Salariile europarlamentarilor, urcate la 96.500 euro pe an

Orice reformă a salarizării are nevoie de votul eurodeputaţilor

De mărirea cu 3,7% a lefurilor, pe care funcţionarii de la instituţiile europene au revendicat-o prin grevă, vor beneficia şi aleşii europeni

Indemnizaţiile europarlamentarilor vor urca, anul viitor, la cel puţin 96.500 euro, căci şi lor li se va aplica mărirea salarială de 3,7%, pe care au revendicat-o, luni, prin grevă de avertisment, unii dintre cei mai bine plătiţi europeni - funcţionarii instituţiilor UE. Guverne precum cele ale Germaniei, Marii Britanii şi Poloniei se opun măririlor, dar instituţia care le reprezintă la nivel comunitar (Consiliul UE) nu poate face nimic în acest sens, constată The Daily Telegraph.

Potrivit unor date publicate, ieri, de către agenţia de statistică a UE (Eurostat), cei 9,8% din populaţia activă a UE aflaţi în şomaj sigur o duc mult mai rău decât "eurobirocraţii" şi eurodeputaţii. Mai mult, inflaţia medie în Zona Euro nu trece de 0,5%, încât pentru zeci de milioane de angajaţi din agricultură, industrie şi servicii patronatele vor refuza orice măriri în funcţie de acest indicator. Cu toate acestea, aleşii din Parlamentul European (PE) vor avea dreptul la salarii mai mari în 2010, pentru că leafa lor a fost fixată la 38,5% din salariul unui judecător de la Curtea de Justiţie a UE de la Luxembourg. Dacă salariul judecătorilor creşte, automat creşte şi cel al eurodeputaţilor. Până în iulie 2009, salariile eurodeputaţilor erau corelate cu cele ale parlamentarilor din statele care i-au trimis în PE.

Măririle salariale, imposibil de blocat

Pentru că statele UE sunt afectate de cea mai gravă recesiune din ultimii 70 de ani, cheltuielile publice sunt reduse pe întreg continentul, dar nu şi la nivelul instituţiilor UE. "Consiliul nu are niciun mijloc de a determina cum se ajustează salariile funcţionarilor europeni", arată un document de uz intern din PE.

O eventuală sistare a măririlor deja promise angajaţilor ar paraliza activitatea instituţiilor UE, căci cei care au dreptul la creşterea de 3,7% ar solicita-o în faţa instanţelor. Costul total al litigiilor deschise de cei 44.500 funcţionari europeni, plus cei 736 (sau 751, de la intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona) de eurodeputaţi ar urma să coste mai mult decât acordarea măririlor. Judecătorii UE, ei înşişi beneficiari ai măririlor, ar trebui să judece plângerile!

Pentru a tempera iritarea celor care au dreptul la măriri, dar şi ale milioanelor de cetăţeni UE, singura soluţie la îndemâna Consiliului este să "eşaloneze" creşterea salariilor. Mărirea ar putea fi de numai 2% în 2010, respectiv de încă 1,7% în 2010.

Aleşii europeni, aparent neinteresaţi de dispută

"Eurodeputaţii nu sunt implicaţi în negocierile curente şi ar fi inadecvat să se implice direct în negocieri salariale ale angajaţilor instituţiilor europene", a declarat pentru The Daily Telegraph, Glenis Willmot, ales în PE din partea Partidului Laburist. Conservatorii şi liberal-democraţii britanici au refuzat să comenteze subiectul, precizează publicaţia.O reacţie similară am obţinut, pentru Gândul, şi din partea unui eurodeputat român, Adrian Severin. "Foarte important subiectul ăsta. Vorbiţi cu altcineva. Nici nu ştiu (despre măriri - n.r.) şi, dacă aş şti, n-aş comenta. Eu fac politică, nu contabilitate", ne-a declarat Severin.

Dă click aici dacă vrei să citeşti şi despre greva funcţionarilor europeni pentru salarii mai mari

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine