Rezistenta impotriva ambitiilor Gazprom creste in Europa si in fostul spatiu CSI

Postat la: 05.07.2006 00:00 Politica energetica expansiva a Rusiei provoaca temeri tot mai acute Uniunii Europene, care a decis, odata cu inaugurarea presedintiei finlandeze, sa accelereze ritmul lucrarilor de constructie la gazoductul Nabucco, menit a reduce dependenta de gazele naturale rusesti. Politica energetica expansiva a Rusiei provoaca temeri tot mai acute Uniunii Europene, care a decis, odata cu inaugurarea presedintiei finlandeze, sa accelereze ritmul lucrarilor de constructie la gazoductul Nabucco, menit a reduce dependenta de gazele naturale rusesti. Cinci state europene - Austria, Ungaria, Romania, Bulgaria si Turcia - au decis, luni, la Viena, ca vor finaliza mult mai rapid constructia gazoductului Nabucco, ce va transporta gazele naturale din Marea Caspica si va transforma Azerbaidjanul  intr-unul dintre principalii furnizori europeni. Prioritate absoluta pe agenda presedintiei finlandeze, securitatea energetica europeana se loveste de ambitiile companiei monopoliste Gazprom, aprobate insa si incurajate de presedintele Vladimir Putin. Compania a anuntat recent ca va mari pretul pana la un "nivel european" chiar si pentru statele din Comunitatea Statelor Independente, care beneficiasera de preturi mai mici la resursele energetice. Prima lovita de decizia rusilor de la Gazprom a fost Republica Moldova, care de la 1 iulie plateste cu aproape 50% mai mult pe gazele naturale (respectiv 160 de dolari mia de metri cubi). "Negocierile pe care delegatia moldoveana le-a dus in iunie cu Gazprom s-au incheiat fara succes", a deplans situatia vicepremierul moldovean Zinaia Greceannai. Ucraina mai are, in schimb, trei luni pentru a ajunge la un nou acord cu autoritatile ruse, ce doresc revizuirea celui existent, iar un eventual refuz al ucrainenilor de a accepta pretul impus s-ar putea solda cu o noua criza energetica pe plan european. Majorarea pretului a lovit statele CSI pentru ca acestea au refuzat sa cedeze companiei rusesti infrastructura de transport a gazelor naturale. Kievul informase inca de anul trecut ca nici nu poate fi vorba de asa ceva, iar Chisinaul a dat la randul sau un raspuns negativ Gazprom. Daca ar fi obtinut, asa cum dorea, achizitionarea a 35% dintre actiunile companiei "Moldova gaz", plus cele 11 procente detinute de Transnistria, Gazpromul ar fi obtinut controlul asupra transportului de gaze din Republica Moldova, potrivit Rompres. Majoritatea statelor foste sovietice si-au intors deja privirile spre Turkmenistan, care, recent, a anuntat ca rupe acordurile de livrare a gazelor naturale catre Gazprom, intrucat compania refuzase sa accepte majorarea de pret pe care o doreau turkmenii. Milioanele de metri cubi turkmeni care intrau in conductele Gazprom pentru a lua drumul spre alte tari, la un pret de cateva ori mai mare, vor putea astfel ajunge direct la destinatarii din Belarus, Ucraina sau Georgia. In timp ce statele ex-sovietice par a conta pe gazul turkmen,  Uniunea Europeana prefera negocierile cu Azerbaidjanul pe de-o parte, iar pe de alta parte incearca  sa sporeasca presiunile asupra Rusiei. Presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a indicat ieri, la Helsinki, ca va incerca sa-l convinga pe Vladimir Putin sa permita accesul companiilor occidentale la resursele de gaze naturale si petrol rusesti, dar si sa deschida gazoductele Gazpromului companiilor rivale, toate in schimbul promisiunii ca Uniunea nu va restrictiona accesul companiilor energetice rusesti pe piata europeana. 

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine