Un român cere fostei soţii şi Poliţiei din Montreal 365.000 USD

Un român cere fostei soţii şi Poliţiei din Montreal 365.000 USD

Povestea a început cu o logodnă pe internet căreia i-au urmat 35 de zile de convieţuire în Canada, o acuzaţie de viol, patru ani de procese şi o tentativă de sinucidere.

Fosta nevastă l-a acuzat că o silea să facă sex de... 11 ori pe zi

Edmont Gheorghe a emigrat din România în 1996. Ajuns în Canada s-a angajat la o firmă care asambla cabluri pentru industria electrotehnică şi computere. După ce s-a acomodat cu ţara-gazdă a dorit să-şi „îmbunătăţească” viaţa. S-a înscris la colegiu ca să obţină o diplomă în domeniul electronicii şi s-a hotărât să se însoare. Căsătoria, de fapt, a fost cea mai mare dorinţă a sa, probabil şi datorită faptului că a fost un copil orfan. Nu a vrut, însă, orice fel de nevastă, ci una de-a lui, din România. Cum nu-şi permitea să se întoarcă în ţară până şi-o găsi jumătatea, şi-a pus speranţa în internet.  În iulie 2001 a crezut că a dat norocul peste el. O găsise pe Adela Bârlea, o asistentă medicală din Alba Iulia. Judecând după vorbele dulci care îi înfrumuseţau sticla calculatorului, Edmont a fost sigur că a găsit un înger.

„Familia românească” din Canada

 A curtat-o jumătate de an pe internet şi apoi s-a dus în ţară să-şi pună pirostriile. După nuntă, a mai stat cu nevasta luna de miere, apoi a fugit în Canada să-i pregătescă sosirea. Edmont a semnat la Biroul de Imigraţii o declaraţie prin care se angaja să-şi întreţină nevasta, act necesar oricărui emigrant care ajunge în Canada pe motiv de reîntregire a familiei. Fire romantică, Edmont i-a trimis iubitei bani pentru a supravieţui cu „salariul jalnic” din România, a cheltuit la nuntă, a plătit toate taxele pentru aducerea Adelei în Canada, plus biletul de avion. Ca să facă rost de bani a renunţat la colegiu şi şi-a luat două slujbe : ziua – la un cămin de bătrâni, noaptea – la restaurant. În fine, după 18 luni de la descoperirea Adelei pe internet  şi o cheltuială de 9.000 USD, Edmont a reuşit să-şi întemeieze o familie românească în Canada.

Convieţuire de 35 de zile

Bucuria i-a fost însă de scurtă durată. În Canada, căsnicia a durat fix 35 de zile. „Cred că s-a măritat cu mine ca să poată să ajungă în Canada. O escroacă...”, a constatat, într-un final, Edmont. Divorţul nu i-a rănit numai sentimentele, ci l-a adus la un pas de puşcărie. Edmont povesteşte că primele semne ale decăderii îngerului s-au arătat la câteva zile după sosirea Adelei la Montreal. „S-a familiarizat repede cu prietenii mei români din Canada, ceea ce m-a bucurat fiindcă era un semn că se va integra uşor. Apoi, prietenii mi-au spus că ceva nu este în regulă cu nevasta, că mă vorbeşte de rău când nu sunt de faţă. Nu i-am crezut”. La o săptămână de la sosire – prima ceartă serioasă. „M-a lovit cu papucul cerându-mi să trimit 500 USD în România, la familia ei. S-a înfuriat când i-am spus că n-am de unde”.

Auzind ţipete, vecinii au sunat la poliţie. Oamenii legii au venit gata să sară în apărarea femeii – victima, de obicei, în cazul certurilor casnice. Adela n-a depus nici o plângere, ba dimpotrivă a explicat poliţiştilor că se înţelege bine cu bărbatul. Lucrurile s-au calmat şi, când totul părea că reintrase în normal, Adela a dispărut de acasă.

Divorţ cu proces penal de 4 ani

După căutări, Edmont a aflat că se refugiase la un adăpost pentru femei maltratate. Mai rău, a depus plângere la poliţie că în perioada cât a stat în Montreal, soţul a brutalizat-o, a încuiat-o în casă şi a obligat-o să facă sex de ...11 ori pe zi. Pe numele lui Edmont a început cercetarea penală şi în final a fost trimis în judecată. A petrecut prin tribunale nu mai puţin de 4 ani, răstimp în care a încercat chiar să se sinucidă. Procesul ar fi trebuit să-l câştige uşor.

Un medic reumatolog a explicat în faţa instanţei că Edmont suferă, încă din copilărie, de o afecţiune a coloanei vertebrale care îi cauzează dureri importante. Durerea şi statura (Edmont era mai mic şi mai slab decât Adela) scoate din discuţie violul, a explicat medicul. În apărarea bărbatului pârât au venit prietenii şi chiar poliţistul care fusese chemat de vecini la prima ceartă. Poliţistul a depus mărturie că imediat după ce Adela a sosit în Canada, a trecut pe la secţie să se intereseze asupra legislaţiei în privinţa divorţului şi a certurilor conjugale.

Felicitat de canadienii hărţuiţi de neveste

Edmont crede că, în ciuda evidenţelor, procesul său a durat atât de mult pentru că guvernul canadian a împins protecţia victimelor conjugale până la o vânătoare împotriva bărbaţilor. „În Canada există o adevărată industrie a divorţurilor care face ca, pe baza unor acuzaţii trase de păr, bărbaţilor să li se ia copiii, casele şi tot ce mai au. Bărbaţii ajung ruinaţi şi pe străzi sau se sinucid. Anual, în Canada se sinucid 3.000 de bărbaţi, în majoritatea cazurilor cauza fiind sistemul juridic care ar trebui să fie neutru, egal şi pentru femei şi pentru bărbaţi.

Explicaţia industriei divorţurilor este simplă: guvernul dă bani organizaţiilor feministe, care, pentru a-şi justifica existenţa şi a atrage cât mai multe fonduri, inventează probleme. De pildă, în 2002, când a început procesul meu, conform ong-urilor, 300.000 de femei erau violentate anual în Quebec. Cifra aberantă a fost infirmată, în 2003, chiar de Ministerul Justiţiei din Canada în urma unei anchete. Un francez stabilit în Quebec, Georges Dupuis, a scris chiar o carte despre injustiţia care li se face bărbaţilor. Dupuis mi-a dat şi mie un exemplar cu dedicaţie pentru tenacitatea de care am dat dovadă în procesul pe care mi l-a intentat escroaca”, spune Edmont.

Două valize de documente

Procesul s-a finalizat în această primăvară, iar povestea lui Edmont a ajuns pe prima pagină a câtorva ziare din Montreal. Reversul succesului a fost pierderea slujbei şi depresia. Acum, bărbatul vrea să fie despăgubit. „În aproape 5 ani am adunat două valize de documente în urma acestei mascarade...Am făcut o plângere contra Adelei Bârlea pentru infracţiunea de false acuzaţii. Totodată, după ce am fost achitat am considerat că este normal să dau în judecată poliţiştii care m-au arestat fără anchetă şi fără probe. Deci, escroaca Bârlea este dată în judecată pentru 50.000 USD, iar poliţistul care m-a arestat şi Poliţia din Montreal – pentru 315.000 USD. În Canada există precedente în care falşii acuzaţi au cerut despăgubiri şi chiar dacă instanţa le-a înjumătăţit suma acordată, au câştigat”.  

Info plus:

Dacă voi câştiga ceva bani, mă întorc în ţară

„Odată achitat era normal să dau în judecată Poliţia care m-a arestat fără să facă anchetă şi fără probe. (...) Două avocate din Quebec au fost interesate de cazul meu şi mi-au spus clar că am şanse mari, mai ales că poliţia nu a anchetat cazul înainte să mă acuze. Am semnat cu ele un contract prin care mă oblig să le dau 30% din ceea ce primesc ca despăgubiri. Procesul împotriva fostei soţii a fost intentat în 30 august 2007, iar procedurile vor dura, probabil, 2-3 ani, dacă nu intervine partea adversă să ne propună un deal şi să rezolvăm cazul fără a mai ajunge în tribunal.

Dacă e să câştig ceva, voi reveni în România şi voi începe altă viaţă. Ştiu că şi în România sunt probleme, dar barem eşti în ţara ta, printre ai tăi. (...) După proces a trebuit să mă ocup de sănătate deoarece am căzut într-o depresie din care nu îmi este uşor să îmi revin. ”  -  Edmont Gheorghe

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine