Serbia nu e direct responsabila de genocidul din Bosnia

de Bogdan MUNTEANU Postat la: 27.02.2007 00:00

Serbia nu e direct responsabila de genocidul din Bosnia

Instanta ONU de la Haga a scutit Belgradul de plata vreunor despagubiri, dar acuza statul sarb ca nu a impiedicat genocidul si ca nu ii preda pe criminalii de razboi SERBIA E VINOVATA pentru ca "nu a facut nici un demers pentru a preveni ce s-a intamplat (masacrarea civililor in timpul razboiului din Bosnia - n.r.) si nu a luat nici o masura pentru a impiedica atrocitatile comise", a decis, ieri, Curtea Internationala de Justitie (CIJ) a ONU, cu sediul la Haga. Decizia reprezinta o condamnare formala a Belgradului, vinovat pentru ca "nu si-a folosit influenta asupra sarbilor bosniaci" pentru a preveni indeosebi macelul de la Srebrenita, din iulie 1995, cand militiile sarbilor bosniaci condusi de generalul Ratko Mladici au executat circa 8.000 de barbati musulmani. Totusi, instanta ONU a respins ideea unei raspunderi directe a Serbiei si a precizat clar, in motivarea sentintei, ca "nu sunt adecvate compensatiile financiare ca forma de reparatie pentru incalcarea obligatiei de a preveni genocidul". CIJ s-a folosit in elaborarea deciziei de probe privind condamnarea unor vinovati de genocidul de la Srebrenita, dar a stabilit ca sarbii bosniaci nu actionau sub autoritatea directa a Belgradului. Prin urmare, a fost respinsa cererea guvernului de la Sarajevo, care solicitase compensatii, deopotriva pentru familiile victimelor, cat si pentru intreaga fosta Republica Iugoslava, care a pierdut zeci de mii de cetateni si bunuri de milioane de dolari, din pricina presupusei implicari a Serbiei (care inca forma pe atunci Iugoslavia, alaturi de Muntenegru) in razboiul civil. Bosnia nu ceruse o suma anume, dar o decizie in favoarea sa a CIJ ar fi obligat Belgradul sa intre in negocieri pe aceasta tema, suma ce ar fi avut-o de platit fiind, probabil, de ordinul miliardelor de dolari. Curtea ONU a cerut, din nou, Belgradului, sa coopereze cu Tribunalul Penal International (TPI - tot o instanta a ONU si tot cu sediul la Haga) si sa-i predea pe criminalii de razboi din Bosnia care s-ar ascunde pe teritoriul sau. Aceasta ramane cererea-cheie pe care sarbii nu o indeplinesc de peste un deceniu de la terminarea razboiului si care a dus la suspendarea negocierilor de asociere cu UE. Conform Conventiei impotriva genocidului, din 1948, ONU poate cere oricarui stat membru sa ia masuri pentru predarea criminalilor de razboi, care trebuie extradati conform tratatelor internationale. Statul presat sa extradeze pe cineva nu poate argumenta ca faptele de care sunt acuzati suspectii sunt "crime politice". Doar ca ONU nu prea dispune de mijloace pentru a sanctiona un stat vinovat de ascunderea unor persoane cautate de TPI, mai ales dupa ce fosta Iugoslavie a fost deja condamnata pentru lipsa de cooperare in problema crimelor de razboi. Astfel, decizia de la Haga pare sa nemultumeasca pe toata lumea. Nemultumiti sunt si musulmanii bosniaci, care se asteptau la condamnarea Serbiei, circa 50 de manifestanti cerand acest lucru in fata instantei, dar si sarbii, care se vad iarasi aratati cu degetul pentru o vina echivoc definita, aceea de "a nu-si fi folosit influenta" asupra conationalilor din Bosnia. In plus, avocatii Serbiei au contestat jurisdictia CIJ invocand faptul ca, intre 1992 si 2001, ONU suspendase statutul de membru al Iugoslaviei. Deoarece Curtea nu se poate pronunta decat asupra litigiilor intre doua state ONU, Belgradul a anuntat, prin avocatii sai, ca considera decizia de ieri drept nula, pentru ca masacrul pe care "nu l-a impiedicat" a avut loc in 1995, cand Iugoslavia era exclusa din organizatie. Decizia de ieri e definitiva si solutioneaza primul proces din istorie prin care un stat (Bosnia si Hertegovina) a dat in judecata alt stat (initial Iugoslavia, ulterior Serbia, ca succesor al fostei federatii) acuzandu-l de genocid.

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine