Scutul antiracheta al SUA accentueaza disensiunile dintre statele UE

de Bogdan MUNTEANU Postat la: 20.02.2007 00:00 Ultima actualizare: 18.10.2011 03:37 Ultimele aparente ale unei "luni de miere" intre guvenele europene din actuala UE (rezultata dupa extinderea din 2005, respectiv 2007) par sa fie zdruncinate definitiv de tensiunile provocate de planurile americane de a instala echipamente ale scutului planetar antiracheta in Polonia si Cehia. Potrivit Euobserver.com, Varsovia si Praga sigur vor accepta cererea americana la capatul negocierilor cu Washingtonul aflate in curs, in timp ce Berlinul, care detine presedintia rotativa a Uniunii, nu e tocmai de acord cu prezenta scutului in Europa si mai ales fara consultarea Rusiei. Ministrul de Externe german, Frank-Walter Steinmeier, a declarat pentru cotidianul Handelsblatt ca "deoarece aceste instalatii (ale scutului antiracheta - n.r.) se apropie de Rusia, trebuia sa fi vorbit cu rusii mai dinainte". Chiar daca discutiile cu Moscova nu au fost initiate cand trebuia, timpul pentru dialog nu ar fi irosit, pentru ca "data fiind natura strategica a acestui tip de proiecte, eu pledez pentru prudenta si dialog intens cu toti partenerii direct si indirect afectati", a spus Steinmeier. Declaratia ministrului german survine amenintarilor lui Vladimir Putin, care spusese, la o conferinta tinuta la Munchen, ca sistemul antiracheta american "neutralizeaza complet" rolul de descurajare al arsenalului nuclear rusesc si ca Moscova isi rezerva libertatea de dezvolta propriul "raspuns asimetric" la amenintarea scutului. Inca din timpul fostului cancelar Gerhard Schroeder, Germania a dezvoltat un parteneriat cu Rusia, principalul sau furnizor de gaze naturale si petrol, incat Berlinul e foarte sensibil la orice ar putea supara Moscova. Un consortiu ruso-german construieste un gazoduct pe sub Marea Baltica, evitand traversarea Poloniei, situatie ce a tensionat relatiile Varsoviei cu germanii si rusii, care s-au simtit inca o data "tradati" de intelegerea ruso-germana, ca pe vremea Pactului Ribbentrop-Molotov. Pe acest fundal tensionat, premierul ceh Mirek Topolanek si omologul sau polonez Jaroslaw Kaczynski au anuntat, ieri, ca guvernele lor trateaza cu seriozitate oferta americana, dar ca vor redacta o lista de cereri in schimbul unui raspuns favorabil. In circa doua saptamani s-ar putea da un raspuns definitiv, desi, in Cehia, Partidul Ecologist aflat la guvernare se delimiteaza de Topolanek, cerand plasarea unor viitoare instalatii radar ce vor servi scutului antiracheta sub comanda NATO sau organizarea unui referendum prin care cehii sa se pronunte daca vor baze americane pe teritoriul lor. Secretarul general al NATO, Jaap de Hoop Scheffer, s-a distantat de proiectul scutului, anuntand ca "negocierile nu sunt decat o problema bilaterala intre SUA si Polonia sau Cehia". Cat despre un referendum, chiar si cu voturile opozitiei socialiste, ecologistii nu pot spera sa treaca propunerea prin Parlamentul de la Praga. Premierul polonez a respins complet ideea unui referendum in tara sa si, desi a dat asigurari Rusiei ca scutul nu e indreptat impotriva ei, el s-a dovedit un bun aliat al SUA, declarand ca de scut nu trebuie sa se teama nici o tara "normala", insa el va constitui "singura pavaza impotriva statelor care nu accepta regulile lumii moderne". Polonezii si cehii par sa isi insuseasca punctul de vedere american, potrivit caruia scutul e menit impotriva amenintarilor din Orientul Mijlociu, indeosebi impotriva Iranului, singurul stat ostil SUA capabil sa lanseze rachete balistice care ar putea atinge Estul Europei. Dar considerentele strategice ale Washingtonului au un ecou slab la Berlin, guvernul german (deopotriva socialistii, mai deschisi fata de Rusia din timpul lui Schroeder, si crestin-democratii) insistand pentru consultarea Moscovei. Pentru ca Polonia si Cehia vor sa incheie negocierile cu SUA de capul lor, incercand sa obtina cat mai mult in schimbul instalarii bazelor antiracheta (printre altele si renuntarea la vize pentru cetatenii lor), diviziunile din UE s-ar putea accentua precum in primavara lui 2003. Atunci, Franta si Germania se opuneau interventiei in Irak, in timp ce Marea Britanie si "noua Europa" erau de partea americanilor.

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine