Sarkozy şi Merkel şi-au impus din nou voinţa: doi “cenuşii” ca preşedinte şi ministru de Externe al UE

Sarkozy şi Merkel şi-au impus din nou voinţa: doi “cenuşii” ca preşedinte şi ministru de Externe al UE

"Un belgian fără carismă şi o baroană care să respecte cota feminină vor conduce UE" comentează El Mundo alegerea europenilor

Uniunea Europeană are un nou "preşedinte": Herman Van Rompuy, premierul belgian, a fost desemnat joi seara de şefii de stat şi de guvern din UE în funcţia de preşedinte al Consiliului European. Viitor şef al diplomaţiei europene va fi baroneasa Catherine Ashton (Marea Britanie), până în prezent comisar european pentru Comerţ.

Numele lui Herman van Rompuy era cel mai probabil după ce Franţa şi Germania au decis să sprijine un candidat unic, respectiv premierul Belgiei. La summitul extraordinar de joi, alegerea sa a fost însă posibilă abia după ce premierul britanic Gordon Brown a renunţat să îl mai susţină pe Tony Blair (predecesorul său) pentru această funcţie.

Cine este Van Rompuy?

Herman Van Rompuy (62 de ani) era, până în urmă cu un an, când a devenit premier al Belgiei,un personaj politic necunoscut în afara ţării, notează Daily Mail. În acest an însă, Rompuy (economist ca formare) a reuşit să convingă pe toată lumea că este adeptul compromisurilor, oricât ar fi acestea de dificile. A reuşit să păstreze unitatea (între flamanzi şi valoni) în Belgia într-o perioadă în care începuse să se vorbească tot mai insistent de scindare.

El respectă toate criteriile dorite de Franţa şi Germania pentru această funcţie: în primul rând, face parte din familia politică a conservatorilor (PPE), provine dintr-un stat mai mic şi este "omul compromisului". Această formulă s-a tradus pentru presa europeană în faptul că Rompuy ar fi dispus să facă jocul coaliţiei franco-germane.

Franţa şi Germania au ales, din toată gama de propuneri (premierul olandez Jan Peter Balkenende, prim-ministrul luxemburghez Jean-Claude Juncker, fosta preşedintă letonă Vaira Vike-Freiberga şi fostul premier britanic Tony Blair), astfel, un om "uşor de manevrat".

Nu în ultimul rând, Rompuy este un federalist european convins - pledând pentru puteri sporite ale Parlamentului European în dauna parlamentelor naţionale. Mai mult, săptămâna trecută, Rompuy a opinat că ar fi timpul ca UE să înceapă să-şi impună propriile taxe (acestea fiind până acum atributul statelor membre).

Von Rompuy, care, după aflarea veştii, s-a declarat surprins de alegerea liderilor europeni, a promis că va respecta "diversitatea" europeană. "Fiecare ţară membră are specificul ei. Fără respectarea diversităţii, nu putem aduce unitatea necesară acţiunilor noastre. Au fost multe dezbateri asupra profilului celui care va ocupa această funcţie, dar singurul profil trebuie să fie cel definit de dialog, unitate şi acţiune", a spus Van Rompuy.

O femeie - "numărul doi"

Baroneasa Catherine Ashton de Upholland (laburistă) s-a declarat onorată de încrederea acordată de liderii Celor 27 şi a remarcat că este prima femeie şi prima britanică ce ocupă funcţia de Înalt Reprezentant al UE pentru politică externă (şef al diplomaţiei). Catherine Ashton nu a mai deţinut până o funcţie în care să fi fost aleasă, motiv pentru care i s-a reproşat lipsa de experienţă. Baroneasa a fost numită în 1999 pentru a intra în Camera Lorzilor şi a devenit ulterior secretar de stat pentru Educaţie în Marea Britanie, dar şi ministru al Justiţiei. În 2008, este desemnată de Marea Britanie pentru portofoliul Comerţului în Comisia Europeană. În această calitate, ea a condus discuţiile cu China în privinţa schimburilor comerciale dintre UE şi acest stat.

"Cred că prin desemnarea mea s-a demonstrat că femeile pot face faţă la fel de bine ca bărbaţii în funcţii europene importante. Voi face tot ce îmi stă în puteri pentru binele Europei", a afirmat Ashton. "Prefer să fiu evaluată pe baza faptelor mele. Judecaţi-mă pe baza a ceea ce voi face şi sunt sigură că veţi fi mândri şi mulţumiţi de mine", a încheiat Catherine Ashton. "Intenţionez să arăt că sunt cea mai nimerită persoană persoană pentru această sarcină", a mai explicat baroneasa (în vârstă de 53 de ani).

Lady Ashton a încercat să calmeze şi criticile celor care au susţinut că Marea Britanie nu ar trebui să obţină un post la vârf în viitoarele structuri europene, dat fiind euroscepticismul de care dau dovadă politicienii din acest stat membru.

"Am crezut întotdeauna că Europa este importantă şi că Marea Britanie a avut un rol foarte important în cadrul Europei. Am gândit dintotdeauna că împreună, ca superputere economică, reunind grupul celor 27 de ţări membre, noi putem face mult mai multe", a spus în final viitoarea şefă a diplomaţiei UE.

Joburi şterse, dar scumpe pentru contribuabilul european

Documente obţinute de presă au arătat că cele două înalte funcţii îl vor costa scump pe controibuabilul american. Dacă postul de ministru de Externe va fi recompensat cu 222.000 de euro de an, plus o mulţime de sporuri şi favoruri, viitorul preşedinte al UE va avea un salariu de peste 355.000 de euro pe an (plus decontarea cheltuielilor de transport, cazarea etc), cu mult mai mult decât premierul britanic Gordon Brown (219.000 de euro anual) ori chiar preşedintele SUA, Barack Obama (273.000 - echivalentul în euro). Costul total al preşedintelui şi echipei sale va fi însă de 6,11 milioane de euro anual pentru cetăţenii UE.

Aleşii - lipsiţi de prezenţă de spirit

Întrebaţi, imediat după desemnare, cine ar trebui să îi răspundă preşedintelui SUA la telefon când acesta doreşte "să sune Europa" (o parafrazare după întrebarea retorică pe care şi-o punea fostul secretar de stat Henry Kissinger), cei doi aleşi au avut câteva momente de tăcere penibilă. "Aştept cu nerăbdare primul telefon", a răspuns, într-un final, viitorul preşedinte al UE. Şeful Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, l-a corectat însă oarecum: "Dacă Hillary Clinton vrea să sune pe cineva în Europa, în prezent, o va suna pe Cathy (Ashton)", a spus el. Catherine Ashton a preferat să nu răspundă nimic. (E.F.)

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine