SUA şi Turcia îndoaie Nabucco spre Rusia - VIDEO

80 Comentarii [+] Adauga un comentariu

#1 gandul.info 13.07.2009 22:57

• Raspunde

Ceremonia de semnare a acordului interguvernamental pentru gazoductul Nabucco, menit să reducă dependenţa europenilor de gazele naturale ruseşti, a fost, ieri, umbrită de Statele Unite ale Americii.

 

#2 HANS 13.07.2009 22:58

• Raspunde

daca sunteti evreu atunci….
petr eceti vara la auschwitz ! un loc unde va asteapta mreaja trecutului. pierdeti prea mult timp la broker ? v-ati ingrasat ? va dor incheieturile ? noi avem solutia ! auschwitz wellness tours ! puteti sa invatati ce inseamna munca. sau ati incercat deja ?
ofertele noastre :

- abonament de o saptamana pentru camerele de gazare sa retraiti de mai multe ori momentul.
- folosirea gratuita a crematoriului pentru eliminarea celulitei.
- bordel unde va asteapta ca de obicei evreice, ca in vremurile bune.
- piscina cu acid sulfuric pentru eliminarea j/egului milenar.
- pentru rabinii pedofili avem o clasa de copii de la o scoala talmudica din israel.

facilitati :

- supravietuitorii holocaustului au reducere 50%.
- copii sub 18 ani au gratuitate.

va asteptam cu drag !

 

#3 dhopital 14.07.2009 02:43

• Raspunde

@hans;bey descreieratule senil,nu te-a dus inca fitu' la crematoriu ? nu ti-a raspandit inca cenusea prin cele patru colturi a le vitanului ? nu te-a impins inca cu caruciorul tau de handicapat, in flacari ,in dambovita ? are multa rabdare cu tine ,vierme de excrement de urangutan !!

 

#4 HANS 14.07.2009 06:42

• Raspunde

injuraturile reduc durerea fizica


nu e frumos, dar e mai putin dureros. cativa cercetatori britanici au stabilit ca injuraturile pot reduce senzatia de durere fizica, atunci cand ne lovim sau corpul ne este ranit.
expertii au ajuns la aceasta concluzie dupa ce au efectuat o serie de teste pe un grup de studenti voluntari. acestia au fost pusi sa-si tina cat pot de mult mainile in apa inghetata.
la primul test, tinerii au fost rugati sa injure cat timp au mainile scufundate, iar la al doilea nu au avut voie sa spuna decat cuvinte frumoase. experimentul a demonstrat ca la prima incercare, studentii au rezistat cu mainile in gheata cu pana la 40 de secunde mai mult decat la al doilea test, pentru ca nu simteau durerea atat de acut.
expertii spun ca aceasta metoda de autoaparare in fata durerii fizice are la baza accelerarea ritmului cardiac, prin impunerea unei stari de agresivitate.

 

#5 HANS 14.07.2009 06:42

• Raspunde

secretarul de stat in ministerul educatiei - oana badea - a declarat, ieri, ca “trebuie pus lacat fabricilor de diplome", afirmand ca in romania exista “anomalii" in sistemul universitar care au facut “sa existe diplome fara competente in spate".
“orice om simplu constata ca in unele locuri sunt fabrici de facut diplome. avem diplome fara competente in spate, o hartie simpla, dar care are antetul ministerul educatiei, cercetarii si inovarii. aici este problema pana la urma. eu nu vad nimic rau ca o universitate care nu are de-a face cu competente in spatele diplomei sa isi puna universitate srl la intrare. cel care vrea sa obtina acea diploma in acele conditii, sa o obtina, nu inchidem aceasta cale, dar nu vreau sa scrie meci pe o diploma care nu inseamna nimic", a spus oana badea. ea a adaugat ca sistemul universitar trebuie “sa isi produca anticorpii", mai exact acele universitati cu vechi traditii, de prestigiu, trebuie sa isi produca “anticorpii" pentru ca s-a ajuns in situatia in care o diploma data de universitatea “babes bolyai", de exemplu, are scris in antet ministerul educatiei cercetarii si inovarii, la fel ca “o universitate care are centru si la cocarlati". oana badea a spus ca “trebuie pus lacat fabricilor de diplome", adaugand ca i se par prea multe cele aproximativ 60.000 de diplome cerute de “spiru haret" in acest an. oana badea a afirmat, de asemenea, ca stie din senat ca la comisia de invatamant au fost “adevarate batalii" ca studiile de masterat sa nu se desfasoare “oricum, oriunde, cu oricine". “ministerul educatiei cercetarii si inovarii o sa fie mereu aratat cu degetul ca absolventii de liceu, de facultati, de masterat nu au competente in spate. de ce? iata, e o masura prin care meci arata fermitate fata de ceva despre care toata lumea vorbeste. ar fi culmea acum, dupa ce am avut in spatiul public dezbateri nenumarate pe aceasta tema legat de iasi, «petru andrei », legat de «spiru haret», atat de multe au fost spuse, iar noi sa stam sa nu avem nicio reactie sau cei care au datoria sa aiba o optiune, sa ia o decizie, sa nu o faca. eu salut gestul doamnei ministru din acest punct de vedere", a afirmat oana badea. ministrul educatiei, ecaterina andronescu, a spus ca pentru sesiunea din aceasta vara universitatile “spiru haret" din bucuresti si “petre andrei" din iasi nu pot organiza concurs de admitere in anul intai, intrucat au niste probleme, dupa rezolvarea acestora putand sa-si reia activitatea complet.

 

#6 HANS 14.07.2009 06:43

• Raspunde

nici nu s-a stins scandalul protestelor din magistratura – ba, dimpotriva se pare ca este de-abia la inceput - ca uniunea nationala a barourilor din romania (unbr) a publicat anunt pentru examenul de primire in meseria de avocat. desigur, aceasta este o invitatie pentru absolventii cu studii juridice si, eventual, judecatorii aflati in prag de pensionare, care vor sa mai castige un ban in plus, nicicum o tentativa de migratie in urma neplatii sporurilor de 50%, care face obiectul protestelor cotidiene. si, cum se procedeaza pe timp de criza, sugestia forului ierarhic superior ( unbr) este ca barourile sa se uneasca dupa principiul teritorialitatii. de altfel, si examenul de definitivat, desfasurat recent la sala upg din ploiesti a respectat aceasta practica toti candidatii din prahova, dambovita si buzau sustinand examen unic, organizator fiind baroul prahova. se mai mentioneaza si conditia de a fi publicate datele examenului in ziare centrale de mare tiraj, cu 60 de zile inainte de data examenului si cu 55 de zile in cotidianele locale de pe raza judetului in care baroul isi desfasoara activitatea. cu referire la acest ultim caz, candidatii din dambovita, de exemplu, pot afla dintr-unul din ziarele locale cand se va desfasura examenul de la ploiesti, unde sunt arondati. ar putea exista o problema in ceea ce priveste decontarea cheltuielilor privind cazarea si diurna membrilor comisiei de examinare, daca situatia economica se va inrautati. ba, mai mult, se pare ca unii, mai sceptici, vad chiar mai in “ negru" situatia – nu dupa culoarea robei, ci a starii natiunii – temandu-se ca o eventuala criza de hartie ar putea face ca pretendentii la meseria de avocat sa-si aduca si colile cu ei... cu referire la gruparea barourilor cate trei, se mai stipuleaza, de catre unbr, ca acestea “se pot grupa in vederea conlucrarii pentru organizarea examenului, iar prin conventia incheiata, se vor stabili sumele care revin fiecarui barou". si, desigur, nu in ultimul rand, ce parte se face venit la unbr, fiindca va exista o taxa de inscriere la examen. cat priveste anuntul unbr, acesta presupune, totusi, o simpla coincidenta cu protestele din magistratura, cat timp un astfel de examen s-a organizat de fiecare data in ultimul semestru al fiecarui an.

 

#7 *Iuliana. 14.07.2009 06:43

• Raspunde

update: un elev de la "negruzzi" si-a omorit mama!

socant: teodosian gherman, un elev in virsta de 13 ani de la liceul "costache negruzzi" si-a ucis mama, profesoara de geografie, cu mai multe lovituri de ciocan in cap. tragedia s-a petrecut duminica dimineata in casa din zona copou, unde locuia familia minorului.

 

#8 Un evreu roman din G 14.07.2009 06:50

• Raspunde

un evreu roman din germania


lista lui schindler

a fost decorat cu crucea de merit, cea mai inalta distinctie a statului german. mureseanul leo kohn are dubla cetatenie, romana si germana, si traieste in prezent la hanovra, in germania.

se bucura de consideratia si aprecierea unor mari personalitati internationale: gunther verheugen, henry kissinger, gerhard schroeder, steven spielberg. de zece ani, leo kohn se judeca cu statul roman pentru redobandirea proprietatilor pe care familia sa le-a avut in romania. leo kohn este de fapt omul care ne trebuie.

din experienta, influenta si relatiile pe care le are in mediul politic international, statul roman ar avea numai de castigat.
pe leo kohn l-am cunoscut in urma cu cativa ani la o intalnire a filialei mures a asociatiei fostilor detinuti politici din romania. este membru al acesteia si se implica activ, de fiecare data cand ajunge la targu mures.

am discutat atunci, dar continuam sa discutam si astazi - ori de cate ori vine in oras -, deschis si fara nici un fel de retinere, probleme sensibile: despre holocaust, despre despagubirile cerute de evrei de la statul roman, despre relatiile romano-maghiare in transilvania si multe, foarte multe alte chestiuni.

am descoperit ca avem multe puncte comune, dar si pareri diferite. dar inainte de toate am descoperit faptul ca "dreapta masura" si cumpatarea in abordarea problemelor este singura cale care poate sa ii apropie pe oameni.
un om simplu, cultivat, prevenitor, cu enorm de mult bun simt. un conviv deosebit de agreabil. asa ar putea fi caracterizat in cateva cuvinte dr. ing. leo kohn, evreu muresean cu dubla cetatenie, germana si romana.

implicat alaturi de sotia sa, susi, in foarte multe opere de caritate, la cei aproape 80 de ani, leo kohn schimba des fusele orare pentru ca circula mult prin europa si in lume. el este unul dintre cei care a avut sansa sa-i cunoasca si sa aiba relatii apropiate cu multi dintre puternicii lumii.

intotdeauna s-a simtit un egal intre egali, pentru ca a fost tratat cu consideratie si i-a tratat intr-un mod identic pe cei din jurul sau.

calvarul auschwitz-ului
leo kohn s-a nascut in 1928 la targu mures, intr-o familie prospera de evrei. pe strada aurel filimon, unde a locuit, si-a facut multi prieteni, romani si maghiari.

a urmat un timp scoala evreiasca din oras, locul copilariei sale, dar a venit apoi calvarul… in 1943, leo kohn si ceilalti 59 de membri ai numeroasei sale familii (parinti, surori, bunici si alte rude apropiate) au luat drumul auschwitz-ului, trimisi acolo de autoritatile hortyste maghiare.

peste un an si jumatate s-a mai intors doar el si un verisor, dar calvarul sau nu luase inca sfarsit. a inceput un altul, mai perfid si de durata. leo kohn are o experienta de viata halucinanta, dar nu uraste pe nimeni. a iertat, dar nu a uitat.

in schimb, a invatat sa daruiasca si sa iubeasca, pentru ca inainte de a fi ceea ce este, se considera in primul rand om. a revenit din lagar dupa un an si jumatate. nu-si explica cum a reusit sa scape el, un copil de 15 ani, cand in jurul sau era atata moarte. "a fost cumplit.

acum, la aproape 70 de ani de atunci, povesteste leo kohn, inca mai visez auschwitz-ul. acolo e familia mea. ultima imagine o am de la intrarea in lagar. acolo ne-au despartit pe unii de altii. dupa un timp am vrut sa-l vad pe tata si pentru asta mi-am dat perechea de ghete noi din picioare unui kapo din lagar.

mi i-a luat, dar pe tata - ca de altfel pe intreaga mea familie - nu l-am mai vazut niciodata".

"am trait cu totii vremuri anormale…"
salvat in extremis, la sfarsitul razboiului s-a intors in tara, la targu mures, iar la santana, cu ajutorul oamenilor din localitate, a repus in functiune moara tatalui sau, care functionase mult timp acolo. peste mai putin de trei ani, moara si imobilele familiei au fost nationalizate de comunisti.

a fost considerat chiabur si cu foarte mare greutate, in timp ce lucra ca muncitor la smt-ul din localitate, a urmat liceul la fara frecventa. cu multa perseverenta, dar cu enorm de multe sacrificii, a terminat, tot la fara frecventa, facultatea de inginerie in specializarea mecanica.

pana in 1960, anul in care a emigrat in israel, a lucrat ca inginer mecanic la ilefor targu mures. un timp a fost decorator de vitrine. mi-a aratat cu mandrie nedisimulata vitrinele unor foste magazine din targu muresul deceniului sase pe care le decorase.

in aceasta perioada s-a casatorit si tot in aceasta perioada i s-au nascut cei doi copii, samuel si claudiu, primul medic si al doilea avocat, ambii stabiliti in germania. "am emigrat in israel, spune leo kohn, pentru ca sotia mea, evreica si ea, dar din bucuresti, avea parintii acolo.

in octombrie 1960 ni s-a aprobat plecarea definitiva. impreuna cu sotia, am trait atunci cel mai umilitor sentiment din viata de dupa lagar. ni s-au retras toate documentele eliberate de statul roman si doar cu o simpla foaie de identitate colectiva - eram trecuti pe ea toti cei patru membri ai familiei - am plecat spre necunoscut.

am fost obligati sa parasim romania in trei zile. atunci n-am crezut ca ma voi mai intoarce vreodata aici, la targu mures".

"peste tot am pledat pentru romania!"
dupa trei ani petrecuti in israel, in 1963 a fost solicitat sa lucreze pentru o firma germana chiar la ei acasa. s-a stabilit definitiv la hanovra, in nordul germaniei. desi a trait o experienta marcanta in copilarie, nu a avut nici un fel de resentimente fata de germani.

a legat foarte multe prietenii cu germanii, dar nu numai cum ei. intotdeauna si-a asumat propria identitate si considera rusinos faptul ca unii si-o ascund.

poliglot - cunoaste cinci limbi straine, fapt care i-a facilitat comunicarea cu cei alaturi de care i-a fost dat sa traiasca - leo kohn spune cu mandrie ca este evreu din targu mures, oras din romania.

in germania fiind, si-a luat in mod stralucit un doctorat in inginerie si a lucrat ca inginer metalurg pana in anul 1987, cand a iesit la pensie. se considera un om implinit, atat familial, cat si profesional si material. banii insa ii pune pe ultimul loc.

iesit la pensie, a hotarat sa se implice si mai mult intr-o serie intreaga de activitati cu scop caritabil, actiuni pe care le deruleaza in mai multe tari si continente.
cu aceasta ocazie a cunoscut foarte multe personalitati politice si artistice: henry kisinger, helmuth kohl, gerhard schroeder, gunther verheugen, steven spielberg… cu unii dintre ei a discutat, cu altii a stat la masa, altii i-au multumit pentru activitatea pe care a depus-o pe taram social, ei insisi fiind implicati in asemenea

activitati. "eu cred - dar nu numai eu - spune leo kohn, ca exista foarte multa suferinta in aceasta lume, iar suferinta nu are ambalaj. din pacate, constat ca de multe ori lipseste solidaritatea umana. astazi avem nevoie de solidaritate mai mult ca oricand.

sta in puterea noastra sa schimbam fata lumii si eu cred ca aceasta este marea provocare a timpurilor noastre. poate ca prin ceea ce facem eu si sotia mea, dar si multi altii ca noi, facem indirect propaganda pentru romania. credeti-ma, eu cunosc bine romania.

adevaratul ei spirit l-am descoperit la iasi, pe vremea studentiei".

intalnirea cu kissinger
pe gunther verheugen, mureseanul leo kohn l-a consiliat in probleme legate de minoritatile etnice din transilvania. s-a bucurat de consideratia si multumirile acestuia.
experientele traumatizante pe care le-a trait in lagarul de exterminare de la auschwitz le-a impartasit lui steven spielberg, caruia i-a fost unul dintre consilierii pentru filmul "lista lui schindler". amintiri dureroase, dar adevarul trebuia spus.

era revolta copilului de 15 ani care retraia din nou cosmarul unei etnii condamnate atunci la disparitie.
in februarie acest an, leo kohn l-a reintalnit din nou pe spielberg. acesta l-a invitat pe kohn la los angeles, la inaugurarea unui muzeu al holocaustului a carui constructie marele regizor a suportat-o in intregime.
dar cel mai mult l-a incantat intalnirea cu henry kissinger, fostul secretar de stat american din timpul lui nixon si ford. vorbind despre henry kissinger, leo kohn mi-a declarat: "un om interesant si foarte bine documentat, care cunoaste bine realitatile romanesti. ne-am intalnit in noiembrie 2005, la hanovra, in germania.

chiar daca nu mai este la fel de activ ca acum douazeci de ani, kissinger este inca o persoana influenta la casa alba si in congres. traieste in kent, connecticut, si conduce o firma de consultanta ce-i poarta numele.

pe planul afacerilor participa si in numeroase alte consilii de conducere ale unor companii, incluzand hollinger international, dar este in continuare interesat de politica".

steven spielberg
cel mai de succes regizor din istoria hollywood-ului, steven spielberg s-a nascut la 18 decembrie 1947 in cincinnati, ohio. a inceput sa faca filme inca de cand era copil, iar mai tarziu a studiat la california state university. la inceput a lucrat in televiziune, regizand night gallery, cu joan crawford, si cateva episoade din columbo si marcus welby, m.d.
filmul duel, un thriller din 1971 cu dennis weaver, a fost considerat cel mai bun film care a fost facut vreodata pentru televiziune. filmul e.t. (1982), povestea prieteniei dintre un baiat si un extraterestru, a fost considerat cel mai de succes film, din punct de vedere comercial, din istorie.

dupa continuarea din 1984 a filmului raiders of the lost ark, indiana jones and the temple of doom, spielberg a regizat the color purple, o adaptare a nuvelei lui alice walker. filmul a avut incasari de 100 milioane de dolari si a primit 11 nominalizari la oscar. urmatorul sau film a fost empire of the sun, bazat pe romanul lui j.g. ballard, un esec la box-office.

acelasi esec l-a inregistrat si cu always, un remake al filmului a guy named joe, dar si-a refacut imaginea cu indiana jones and the last crusade, din 1989.

cu productia hook (1991), care a costat 60 milioane de dolari, spielberg a inregistrat un nou esec, dar s-a revansat cu jurassic park (1993), un film cu efecte speciale uimitoare, care a beneficiat de cea mai agresiva publicitate din istoria filmului.

in 1997 a primit cateva nominalizari la oscar si la globul de aur pentru amistad, unde a fost atat regizor, cat si producator. a fost producator, producator executiv sau regizor la: artificial intelligence (2001), saving private ryan (1998), schindlerts list (1993), empire of the sun (1987), e.t.

the extra-terrestrial (1982), back to the future (1985), the goonies (1985), gremlins (1984), innerspace (1987), joe versus the volcano (1990), deep impact (1998), the mask of zorro (1998), men in black (1997), twister (1996), jurassic park iii (2001), 1941 (1979), twilight zone - the movie (1983), schindler's list (1993) si minority report (2002).

procese inutile
reintors in romania, la targu mures, leo kohn a sperat ca va reintra in posesia casei parintesti, dar si a altor proprietati pe care le-a avut familia sa in zona. are procese care treneaza de ani de zile in mod nejustificat. "cred ca am tot ceea ce mi-am putut dori in viata, imi spune leo kohn.

am fost sfatuit de familie sa renunt la aceste procese, sa-mi menajez sanatatea, sa nu ma mai consum. le-am spus ca nu voi renunta. este vorba de un principiu de drept, restitutio in integrum. cred ca nu este suficient sa fie afirmat la orice ocazii internationale, ci trebuie in primul respectat aici, acasa.

va spun cu foarte mult regret ca la un moment dat am avut impresia ca sunt obiectul bataii de joc din partea justitiei romane". cu putin timp in urma, leo kohn s-a adresat curtii europene a drepturilor omului pentru rezolvarea litigiilor pe care le are cu statul roman.

henry kissinger
heinz alfred kissinger s-a nascut intr-o familie de evrei in orasul german furth. fortat de persecutiile regimului nazist in 1938 s-a refugiat cu familia sa in sua. a obtinut cetatenia americana pe data de 19 iunie 1943. chiar daca liceul l-a terminat in manhattan, kissinger si-a pastrat un puternic accent german.

anii de la liceul george washington i-a petrecut impartindu-si timpul intre cursurile serale si munca sa din timpul zilei, la o fabrica de pamatufuri.

in 1943, la scurt timp dupa obtinerea cetateniei americane, a fost recrutat in armata si trimis ca translator de germana pe langa servicul de contraspionaj al armatei americane. in 1950 a obtinut "summa cum laude" de la colegiul harvard.

a pastrat locul fruntas in istoria harvardului, avand cea mai lunga dizertatie de doctorat, cu titlul: "refacerea unei lumi: metternich, castlereagh si problemele pacii intre 1812-22". a obtinut titlul de doctor in anul 1954.

in timpul mandatelor lui richard nixon, henry kissinger i-a servit ca si consilier pe probleme de securitate nationala, intre 1969-1973, iar mai tarziu ca si secretar de stat (echivalentul ministrului de externe in guvernul romaniei), intre 1973-1974.

kissinger a ramas la casa alba si pe timpul administratiei lui gerald ford, pastrand functia de secretar de stat intre 1974-1977. in anul 1973 a primit premiul nobel pentru pace impreuna cu vietnamezul le duc tho pentru contributia lor decisiva la stabilirea unui acord de pace intre cele doua tari.

in 1973, kissinger a negociat sfarsitul razboiul de yom kippur, inceput prin invazia peninsulei sinai de catre egipt si a platoului golan de catre siria.

chiar daca ocazional circula acuzatii la adresa sa cu privire la aranjamente secrete cu tari straine, kissinger a fost aproape intotdeauna o personalitate populara, reprezentand un paradox in cadrul administratiei nixon, a carei popularitate scadea continuu pe masura avansarii mandatului acesteia.

din fericire pentru el, kissinger nu a avut o implicare serioasa in afacerea watergate, acest lucru aducandu-i o reputatie de "om cinstit printre corupti". este recasatorit si are doi copii: elizabeth si david.

 

#9 卐 14.07.2009 06:53

• Raspunde

ziua de 9 octombrie, de comemorare a holocaustului evreiesc (shoah) a fost marcata in mod special in romania. la templul coral din bucuresti victimele au fost comemorate, la institutul "elie wiesel" s-au desfasurat sesiuni stiintifice, iar presedintele tarii a decorat supravietuitori. cu toate acestea, mai bine de un sfert dintre romani spun ca nu au auzit de holocaust.
o comemorare
la templul coral, primul lacas al cultului mozaic din romania, s-au strins marti de dimineata ministri, ambasadori si reprezentanti ai comunitatii evreiesti. comemorarea victimelor holocaustului a inceput cu o rugaciune in memoriam pentru odihnirea evreilor ucisi de fascisti.
"azi ne bucuram de drepturile de cetateni. avem o legislatie care nu da dreptul manifestarilor retrogradate, xenofobe, rasiste", a spus aurel vainer, presedintele federatiei comunitatii evreiesti din romania (fcer), care a precizat ca in 2007 nu s-au mai confruntat cu nici un fel de manifestari de acest gen.
"o societate democrata isi asuma si greselile din trecut. iar romania, in ultimii ani, a facut pasi importanti pentru scoaterea la lumina a istoriei holocaustului si pentru punerea in practica a recomandarilor facute de comisia wiesel. exista si un manual pentru studierea holocaustului, iar in bucuresti va fi construit un momunent comemorativ in cinstea victimelor holocaustului", a spus ministrul adrian iorgulescu, citind mesajul premierului calin popescu tariceanu.
vicepresedintele asociatiei evreilor romani victime ale holocaustului, liviu beris, si-a adus aminte cum in urma cu exact 66 de ani, pe cind avea 14 ani, "marsaluia intr-un convoi al mortii care serpuia pe drumurile basarabiei". "vad oameni impuscati pentru ca ramineau in urma, nou-nascutii care mureau pentru ca nu aveau ce minca, vad foamea, o vad si o simt si acum. in societatea noastra exista negationsistii care incearca sa ne mai omoare, de aceea exista pericolul ca fiara sa reapara", a spus supravietuitorul din transnistria.
potrivit directorului memorialului holocaustului de la washington, radu ioanid, in urma cu 66 de ani, peste 90 de mii de evrei din bucovina si peste 56 de mii de evrei din basarabia erau aruncati peste nistru. tot atunci, 150 de mii de evrei romani aveau aceeasi soarta, iar dupa doi ani doar 50 de mii mai erau in viata. aproape 280 de mii de evrei romani si ucrainieni au murit sub jurisdictie romana.
o manifestare
tot marti 9 octombrie, institutul national pentru studierea holocaustului din romania "elie wiesel" (inshr) si-a inaugurat noua biblioteca, ocazie cu care a primit o donatie de 500 de carti din partea memorialului holocaustului de la paris, in prezenta directorului acestei institutii, jacques fredj.
la inaugurarea noii biblioteci, care se inscrie in seria de evenimente incluse in programul zilei de comemorare a holocaustului din romania, au mai participat secretarul de stat in ministerul culturii si cultelor, virgil nitulescu si mihai ionescu, directorul general al inshr.
"e nevoie de asumarea trecutului recent. in ultimii trei ani, de la aprobarea raportului wiesel, s-a amplificat procesul de constientizare a trecutului recent al romaniei. a stii ce s-a intimplat cu holocaustul inseamna acceptarea diversitatii si integrarea in diversitate. a ne asuma trecutul inseamna sa fim siguri ca nu se va ma repeta", a declarat mihail ionescu.
printre evenimentele culturale desfasurate marti in bucuresti se numara: lansarea volumelor "cu trenul expres spre moarte" de leonard zaicescu si "holocaustul din romania in documentele celui de-al iii-lea reich", de ottmar trasca, precum si o sesiune internationala de comunicari stiintifice, intitulata "de la antisemitism la holocaust in romania".
