie ecologicÄƒ Ecojunior, desfÄƒÅŸurat la Colegiul NaÅ£ional Roman VodÄƒ din Roman, cu o valoare de 7.667 RON; o instalaÅ£ie de reducere a emisiilor de CO2 la vopsitoria fabricii din Mioveni Automobile Dacia, proiect în valoare de 15.447.217 RON; înfiinÅ£area unei staÅ£ii de epurare în comuna Cotnari, judeÅ£ul IaÅŸi, în valoare de 1.447.259 RON; desfÄƒÅŸurarea ÅŸcolii de ecologie Delta Fest de cÄƒtre AsociaÅ£ia Galaterra, proiect în valoare de 218.375 RON; extinderea staÅ£iei de epurare Åžtei, judeÅ£ul Bihor, investiÅ£ie în valoare de 1.114.383 RON; conservarea ÅŸi managementul habitatelor din RezervaÅ£ia "Calcarele din Dealul MÄƒgura" Dobrogea, program derulat de Clubul Sporturilor Montane, în valoare 42.065 RON; managementul ariilor protejate din judeÅ£ul Satu-Mare, realizat de societatea Carpatin ArdeleanÄƒ cu 155.150 RON; creÅŸterea conÅŸtientizÄƒrii populaÅ£iei de pe Valea Deznei privind protecÅ£ia mediului, realizat la Grupul Åžcolar Industrial SebiÅŸ, cu 36.609 RON; amenajarea ravenei GhermÄƒneÅŸti, judeÅ£ul Vaslui, proiect în valoare de 300.148 RON; stabilizarea ÅŸi consolidarea ravenei la drumul comunal 105 A - satul Laza, comuna Laza, jud. Vaslui, cu suma de 183.495 RON; realizarea unei linii de peletizare a deÅŸeurilor lemnoase ÅŸi a rumeguÅŸului verde la societatea MetalTrade International GalaÅ£i pentru suma de 896.191 RON; modernizarea sectorului de reciclare a deÅŸeurilor de ambalaje în vederea protejÄƒrii mediului, realizatÄƒ de societatea Somplast din BistriÅ£a pentru suma de 285.691 RON; acÅ£iuni combinate pentru administrarea ariei protejate PeÅŸtera Vântului conform planului de management, proiect desfÄƒÅŸurat de Clubul Speologilor Amatori cu 80.663 RON; protecÅ£ia Ariei Naturale Balta Suhaia, proiect atribuit Consiliului Local al comunei Suhaia, judeÅ£ul Teleorman, pentru 30.646 RON; un program de producere ÅŸi distribuÅ£ie a apei calde menajere cu panouri solare, realizat la Drobeta Turnu-Severin de firma Flora Sercom SA cu 61.241 RON. Totalul banilor alocaÅ£i este de aproximativ 23 de milioane RON, adicÄƒ în jur de 6 milioane de euro din 160 milioane de euro încasaÅ£i.

InstituÅ£iile cu bani, doar la PD-L
În 2008, Fondul de Mediu a dat bani pentru 12 proiecte de parcuri. Valoarea totalÄƒ a proiectelor este de 6 milioane RON (puÅ£in peste 2 milioane de euro). Ce s-a fÄƒcut cu restul banilor, pânÄƒ la 400 milioane de euro? Oficial, ei existÄƒ în bugetul Fondului pentru Mediu ÅŸi "aÅŸteaptÄƒ proiecte eligibile pentru a fi absorbiÅ£i". La Fondul pentru Mediu existÄƒ depuse numai din partea organizaÅ£iilor neguvernamentale mii de proiecte care aÅŸteaptÄƒ de ani buni finanÅ£are ÅŸi cÄƒrora nici mÄƒcar nu li se rÄƒspunde. Fondul de Mediu a fost condus pânÄƒ în 2008 de liberalul Mihai Toti, iar acum ÅŸef mare este democrat-liberalul Vlad Marcoci. De menÅ£ionat cÄƒ atât în alianÅ£a cu PSD, cât ÅŸi în cea cu UDMR (parafatÄƒ în decembrie 2009), instituÅ£iile de mediu bÄƒnoase au revenit, fÄƒrÄƒ excepÅ£ie, doar PD-L.

#6 T.T. 22.01.2010 20:22

Raspunde

Ati observat ca atunci cand ii certa pe bancheri, Obama purta o cravata violeta?? Atentie, M&M Geoana, puneti ochelari de soare cand va uitati la televizor, ca e groasa....

#7 Good deal 22.01.2010 21:25

Raspunde

Sunati gratuit din SUA in Romania si in alte 16 tari din Europa. Cum? Vizitati: pulsetele.com si veti gasi toate informatiile necesare. Tot acolo va puteti si inregistra.

#8 gore 22.01.2010 23:21

Raspunde

banii pul.imii s-au dus in salariile si bonusurile bancherilor care au provocat criza.
urmeaza o noua cadere.
cu asa mentori nu-i de mirare jaful din romanica.

#9 gore 22.01.2010 23:24

Raspunde

CE TEAPA AU DAT PUL.IMII AMERICANE.
AU DAT 700 DE MILARDE FARA SA STIE UNDE SE DUC SI FARA SA PUNA CONDITII.
CA ASA A ZIS UN JMECHER CARE PROVENEA DE LA GS

#10 gore 22.01.2010 23:27

Raspunde

CE-OR MAI RADE BAIETII CARE AU O PROBLEMA LA MANSARDA DIN BETIA PUTERII SI A BANILOR: SE CRED MARI GENII. SUNT DOAR UN FEL DE FENEISTI MONDIALI.

Vezi toate »