UE, “înfricoşată” că România ar putea acorda cetăţenia unui milion de basarabeni

Vicepremierul ceh îi transmite ministrului român de Externe preocuparea UE faţă de simplificarea procedurilor de acordare a cetăţeniei

Financial Times critică România pentru că nu s-a consultat cu Bruxelles-ul înainte de a lua această decizie

1 foto 0 audio 0 video 0 alte fisiere

UE, “înfricoşată” că România ar putea acorda cetăţenia unui milion de basarabeni

România a fost admonestată, la Bruxelles, pentru decizia de simplificare a cetăţeniei române. Ministrul de Externe, Cristian Diaconescu, aflat la Bruxelles pentru a dezbate pe marginea problemelor din Republica Moldova, a fost „atenţionat” de vicepremierul ceh, Alexandr Vondra, cu care avusese o întrevedere. „I-am spus colegului român despre preocupările noastre serioase legate de posibilele riscuri ale adoptării unor proceduri simplificate pentru cetăţenia română”, a explicat Vondra, a cărui ţară deţine preşedinţia rotativă a Uniunii Europeană.

Informaţiile venite însă dinspre alte surse europene sunt contradictorii. „Instituţiile UE sunt înfricoşate de propunerea României de a da cetăţenie pentru aproape 1 milion de moldoveni - proiect care ar putea afecta poziţia României în interiorul Uniunii”, scrie Eu Observer. Dacă această propunerea avansează şi Republica Moldova va riposta prin a declara ilegală dubla cetăţenie, România ar putea efectiv să anexeze un sfert din populaţia ţării vecine, într-un scenariu descris de un oficial european drept „înfricoşător” în termeni de stabilitate regională, mai scrie publicaţia.

Alţi oficiali europeni, însă, consideră că planul este o fanfaronadă politică înaintea alegerilor prezidenţiale din România şi nu va ajunge niciodată la punerea în practică. „Este doar o propunere, o exprimare a voinţei. Nu sunt sigură că nu este doar o declaraţie politică”, a spus Christina Gallach, purtător de cuvânt al înaltului reprezentant al UE pentru politică externă şi securitate comună Javier Solana. O sursă europeană a explicat, sub protecţia anonimatului, că, în materie de cetăţenie, „statele membre sunt suverane”, astfel că Executivul comunitar nu poate face nimic pentru a bloca iniţiativa autorităţilor române. „Însă Bucureştiul trebuie să le ofere garanţii partenerilor europeni despre modul în care va gestiona noul flux de cetăţeni UE”, subliniază sursa comunitară, citată de Mediafax.

Comisia Europeană are o atitudine „prudentă”

În ceea ce priveşte Executivul european, acesta a anunţat doar că „are o atitudine prudentă” faţă de intenţia României de simplificare a procedurilor pentru obţinerea cetăţeniei, în contextul în care aproximativ un milion de moldoveni ar putea ajunge în spaţiul Uniunii Europene. „Nu comentăm intenţiile, aşteptăm să vedem faptele”, a declarat Amadeu Altafaj-Tardio, purtătorul de cuvânt al CE.

UE, nevoită să accepte politicile României, „un membru disfuncţional şi indisciplinat”

Financial Times critică dur şi el, într-un comentariu pe tema acordării cetăţeniei, România. Publicaţia deplânge faptul că tocmai regulile comunitare stabilite de statele membre impun Uniunii să accepte decizia bruscă a României. România este consideră de FT drept „unul dintre cei mai disfuncţionali şi indisciplinaţi membri ai săi”. Iar acest membru indisciplinat se grăbeşte să acorde cetăţenie română pentru un milion de moldoveni, chiar dacă nu s-a consultat cu restul europenilor, comentează Financial Times. Prin această hotărâre, România a oferit de fapt cetăţenie UE unui sfert din populaţia celui mai sărac stat european, precizează Financial Times. Atitudinea „impulsivă“ a României, deşi nu vizează conflicte de graniţă şi suveranitate, aminteşte totuşi de o eră a transferului de populaţie şi de criterii etnice pentru cetăţenie, pe care UE doreşte să o depăşească.

Problema reală a Uniunii Europene se referă la modalitatea de abordare a vecinilor pe care nu intenţionează să-i accepte ca membri.

Republica Moldova este una dintre ţările din fostul bloc sovietic care au conflicte nerezolvate şi care sunt prinse între est şi vest, între Rusia şi UE (precum Georgia, Ucraina şi Azerbaidjan). Iar dacă UE nu arată că poate influenţa evenimentele din Republica Moldova (şi România), proiectul Parteneriatului Estic riscă să pară fără sens, comentează publicaţia citată.

Simplificare a procedurilor şi scurtare a perioadei de aşteptare pentru obţinerea cetăţeniei

Miercuri, autorităţile de la Bucureşti au adoptat o ordonanţă de urgenţă cu privire la modificarea Legii cetăţeniei române, prin care se extinde dreptul de naturalizare şi pentru moldovenii ai căror străbunici au fost români. Până acum, numai moldovenii cu bunici români erau eligibili. De asemenea, proiectul de lege - care are nevoie de aprobare parlamentară - reduce perioada de procesare a solicitărilor de la minimum 6 luni la maximum 5 luni şi elimină condiţia interviului, care viza cunoaşterea limbii române (numai pentru cei care cer redobândirea cetăţeniei, ceea ce presupune că au avut-o şi au pierdut-o din motive ce nu li se pot imputa). Însă cetăţenia va putea fi obţinută, potrivit noii legi, de rude până la gradul III (până la străbunic), faţă de gradul II, cât a fost până acum. În plus, se măreşte numărul judecătorilor din care este formată comisia – de la 6 la 8, aşa cum a explicat premierul Emil Boc.

Voronin: Băsescu vrea „să-i ducă pe toţi românii de peste Prut în Europa”

Liderul de la Chişinău criticase şi el, cu o zi înainte, anunţul preşedintelui român în privinţa acordării cetăţeniei. După ce „a îndrăznit să declare că întreaga populaţiei a Republicii Moldova e constituită din români”, preşedintele României „a promis să-i ducă pe toţi românii de peste Prut în Europa, prin acordarea în masă a cetăţeniei României”, a apreciat Vladimir Voronin. „Dacă toate acestea nu înseamnă amestec în afacerile interne ale Republicii Moldova şi instigare la continuarea dezordinilor stradale, atunci, pe baza principiilor dreptului internaţional, toate acestea pot fi calificate în termeni mai duri”, a adăugat el.