miercuri, la sediul inshr au fost programate o serie de dezbateri pe tema holocaustului din romania, moderate de radu ioanid, directorul muzeului memorial al holocaustului din sua, washington, si de directorul executiv al inshr, alexandru florian.
o decorare
presedintel e traian basescu a decorat, marti, la palatul cotroceni, 11 evrei supravietuitori ai holocaustului, prilej cu care a declarat ca suferintele acestora sint consecintele unei legislatii rasiale, opresive si antidemocratice a statului roman. la evenimentul de la cotroceni au participat reprezentanti ai comunitatii evreiesti din romania in frunte cu deputatul aurel vainer.
presedintele basescu a conferit, cu ocazia zilei holocaustului, disctinctia ordinul national "steaua romaniei" in grad de cavaler lui liviu beris, oliver lustig, lezer finchelstein, ordinul national "serviciul credincios" in grad de cavaler pentru lia bercovici, benone constantin si ordinul national "pentru merit" in grad de cavaler lui friedrich antschel, radu comsa, octavian fulop, sarina ionescu.
decorarea a fost facuta "in semn de profund respect pentru cutremuratoarele suferinte indurate in lagarele de concentrare din timpul celui de-al doilea razboi mondial, cu prilejul comemorarii zilei holocaustului in romania".
in numele celor decorati a vorbit liviu beris, care a spus ca istoria holocaustului evreilor din romania este parte a istoriei romaniei. "atunci cind evreul a fost calcat in picioare, nu a fost calcat numai evreul, ci si notiunea de om si totdeauna cind ceva incepe cu evreul continua cu tot ce este diferit, cu cel care are opinii diferite, origini diferite, ginduri diferite si comportamente diferite", a spus beris.
deputatul aurel vainer s-a apropiat de seful statului si, plingind, i-a strins mina si a declarat ca este foarte emotionat de acest moment. la incheierea ceremoniei, presedintele traian basescu le-a spus celor prezenti ca saptamina viitoare va organiza o ceremonie similara pentru decorarea unor reprezentanti ai etniei rrome care au supravietuit deportarii in transnistria in timpul celui de-al doilea razboi mondial.
un sondaj
tot cu ocazia comemorarii holocaustului a fost prezentata o cercetare realizata de institutul "elie wieael" in luna mai a acestui an. desi divers.ro a prezentat in extenso acest sondaj la vremea potrivita, reluam citeva date relevante.
astfel, populatia nu este interesata in general de problematica holocaustului, doar 6% dintre respondenti fiind interesati sau foarte interesati de subiect. doar 14% dintre respondenti au declarat ca in romania exista partide cu mesaj antisemit, prm fiind cel mai frecvent mentionat ca avind mesaje antisemite (84%).
65% dintre respondenti au auzit despre holocaust, acest lucru variind in functie de nivelul de educatie si mediul de rezidenta, in timp ce 27% au spus ca nu au auzit despre holocaust. dintre cei care au auzit despre holocaust, 54% definesc spontan termenul "holocaust" cu "exterminarea evreilor de catre germani", 14% - cu "persecutia evreilor europeni", 8% - cu "crime in masa" si 7% - cu "deportarea evreilor".
in ceea ce priveste modul cum sint priviti evreii in romania, 4% dintre cei intervievati considera ca sint o "amenintare" pentru tara, 5% - considera cu evreii reprezinta "o problema, dar nu o amenintare", iar 33% - ca evreii "nu reprezinta o problema, dar niciun avantaj".
mai mult dintre jumatate dintre respondenti sint de acord ca evreii au o relatie buna cu restul populatiei, 42% dintre acestia sustinind ca evreii sint o minoritate importanta pentru romania.

 

#10 dhopital 14.07.2009 07:10

• Raspunde

ma c.ac pa calache,pa ji.dani,pa shoah si pa elie wissel iar cu talmudu' ma sterg la c u r.

 

Vezi toate »