Vite imaginare pentru muls bani europeni

Postat la: 26.10.2006 00:00 Modelul a fost imprumutat de la cultivatorii greci si italieni care primeau bani pentru livezi de maslini inexistente La doi ani dupa ce Slovenia a devenit membra a familiei europene, fermierii din aceasta tara s-au integrat perfect, dovedindu-se la fel de plini de imaginatie ca fratii lor italieni cultivatori de masline cand vine vorba sa ceara de la Bruxelles ajutoare banesti pentru agricultura. Inspectorii Curtii Europene pentru audit au descoperit ca jumatate dintre vitele pe care fermierii sloveni sustin ca le-ar detine, calificandu-se astfel pentru a beneficia de garantii speciale destinate agriculturii, nu exista. In plus, un sfert dintre oile si caprele declarate sunt la fel de invizibile. Discrepantele dintre fictiune si realitate, fenomen la fel de raspandit si in randul vechilor membri ai Uniunii Europene, au costat aproape un miliard de euro anul trecut, adica 2% din bugetul pentru agricultura. Astfel, pentru al 12-lea an consecutiv, auditorii au refuzat sa isi puna parafa pe bugetul european, dand doar o aprobare calificata. Conform "The Times", care citeaza raportul anual al Curtii Europene pentru Audit, noua plati in valoare de doua miliarde euro destinate anul trecut producatorilor de ulei de masline din Spania, Grecia si Italia au fost fie umflate, fie gresite. In cazul Italiei au fost identificate doua cazuri pline de nereguli. Anul acesta nu au fost oferite prea multe detalii referitoare la neregulile din vechile state membre. Dar este de notorietate ca in anii trecuti s-au dat bani pentru livezi de maslini care nu au fost sub nici o forma gasite de organismele de control (mult mai ingenios, in urma cu ceva timp, un sicilian a adus maslini din plastic pentru a insela supravegherea aeriana). Inselaciunea se regasea si in rapoartele de productie: Grecia si Italia produceau in realitate de 3 ori mai putin ulei de masline, decat declarau. Si in raportul pe anul trecut, auditorii au stabilit ca doua treimi din 95 de proiecte regionale finantate de UE, care includ si constructia de noi autostrazi si poduri, contin "erori materiale". Acestea merg de la lipsa unor facturi pentru sumele cheltuite pana la declararea unor costuri care nu au legatura cu proiectul finantat. Au fost identificate si diferente in maniera in care autoritatile nationale aplica regulile UE. Dupa ce au verificat cum a fost cheltuit anul trecut bugetul UE de 105 miliarde euro, auditorii au gasit "erori si un sistem intern de control destul de slab". Totusi, au notat ca in 2005 Comisia a trecut la un sistem contabil care ofera mai multa transparenta in utilizarea fondurilor Uniunii Europene.

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine