Rusia ar dori să interzică cetăţenilor săi vacanţele în străinătate

8 Comentarii [+] Adauga un comentariu

#1 gandul.info 20.07.2009 20:08

• Raspunde

Ghennadi Onişcenko, medicul-sanitar şef al Rusiei, le-a recomandat conaţionalilor săi să renunţe la vacanţele în destinaţii exotice, în favoarea staţiunilor şi locurilor de odihnă locale. Motivul? Prevenirea unei eventuale contaminări cu virusul gripei porcine.

 

#2 Avraam 20.07.2009 20:08

• Raspunde

roma reaminteåŸte deportarea a peste 1.000 de evrei la auschwitz

 

#3 Avraam 20.07.2009 20:09

• Raspunde

romanii åŸi-au adus aminte de o zi cruntäƒ de acum 59 de ani, când 1.022 de evrei au fost deportaå£i la auschwitz, dintre care doar 15 s-au mai întors acasäƒ.

o zi memorialäƒ specialäƒ a fost organizatäƒ la roma miercurea trecutäƒ, pentru a reaminti acea deportare nazistäƒ. ziua, promovatäƒ de comunitatea sant`egidio åŸi uniunea comunitäƒå£ilor evreieåŸti din italia, a avut ca motto: "nu existäƒ viitor fäƒräƒ aducere aminte; cine nu îåŸi aminteåŸte trecutul, este destinat säƒ îl repete", a relatat radio vatican.

între participanå£ii la întâlnirile organizate cu aceastäƒ ocazie s-au aflat åžef rabinul ricardo di segni al romei; cardinalul roger etchegaray, preåŸedinte emerit al consiliului pontifical pentru justiå£ie åŸi pace; åŸi walter veltroni, primarul romei. printre evenimente s-au numäƒrat un congres intitulat "pentru o europäƒ fäƒräƒ anti-semitism" åŸi un maråŸ în täƒcere la care au participat sute de oameni, de la capitoliu la portico d`ottavia, stradäƒ care a fost redenumitäƒ "largo 16 octombrie 1943".

î n primele ore ale acelei zile, a început raidul în cel mai vechi ghetto al romei. peste 100 de germani înarmaå£i au înconjurat cartierul evreiesc. alå£i 200 de militari åŸi-au ocupat poziå£iile în cele 26 de zone operative în care comandantul nazist împäƒrå£ise oraåŸul. la încheierea "vânäƒtorii" ;, 1.022 de evrei romani au fost capturaå£i åŸi închiåŸi în 18 vagoane de tren sigilate, cu destinaå£ia auschwitz.

când s-a încheiat räƒzboiul, doar 15 persoane - 14 bäƒrbaå£i åŸi o femeie - s-au reîntors acasäƒ. nu s-a aflat nimic niciodatäƒ despre cei peste 200 de copii care au fost sechestraå£i. "am întâlnit plutonul ss înarmat", îåŸi reaminteåŸte fostul deportat piero terracina. "am fost împäƒrå£iå£i în douäƒ rânduri, unul de bäƒrbaå£i åŸi unul de femei. atunci mi-am väƒzut ultima oaräƒ mama".

amos luzzatto, preåŸedintele comunitäƒå£ilor evreieåŸti din italia, åŸi rabinul di segni au primit un mesaj din partea preåŸedintelui camerei deputaå£ilor, pier ferdinando casini, care s-a aläƒturat în spirit participanå£ilor la eveniment åŸi a spus: "este de datoria fiecäƒruia säƒ vegheze pentru ca oroarea anti-semitismului säƒ nu se întoarcäƒ niciodatäƒ".

 

#4 Maimon 20.07.2009 20:12

• Raspunde

românia trebuie sâ facäƒ faå£äƒ trecutului“
elie wiesel
cât de vinovatäƒ este românia, ca stat, pentru tragedia evreilor români, care au fost deportaå£i în lagäƒre de concentrare åŸi apoi uciåŸi, la fel cum s-a întâmplat cu toå£i evreii din europa, în cel de-al doilea räƒzboi mondial? iatäƒ o întrebare neliniåŸtitoare, pe care o lasäƒ în urma sa, dupäƒ o vizitäƒ de numai 2 zile în å£ara nataläƒ, laureatul premiului nobel pentru pace, elie wiesel.

umbra mareåŸalului ion antonescu a planat deasupra tuturor momentelor acestei vizite… acasäƒ la sighet, la academia românäƒ, la palatul cotroceni sau la celealte întâlniri - discursul lui elie wiesel a avut un leit motiv - românii trebuie säƒ îåŸi facäƒ un examen de conåŸti-inå£äƒ, åŸi säƒ recunoascäƒ atrocitäƒå£ile comise împotriva evreilor de regimul antonescu.

“v-aåŸ ruga säƒ faceå£i anumite lucruri - pe care poate ca le-aå£i fäƒcut, dar eu nu åŸtiu - säƒ väƒ îndrumaå£i poporul, säƒ väƒ înväƒå£aå£i poporul în numele adeväƒrului åŸi al amintirii, spunându-le lucruri care poate cäƒ au fost spuse, dar nu suficient de clar în legäƒturäƒ cu trecutul, pentru cäƒ trecutul e bun, dar nu întotdeauna în totalitate bun”, i-a spus wiesel lui ion iliescu. el a amintit cäƒ, în urmäƒ cu douäƒ säƒptäƒmâni, preåŸedin-tele franå£ei, jacques chirac, a afir-mat cäƒ franå£a i-a ajutat pe germani säƒ-i extermine pe evrei, åŸi crede cäƒ åŸi preåŸedintele iliescu ar trebui säƒ spunäƒ românilor: “tineå£i minte cäƒ e posibil ca o naå£iune säƒ greåŸeasc䃔. “eu însäƒ nu cred în vina colectiväƒ åŸi nu cred în pedeapsa colectiväƒ, pentru cäƒ doar cei vinovaå£i sunt vinovaå£i, iar copiii sunt nevinovaå£i, ei sunt copii. aåŸa cäƒ a le spune adeväƒrul nu va pune românia într-o situaå£ie jenantäƒ, ci, dimpotriväƒ, va creea un climat care, de fapt, îi va respinge pe fanatici”, a declarat wiesel. el nu a ascuns cäƒ se teme pen-tru viitorul româniei, în condiå£iile în care comunitatea evreiascäƒ de aici l-a informat cu privire la existenå£a “unui partid rasist åŸi naå£ional-ist”. “comunitatea evreiascäƒ redusäƒ din românia träƒieåŸte în angoasäƒ. cum puteå£i läƒsa ca aceåŸti politicieni säƒ dezonoreze å£ara? vorbiå£i, scrieå£i, protestaå£i, pentru ca å£ara säƒ recapete respectul pe care îl merit䃔, a spus elie wiesel, referindu-se la partidul românia mare, condus de cor-neliu vadim tudor.

de partea cealaltäƒ, preåŸedintele iliescu spune cäƒ åŸi-a facut de multäƒ vreme examenul de conåŸtiinå£äƒ. în privinå£a lui ion antonescu, åŸeful statului spune cäƒ mareåŸalul a fost condamnat pe drept, dar a avut åŸi pãrå£ile sale bune. “sigur cäƒ are åŸi unele merite în reprimarea rebeliunii legionare din 1941 åŸi cäƒ în a doua parte a räƒzboiului, din raå£iuni politice, nu a maråŸat åŸi nu a cedat la presiunea germanilor pentru curäƒå£irea etnicäƒ åŸi pentru expulzarea åŸi deportarea evreilor în lagäƒrele germane”, a afirmat åŸeful statului. acum câteva luni, guvernul a adoptat o or-donanå£äƒ prin care interzice busturile mareåŸalului antonescu. întrebat “de ce în palatul victoria, portretul mareåŸalului figureazäƒ într-o galerie a foåŸtilor conducäƒtori ai româniei” – iliescu a räƒspuns cäƒ e vorba numai de o expoziå£ie, care nu îl glorificäƒ pe fostul dictator.

acasäƒ, fäƒräƒ amäƒräƒciune åŸi fäƒräƒ uräƒ

în timpul vizitei în românia, elie wiesel a fost åŸi în oraåŸul natal – în sighetul marmaå£iei. aici el a partipat la deschiderea unui mic muzeu al holocaustului - amplasat chiar în casa în care s-a näƒscut. scriitorul a intrat aici cu väƒditäƒ emoå£ie… chiar dacäƒ spune cäƒ s-a întors “fäƒräƒ uräƒ åŸi fäƒräƒ amäƒräƒciune”, el nu s-a putut opri säƒ se întrebe “cum de a fost posibil aåŸa ceva?” era vorba despre coåŸmarul trãit de el, împreunäƒ cu familia sa, åŸi de întreaga comunitate de evrei din ora埅 wiesel este unul din puå£inii supravieå£uitori ai celor 15 mii de evrei deportaå£i de aici, în martie 1944. “tot ce ce s-a întâmplat atunci nu este responsa-bilitatea dumneavoasträƒ. poate cäƒ päƒrinå£ii åŸi bunicii dumneavoasträƒ mai träƒiesc. duceå£i-väƒ acasäƒ åŸi întrebaå£i-i cum era atunci când aici, la sighetul marmaå£iei, träƒia o comunitate evreiascäƒ prosperäƒ åŸi cum acum nu mai este nici un evreu. întrebaå£i-i cum s-au simå£it dupäƒ acea noapte, dupäƒ 1944, dacäƒ au dormit bine dupäƒ aceea”, le-a spus elie wiesel locuitorilor din sighetul marmaå£iei.

cine este elie wiesel?

näƒscut în 1928 în nordul româniei, la sighetul marmaå£iei – elie wiesel a crescut în tradiå£ia evreiascäƒ. al doilea räƒzboi mondial i-a schimbat radical viaå£a, dupäƒ ce el åŸi familia sa au fost deportaå£i la auschwitz, aläƒturi de alå£i 15 mii de evrei din sighetul marmaå£iei. päƒrinå£ii i-au murit în lagäƒr, la fel ca åŸi una din surori - celelalte douäƒ au supravieå£uit. în 1948 a început säƒ studieze literatura, filozofie si psihologie la sorbonne - devine apoi jurnalist – ocazie cu care îl întilneåŸte pe scriitorul francois mauriac, care îl încurajeazäƒ säƒ scrie o carte despre amintirile sale din lagäƒr. cartea apare în 1958, se numeåŸte noaptea åŸi vorbeåŸte despre teribila experienå£äƒ a evreilor în lagäƒrele de concen-trare. succesul este imediat, iar romanul e tradus în zeci de limbi. dupäƒ ce primeåŸte mai multe premii, activitatea lui elie wiesel e în-cununatäƒ în 1986 cu premiul nobel pentru pace. în recenta sa vizitäƒ în românia, elie wiesel a fost decorat de ion iliescu cu cea mai înaltäƒ distincå£ie a å£äƒrii – “steaua româniei“, în grad de mare ofiå£er.

 

#5 Iisus 20.07.2009 20:16

• Raspunde

22% dintre români ar vrea ca evreii säƒ "träƒiascäƒ în å£ara lor"

 

#6 Iisus 20.07.2009 20:18

• Raspunde

circa 22% din populaå£ia româniei consideräƒ cäƒ evreii ar trebui säƒ se ducäƒ "säƒ träƒiascäƒ în å£ara lor", iar circa 7% suså£in cäƒ evreii nu ar trebui säƒ vinäƒ niciodatäƒ în românia, potrivit unei cercetäƒri realizate de institutului naå£ional pentru studierea holocaustului din românia "elie wiesel" (inshr).

sondajul de opinie privind holocaustul din românia åŸi percepå£ia relaå£iilor interetnice, realizat de inshr åŸi tns-csop, a fost prezentat miercuri, la sediul institutului, de alexandru florian, directorul executiv al instituå£iei, într-un panel din cadrul sesiunii internaå£ionale anuale de comunicäƒri åŸtiinå£ifice „de la antisemitism la holocaust în românia”, organizatäƒ cu prilejul zilei de comemorare a holocaustului în românia.

potr ivit lui florian, datele din sondaj au fost culese în luna mai, eåŸantionul realizat fiind reprezentat din 1026 de persoane (cetäƒå£eni de etnie românäƒ åŸi alte etnii) reprezentative din punct de vedere naå£ional. metoda folositäƒ a fost reprezentatäƒ de interviuri faå£äƒ în faå£äƒ åŸi chestionare structurate.

potriv it sondajului, 65% dintre respondenå£i au auzit despre holocaust, acest lucru variind în funcå£ie de nivelul de educaå£ie åŸi mediul de rezidenå£äƒ, în timp ce 27% au spus cäƒ nu au auzit despre holocaust. dintre cei care au auzit despre holocaust, 54% definesc spontan termenul "holocaust" cu "exterminarea evreilor de cäƒtre germani", 14% - cu "persecuå£ia evreilor europeni", 8% - cu "crime în masäƒ" åŸi 7% - cu "deportarea evreilor".

în ceea ce priveåŸte modul cum sunt priviå£i evreii în românia, potrivit lui alexandru florian, 4% dintre cei intervievaå£i consideräƒ cäƒ sunt o "ameninå£are" pentru å£aräƒ, 5% - consideräƒ cu evreii reprezintäƒ "o problemäƒ, dar nu o ameninå£are", iar 33% - cäƒ evreii "nu reprezintäƒ o problemäƒ, dar niciun avantaj".

mai mult dintre jumäƒtate dintre respondenå£i sunt de acord cäƒ evreii au o relaå£ie bunäƒ cu restul populaå£iei, 42% dintre aceåŸtia suså£inând cäƒ evreii sunt o minoritate importantäƒ pentru românia.

acelaåŸi lucru se remarcäƒ åŸi în privinå£a percepå£iilor despre cine poartäƒ responsabilitatea holocaustului. germania nazistäƒ este consideratäƒ ca fiind în principal responsabiläƒ pentru declaåŸarea holocaustului în românia (79%), urmatäƒ la mare distanå£äƒ de guvernul antonescu (11%).

"în continuare este nevoie säƒ se vorbeascäƒ despre holocaust, din punct de vedere åŸtiinå£ific, academic åŸi säƒ se amplifice trainingurile în mediul åŸcolar", a spus alexandru florian, precizând cäƒ un segment foarte puå£in cercetat în românia este cel al martorilor holocaustului.

 

#7 Kosher 20.07.2009 20:19

• Raspunde

martirii credinå£ei în închisorile comuniste

 

#8 RASPUNS 20.07.2009 20:35

• Raspunde

Si restul de 78 % considera ca evreii trebuiesc gazati.

 

Vezi toate »