Ţiganii români din Irlanda de Nord, luaţi la ţintă de neonazişti - VIDEO

De spaimă, mai mulţi imigranţi vor să se întoarcă acasă Foto: Mediafax

Localnicii din Belfast le-au luat apărarea celor 130 imigranţi de etnie ţigănească, în faţa neonaziştilor, care i-au ameninţat cu moartea

Cabinetul de la Londra condamnă incidentele, dar niciun vinovat nu a fost încă arestat

Belfast (capitala Irlandei de Nord) pare să fi devenit în ultimele zile cel mai nesigur loc din Europa pentru imigranţii românii – 130 dintre ei sunt cazaţi acum, sub protecţia forţelor de ordine, în campusul Universităţii Queens, după ce au fost nevoiţi să-şi părăsească locuinţele în urma unor ameninţări rasiste.

La începutul săptămânii, 115 ţigani din România (20 de familii) au fost adăpostiţi de urgenţă într-o biserică din sudul Belfastului, ca urmare a faptului că grupări de neonazişti le-au cerut să-şi părăsească locuinţele. Deşi nimeni nu a suferit răni grave, doar unele provocate de cioburile desprinse din ferestre lovite de cărămizi, presa britanică relatează că, la un moment dat, neonaziştii au ameninţat că vor tăia gâtul unui nou-născut şi aveau arme de foc îndreptate contra imigranţilor.

Ameninţările au survenit unui marş de luni, când localnicii nord-irlandezi au protestat faţă de înmulţirea incidentelor rasiste. Neonaziştii – care s-au declarat drept membri ai grupării armate Combat 18, facţiune desprinsă din Partidul Naţional Britanic – partidul fascist care va avea două mandate în Parlamentul European! – au vrut să arate că nu glumesc.

Ulterior, în noaptea de marţi spre miercuri, ei au spart geamurile locuinţei altei familii, din estul oraşului, încât numărul cetăţenilor români aflaţi acum sub protecţie armată a urcat la 130. Ei vor fi găzduiţi în campusul universitar cel puţin o săptămână, au primit ajutoare de la Crucea Roşie şi asistenţă consulară de la Ambasada României, dar mulţi se tem să se mai întoarcă în fostele locuinţe.

Campanie de intimidare susţinută

Potrivit presei britanice (The Times, The Guardian, The Independent), cei circa 200 de etnici ţigani din România care locuiesc la Belfast sunt victimele înmulţirii atacurilor rasiste în Irlanda de Nord (peste 1.000 astfel de incidente în 2008). Ei au devenit ţinta neonaziştilor deoarece sunt cei mai „vizibili” imigranţi – adesea cerşesc, însoţiţi de mulţi copii, vând ziare, cântă la acordeon sau vând flori de plastic. În cartierul protestant şi loialist „The Village”, de unde au fost izgoniţi cetăţenii români, au mai fost victime ale abuzurilor rasiste şi alţi imigranţi, mai ales în urma unui meci de fotbal dintre Irlanda de Nord şi Polonia, din martie 2009. Atunci, 46 de oameni au fost forţaţi să-şi părăsească locuinţele. Deşi cartierul a propulsat în Adunarea Nord-irlandeză o deputată de etnie chineză şi imigranţi din toată lumea se înţeleg bine cu localnicii, creşterea şomajului întreţine un climat de tensiune între tinerii nord-irlandezi (şomeri, marcaţi de trei decenii de violenţe) şi străini.

Condamnare la unison a incidentelor

De la premierul Gordon Brown, până la autorităţile locale şi paramilitarii loialişti care controlează „The Village”, toată lumea a condamnat aceste „crime motivate de ură” (hate crimes). Totuşi, poliţia locală a fost acuzată că, de două săptămâni, nu a reacţionat prompt la creşterea ameninţărilor rasiste. Sensibilizarea autorităţilor a fost unul dintre scopurile marşului antirasist de luni.

Posibilă repatriere... pe banii Londrei

Ambasadorul român în UK, Ion Jinga, s-a deplasat ieri al Belfast pentru a găsi o soluţie permanentă pentru siguranţa românilor. Potrivit presei britanice, cei mai mulţi dintre ei doresc să revină în România, pentru că se simt terorizaţi, după o succesiune de ameninţări care au atins apogeul săptămâna aceasta. Guvernul de la Londra caută soluţii pentru a asigura repatrierea celor care vor dori acest lucru. (Bogdan Munteanu)

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine