Spaima de seisme, adusă online în fiecare casă

1929 este anul din care în Chile sunt în vigoare norme de construcţie antiseismice, ceea ce a contribuit ca numărul morţilor să fie de ordinul sutelor, deşi 1,5 milioane de locuinţe au fost avariate n Foto: Reuters/Stringer

* Prin Twitter, Facebook şi serviciul People Finder al Google, sute de milioane de internauţi au stat cu sufletul la gură pentru a afla mai multe în urma cutremurului de 8,8 grade, despre care exista temerea că va genera un tsunami fără precedent

La puţine minute de la cutremurul de 8,8 grade pe scara Richter din Chile - petrecut la ora locală 03:34 (08:34 la Bucureşti) - întreaga lume nu doar că ştia ce s-a întâmplat, ba chiar începuse să se mobilizeze în a-i căuta pe cei dragi sau a-şi oferi ajutorul.

De la milioane de internauţi curioşi, până la agenţii guvernamentale, corporaţii şi ONG-uri, toată lumea era conectată la serviciul de micro-blogging Twitter, la Facebook, YouTube şi Google - care a creat o aplicaţie de căutare (Person Finder), unde unii să poată spune despre cine vor să afle ceva, iar alţii să ofere date despre cineva din Chile.

De un şi mai mare folos s-a dovedit internetul pentru avertizarea celor care, la mai bine de 10-12 ore de la seism, se aflau în calea unui tsunami despre care se bănuia că ar putea fi cel puţin la fel de devastator precum cel din 26.12.2004, care a lăsat în urmă un număr de morţi niciodată stabilit exact - peste 230.000, în 14 ţări. În afara a cinci morţi şi 11 dispăruţi pe insula chiliană Robinson Crusoe, unde tsunamiul a fost puternic, în Polinezia franceză, Filipine, Hawaii, Japonia şi Rusia, nimeni nu a avut de suferit.

Valurile nu au depăşit 1,5 până la trei metri, astfel că nu a fost vorba nici măcar de pagube importante. Pentru orice eventualitate, sute de mii de oameni fuseseră mutaţi în zone mai înalte, într-una dintre cele mai rapide evacuări din istorie, dat fiind faptul că un seism nu are predictibilitatea unei furtuni tropicale.

Avalanşă de solidaritate pe Twitter

La fel ca MAE de la Bucureşti, care a folosit mesajele prin Twitter ("tweets" - de cel mult 140 caractere) cu ocazia alegerilor prezidenţiale din 2009, Departamentul de Stat al SUA a trimis pe această cale noutăţi americanilor din Chile şi celor de acasă. Şi Crucea Roşie a apelat la Twitter. În câteva ore, au început donaţiile prin internet şi SMS către ONG-uri internaţionale, în timp ce sute de mii de siteuri din toată lumea aveau imagini şi ştiri din Chile.

Graţie internetului, autoritatea în materie geologică şi seismică din SUA (USGS) şi în oceanografie (NOAA) a ţinut la curent milioane de oameni cu evoluţia zecilor de replici (cel puţin 60 până duminică seara) şi cu riscul de producere a valurilor seismice. Iniţial, 53 de state primiseră avertizare de tsunami, care a fost anulată în fiecare dintre ele. În timp real, NOAA a primit şi transmis informaţii despre înălţimea şi viteza valurilor, dar nu a putut anticipa decât ora probabilă când vor fi atinse coastele, nu şi violenţa impactului.

Guvernul chilian: "Nu vă grăbiţi cu ajutorul"

După 36 de ore de la seism, bilanţul deceselor era de circa 400, în timp ce se făceau eforturi pentru găsirea a încă vreo sută de persoane dispărute. Ele au fost, cel mai probabil, surprinse în somn, la fel ca 90% dintre victime. Puţinele victime şi buna coordonare a operaţiunilor de salvare l-au determinat pe ministrul de Externe, Mariano Fernandez, să răspundă astfel ofertelor de ajutor: "Un ajutor care soseşte fără să fi fost hotărât nu este de mare folos".

El a mulţumit de oferte, dar a cerut răbdare ca Biroul Naţional al Urgenţelor (ONEMI) să facă o evaluare. Autorităţile chiliene nu au enunţat încă un cost al pagubelor, ci doar avarierea a 1,5 milioane locuinţe. Potrivit unei evaluări a unei firme americane, AFP estimează între 15 şi 30 miliarde de dolari pagube, respectiv 10-15% din PIB-ul anual.

Haiti şi Chile, două lecţii pentru România

Cu 46 de zile înaintea seismului din Chile, unul de mai mică intensitate (7,1 grade) lovea Haiti, lăsând în urmă 222.500 morţi, conform unui ultim bilanţ. Cutremurul surprindea atunci cea mai săracă şi mai dezorganizată ţară din Emisfera Vestică, unde clădirile nu respectă nicio normă tehnică, iar serviciile de urgenţă ale statului sunt precare.

Cu totul altfel stau lucrurile în Chile, unde legislaţia în materie seismică obligă constructorii la respectarea unor norme clare. "Infrastructura a rezistat", remarca ministrul Lucrărilor Publice, Sergio Bitar. A făcut-o şi acum, dar şi la 22 mai 1960, când cel mai puternic seism (9,5 grade Richter) din ultimii 110 ani s-a produs la Valdivia. Doar 1.600 au murit atunci, în parte datorită precauţiilor antiseismice în construcţii, dar şi pentru că oraşul este în sudul mai puţin populat al ţării.

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine