Sârbii, în „ruleta rusească” a legislativelor

Sârbii, în „ruleta rusească” a legislativelor

Alegerile, considerate un referendum pentru perspectiva aderării la UE

Socialiştii fostului preşedinte Slobodan Miloşevici, partenerii decisivi pentru cele două blocuri politice

„Bătălia de la Stalingrad pentru viitorul european al Serbiei”. În acest fel caracteriza alegerile parlamentare anticipate de ieri ministrul sârb de Externe, Vuk Jeremic. Şi parcă nimeni nu a reuşit să rezume mai bine miza scrutinului de la sârbi, având în vedere fondul naţionalist care a generat aceste alegeri care aduc faţă în faţă două tabere aflate cot la cot în sondaje, dar nu şi unitare în viziuni şi principii: pro-europenii şi ultranaţionaliştii. Cele două blocuri au lansat, ieri, o mare provocare sârbilor, având în vedere recentele coordonate care au şi provocat criza guvernamentală de la Belgrad: independenţa Kosovo şi semnarea Acordului de Stabilizare şi Asociere cu UE. Cei 6,7 milioane de sârbi cu drept de vot au fost, astfel, chemaţi la urne să acorde sprijinul ori partidelor pro-occidentale aflate sub conducerea preşedintelui Boris Tadic (şi implicit să aleagă calea aderării la UE), ori formaţiunilor radicale, conduse de fostul prezidenţiabil Tomislav Nikolic (secundat de naţionalistul Vosjilav Koştuniţa)- fapt ce ar ar presupune o reorientare spre Moscova, relatează Euobserver.

ALEGERILE DIN KOSOVO, FĂRĂ INCIDENTE

Miza mare a legislativelor anticipate, care s-au ţinut ieri odată cu alegerile provinciale şi locale, a fost demonstrată şi de prezenţa record la urne a sârbilor, cel puţin în primele ore de la deschiderea urnelor. La ore locală 14.00, deja 29.4% din cetăţeni votaseră, informa Centrul pentru Alegeri Libere şi Democratice (CeSID). Dacă votul urma să continue în acest fel, analiştii estimau o prezenţă la vot a patru milioane de sârbi, relatează postul de radio B92. Rata de participare, la ora locală 10.00, depăşise recordul înregistrat la al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale din 2004, ajungând la 9,98 la sută, anunţa Comisia Electorală sârbă (RIK). Pe teritoriul Serbiei au fost deschise 8.682 secţii de votare, unde erau aşteptaţi 6.749.688 de alegători. În paralel, sfidând autorităţile de la Priştina, cât şi misiunea ONU (MINUK), Belgradul a organizat, ieri, alegeri şi în Kosovo, unde au fost puse la dispoziţia celor 120.000 de etnici sârbi aproximativ 279 de birouri de vot şi 16 urne mobile pentru persoanele cu dizabilităţi. În ciuda protestelor de vineri ale albanezilor faţă de acest scrutin, situaţia a fost calmă, votul decurgându-se fără incidente majore, informează B92.

TADIC SE VEDE VICTORIOS

În urma scrutinului, care urma să se sfârşească la ora locală 20.00, vor fi desemnaţi 250 de deputaţi în Parlamentul naţional, 120 de deputaţi ai Adunării din Voivodina, precum şi consilieri pentru 24 de oraşe şi 150 de municipii. Preşedintele sârb Boris Tadic se declara convins de victoria forţelor proeuropene, afirmându-şi obiectivul de aderare a ţării sale la Uniunea Europeană, relatează AFP. „Sunt sigur că aceste alegeri vor avea o importanţă vitală pentru ţara mea şi sunt convins că cetăţenii sârbi vor vota pentru viitorul lor european”, afirma Tadic, la ieşirea din secţia de votare. Pe de altă parte, liderul ultranaţionaliştilor sârbi a ţinut, ieri, să reamintească faptul că, în cazul unei victorii a formaţiunii sale, nu va negocia cu Uniunea Europeană, dacă ea nu recunoaşte Kosovo ca fiind în continuare parte a Serbiei, notează sursa citată. Sondajele creditau însă formaţiunile celor doi lideri sârbi la o distanţă destul de mică una faţă de cealaltă. Partidul Radical Sârb (SRS), creditat cu 34 la sută din intenţiile de vot, devansa cu un punct Partidul Democrat (DS) al preşedintelui Tadic.

VIITORUL GUVERN, LA MÂNA FORMAŢIUNILOR MICI

Diferenţa mică dintre SRS şi DS va lăsa o largă libertate de manevră atât premierului interimar Vojislav Koştuniţa cât şi partidelor mai mici. Atât blocul european (formar din DS; G-17 Plus şi Partidul Liberal-Democrat), cât şi cel naţionalist (SRS, căruia i se va alătura după scrutin DSS-ul condus de Koştuniţa) vor avea nevoie de sprijin suplimentar de la formaţiunile care ajung în Parlament pentru a forma un guvern. Conform Rompres, o serie de analişti susţin că un rol-cheie pentru ca unul dintre cele două blocuri de partide să obţină majoritatea în Legislativ o va avea Partidul Socialist din Serbia, formaţiunea fostului preşedinte Slobodan Miloşevici, cotat cu 6,5 din intenţiile de vot.

UN SCRUTIN IMPORTANT PENTRU ROMÂNII DIN VOIVODINA

Ca şi la alegerile prezidenţiale din luna februarie, cei 20.000 de români cu drept de vot din Serbia şi-au exprimat, ieri, opţiunile politice. Liderii de la Belgrad şi-au pus mari speranţe în românii din Voivodina, nu de puţine ori speriaţi în ultimii doi ani de umbra lui Slobodan Miloşevici, de a-i cărui partizani aflaţi în Partidul Socialist al Serbiei ar putea depinde totuşi noua structură a Parlamentului Republican, informează Rompres. Prim-vicepreşedintele Partidului Alianţa Românilor din Voivodina, Nicu Ciobanu, a declarat, de altfel, că pentru români alegerile electorale din 11 mai urmau a fi istorice, pentru prima oară românii din zonă fiind puşi în situaţia de a decide dacă vor să-şi redobândească drepturile juridice, administrative şi legislative pe care le-au avut în Voivodina şi le-au pierdut prin abrogarea Constituţiei din 1974. „Partidul nostru de orientare proeuropeană a intrat în coaliţia „Împreună pentru Voivodina” alături de Liga Social-Democrată pentru a acorda tuturor celor peste 30.400 de români şansa să fie reprezentaţi la toate nivelurile administrative şi astfel să participe la rezolvarea priorităţilor comunităţii. În Voivodina mai sunt multe de făcut şi acest lucru nu se poate obţine decât susţinând opţiunea democrată promovată de preşedintele Serbiei Boris Tadic în parteneriat cu Alianţa Civică, Partidul Democrat Creştin al Serbiei, Partidul Democrat Liberal şi minorităţile naţionale”, a afirmat Ciobanu.

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine