Setea de bani a statelor UE poate atrage o criză ca în Argentina

Setea de bani a statelor UE poate atrage o criză ca în Argentina

Estimarea aparţine autorităţii de supraveghere financiară a Germaniei, care consideră că neîncrederea investitorilor în Spania, Italia, Portugalia, Italia şi Irlanda este un risc mai mare decât cel prezentat de Grecia

Şomaj de peste 25% şi milioane de oameni ieşiţi pe străzi lovind în cratiţe şi oale, să protesteze faţă de interzicerea retragerilor din depozitele bancare. Falimente răsunătoare, o devalorizare de peste 80% a monedei naţionale şi imposibilitatea Guvernului de a rambursa o datorie de 132 miliarde USD.

Aceasta a fost "criza din Argentina" anului 2001, iar în următorii doi ani există riscul ca scenariul să se repete în UE, în oricare din "verigile slabe" ale Zonei Euro, respectiv cele cinci ţări cunoscute drept PIIGS (Portugalia, Italia, Irlanda, Grecia, Spania). Previziunea aparţine Autorităţii Federale de Supraveghere Financiară a Germaniei (BaFin), relatează Der Spiegel.

Avertismentul a fost înaintat ministrului de Finanţe de la Berlin, Wolfgang Schäuble, de către preşedintele BaFin, Jochen Sanio. Într-o scrisoare oficială, Sanio arată că un atac speculativ asupra acestor ţări "va provoca probleme serioase şi violente distorsiuni ale pieţelor". "O situaţie precum cea din Argentina poate ameninţa aceste cinci state", crede Sanio.

La fel cum nimeni nu mai cumpăra obligaţiunile Argentinei, s-ar putea ca niciun investitor să nu mai aibă încredere în solvabilitatea acestor cinci guverne. O victimă sigură a acestei situaţii ar deveni băncile germane, care deţin 522 miliarde euro (o cincime din totalul activelor externe) în statele PIIGS.

Previziuni sumbre din mai multe surse

Dacă BaFin ar putea fi acuzată de o prudenţă tipic germană şi alte surse atrag atenţia asupra unor riscuri similare. De pildă, Morgan Stanley a calculat la 560 miliarde euro (pentru 2010) şi încă 540 miliarde (2011), totalul datoriilor scadente pe care guvernele UE trebuie să le achite. În paralel, totalul ofertelor de obligaţiuni anunate pentru 2010 se ridică la 1.600 miliarde euro.

Potrivit Citigoup, primele 24 de bănci europene trebuie să strângă lichidităţi în valoare de 720 miliarde euro în următorii trei ani, ceea ce va "seca" oferta de bani pentru creditarea firmelor. Situaţia acestora din urmă va fi şi mai grea, odată ce, anul acesta, expiră anumite programe care ofereau garanţii guvernamentale, decise după criza de pe Wall Street din 2008.

Pe măsură ce statele se transformă din debitori "siguri" în debitori "riscanţi", provizioanele băncilor trebuie să crească până la 10% din câştiguri, pentru a acoperi eventuale pierderi. Măsura nu va fi o nenorocire pentru băncile mari, cred analiştii Citigroup, dar va bloca şi mai mulţi bani de care companiile din economia reală au disperată nevoie pentru a ieşi din recesiune.

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine