Statele UE se bat să obţină două funcţii ce nu au încă fişa postului - UPDATE

Statele UE se bat să obţină două funcţii ce nu au încă fişa postului

Statele membre nu sunt hotărâte încă dacă vor un preşedinte al UE care să vorbească de la egal la egal cu liderul SUA ori al Chinei sau dacă va fi o funcţie de "mâna a doua"

UPDATE: Premierul belgian, Herman Van Rompuy, a fost desemnat joi seara primul preşedinte al Uniunii Europene, de către liderii europeni reuniţi la Bruxelles, au declarat surse diplomatice citate de Mediafax. Liderii Uniunii Europene, reuniţi în summit la Bruxelles, "au luat decizia de a-l numi pe Van Rompuy", a declarat una dintre aceste surse. "Van Rompuy este noul preşedinte", a adăugat o sursă diplomatică cehă.

Liderii UE continuau, în jurul orei 20.15 (21.15, ora României), să discute despre titularul celui de-al doilea post aflat în joc, cel de Înalt Reprezentant pentru Afaceri Externe. Catherine Ashton (Marea Britanie) este considerată favorită pentru acest post.

Negocieri intense au început aseară, la summitul extraordinar de la Bruxelles, pentru a desemna cine va ocupa două posturi importante create prin Tratatul de la Lisabona: preşedintele Consiliului European ("preşedintele UE") şi Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politică de securitate ("ministrul de Externe"). Acelaşi document însă - Tratatul - nu stabileşte nici cum vor fi aleşi aceştia, dar nici măcar ce atribuţii vor avea. Ambii vor fi aleşi, în absenţa altor reglementări, prin consensul politicienilor ce reprezintă UE la summit.

Acordul va fi destul de greu de obţinut în condiţiile în care divergenţele sunt extrem de mari: statele "Noii Europe" (Polonia, dar şi statele baltice) refuză să accepte ca preşedintele UE să fie impus de Germania şi Franţa (care îl susţin pe premierul belgian Herman Van Rompuy pentru funcţia de preşedinte, în timp ce favorit pentru cea de ministru de Externe era Massimo d'Alema, fostul premier italian). Până când cei doi nu vor fi desemnaţi, nu vor putea începe nici negocierile pentru formarea viitoarei Comisii Europene (CE).

Neclarităţi şi impedimente

Alianţele pentru a impune un candidat sau altul au trecut în planul doi chestiuni mai importante - ce anume vor face cei aleşi pentru cele două funcţii, dar şi anumite impedimente tehnice pe care le vor întâmpina. Teoretic, preşedintele UE este cel care va prezida Consiliile UE şi va trebui să asigure legătura dintre Consiliul European şi Comisia Europeană, dar şi Parlamentul European (va trebui să prezinte PE raporturi despre lucrările fiecărui Consiliu). Nu se ştie deocamdată dacă aceste atribuţii vor înlocui sau nu sistemul de preşedinţie rotativă a Uniunii Europene. Însă viitorul preşedinte UE va avea şi atribuţii în materie de politică externă (în Tratat se arată că trebuie să asigure reprezentarea externă a UE în chestiuni de politică externă şi securitate comună) a forului comunitar şi nu se ştie exact dacă nu se vor intersecta cu cele ale ministrului de Externe UE. Cât despre şeful diplomaţiei nu se ştie exact cui i se va "subordona" - preşedintelui UE sau celui al Comisiei Europene, de vreme ce deţine şi funcţia de vicepreşedinte CE.

De asemenea, nu se ştie în ce măsură viitorul şef al diplomaţiei UE va putea transmite restului lumii o poziţie unitară a Uniunii: multe din statele membre îşi vor păstra probabil poziţiile pe care le au în cadrul unor instituţii importante precum OSCE sau Consiliul de Securitate al ONU (unde Franţa şi Marea Britanie au câte un loc permanent, dar UE nu are niciunul). În plus, viitorul ministru de Externe, cel care ar trebui să reprezinte UE peste tot în lume, nu se ştie cum va putea fizic face asta de vreme ce, fiind şi vicepreşedinte al CE, va trebui să fie prezent la şedinţele săptămânale.

Băsescu: "o poziţionare cât mai bună a României în UE"

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, înainte de a pleca spre Bruxelles, că are ca obiectiv obţinerea unei "poziţionări cât mai bune a României în interiorul Uniunii Europene, în interiorul noii Comisii Europene". Preşedintele român spera ca în cursul zilei de joi să poată fi ales atât viitorul preşedinte al UE, cât şi ministrul de Externe. Liderul de la Cotroceni a evitat să dezvăluie până în prezent pe cine ar susţine România pentru cele două funcţii.

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine