Andreea OFIŢERU
Andreea OFIŢERU
2405 vizualizări 5 sep 2015

„Societatea românească a evoluat prost, adică românii nu se comportă în aşa fel încât să se simtă bine interlocutorul. Şi nu ştiu nişte lucruri elementare care se obţin de la generaţie la generaţie”, a mai spus Aurelia Marinescu în interviul pentru gândul.

Cu toate că ştie că niciunde în lume nu există vreo ţară ai cărei cetăţeni să se comporte perfect în societate, Aurelia Marinescu s-a gândit să scrie un cod al bunelor maniere după Revoluţie, când a observat că românii nu sunt foarte educaţi.

„Românii erau foarte rudimentari, foarte prost crescuţi, şi mulţi au rămas până în ziua de astăzi. Zilele trecute m-am urcat într-un  autobuz în Piaţa Moghioroş şi un domn îmi zice  „Hai mamaie, mişcă-te mai repede”. Eu n-am fost obişnuită cu astfel de cuvinte” , spune Aurelia Marinescu.

„Astăzi, respectăm omul pentru statutul lui social, care nu are nicio legătură cu bunele maniere”

Fostă profesoară de limba română la Liceul Dimitrie Cantemir din Capitală, doamna Marinescu arată că speranţa pentru civilizaţie vine de la tineri, cu toate că mulţi dintre cei mai în vârstă îi consideră needucaţi pe aceştia.

„Cei  în vârstă dau tot timpul vina pe tineret - „vai tineretul din ziua de azi”- dar uită că au fost şi ei tineri. Orice tânăr are două modalităţi de a se purta: una oficială în care asimilează tot ce i s-a spus la şcoală şi un limbaj şi un comportament dezinvolt, liber, în care tânărul pune radioul la maxim, spunând că e democraţie, nedându-şi seama că şi pe el l-ar deranja muzica de Bach pusă la maxim. Respectul faţă de ceilalţi e elementar”, arată Aurelia Marinescu.

Crescută în altă vreme, Aurelia Marinescu, astăzi în vârstă de 81 de ani, îşi aminteşte cum era viaţa în urmă cu jumătate de secol.

„Indiferent de statutul social, oamenii îi respectau pe ceilalţi. De exemplu, la concerte mergeau numai din nevoia de a asculta muzică. Erau straturile sociale foarte bine determinate. Şi oamenii erau respectaţi pentru munca lor, nu pentru statutul lor social”, arată Aurelia Marinescu.

Astăzi însă, lucrurile nu stau deloc aşa. „Este un amestec între dorinţele omului şi realizarea lor. Şi asta nu e bine, pentru că este respectat omul  pentru statutul social, care n-are nicio legătură cu bunele maniere”, mai spune autoarea Codului Bunelor Maniere.

Aurelia Marinescu revizuit şi adăugit volumul bunelor maniere şi anul acesta a publicat o nouă ediţie, aniversară, în care vorbeşte inclusiv despre folosirea telefonului şi a internetului.

Reguli de politeţe la telefon, în era smartphone-ului

„Când sună telefonul, trebuie să răspundem cel mai târziu după al cincilea apel. Dacă ceva ne împiedică s-o facem (suntem sub duş sau intrăm în casă chiar atunci, încărcaţi cu sacoşe de cumpărături), ne cerem scuze celui care telefonează că i-am răspuns atât de târziu”, arată Aurelia Marinescu în capitolul despre „Telefonul – flagel, sau bineface?”.

„Telefonul se foloseşte dintotdeauna pe stradă. Erau cabine telefonice la care vorbeau oamenii, nu era nimic ieşit din comun. Dar trebuie să ştii şi cum să vorbeşti la telefon. De pildă, are voie să închidă numai cel care a sunat, trebuie să întrebe dacă cel sunat are timp de vorbit sau nu. Pe stradă, oamenii ar trebui să nu vorbească atât de mult şi atât de tare. Dar asta este imposibil, şi atunci facem concesii”, a spus Aurelia Marinescu în interviul acordat gândul.

Foto:Alexandru Hojda

Mizeria de pe străzi şi limbajul trivial folosit de multe ori în plină stradă spune despre români că sunt necivilizaţi, consideră doamna Marinescu, care spune că speranţa ei sunt tinerii care vin din urmă.

Surpriza pe care am avut-o este că tinerii şi copiii îţi atrag atenţia dacă greşeşti. Odată am avut o pungă mică, mică de gunoi şi am pus-o pe o  grămadă care era la colţul străzii. Atunci doi copii de nici 10 ani mi-au făcut observaţie că există lăzi de gunoi. Nădejdea este în tineretul care se comportă bine, ca în ţările civilizate”, mai spune Aurelia Marinescu.

„Dacă părintele înjură şi vorbeşte urât şi nu-l respectă pe celălalt, nu poţi să vorbeşti de cei 7 ani de acasă”

Petrecerea timpului  liber poate spune despre gradul de civilizaţie al unui popor, consideră Aurelia Marinescu. „Românii se axează numai pe mâncare, petreceri în aer liber şi îi interesează mai puţin respectul faţă de celălalt”, arată autoarea regulilor de bune maniere, care spune că acestea se învaţă în familie sau de la cei care le practică. Cei şapte ani de acasă nu sunt vorbe goale, spune doamna Marinescu.

„Depinde cine ţi-i dă. Că dacă bunicul sau părintele înjură şi vorbeşte urât şi nu-l respectă pe celălalt, nu poţi să vorbeşti de cei 7 ani de acasă. Dar ei trebuie să fie obligatorii. Acum scriu o carte pentru cei mici, care nu ştiu să citească. Dacă oamenii  nu ai şapte ani de acasă cresc şi ei la rândul lor copii prost crescuţi”, arată autoarea.

Corupţia ţine şi ea de nivelul de educaţie dintr-o societate. „Bunele maniere înseamnă să rezişti tentaţiei să nu devii dintr-un om cinstit un hoţ”, consideră Aurelia Marinescu, care s-a întrebat de multe ori de unde vine corupţia din societatea românească.

Şi mi-am răspuns: „E, ce să facem? Trăim în România. Nu pot să-mi explic de unde vine necinstea, dar în mod sigur suntem poporul cel mai antipatizat, poate şi de la confuzia rom/român, dar pe toate listele de referinţe  maghiarii  de exemplu sunt înaintea noastră, iar românii sunt pe ultimul loc”, consideră Aurelia Marinescu.  Românii spre deosebire de alte popoare nu ştiu să-şi pună în valoare calităţile, conchide Aurelia Marinescu.

Câteva reguli  de bune maniere:

Reguli pentru reuşita conversaţiei. Trebuie să fii întotdeauna atent la ceea ce ţi se spune, astfel încât să nu-ţi pui interlocutorul în inferioritate, chiar dacă eşti mai instruit decât el.

Cum ne purtăm când ieşim în lume. Când suntem în vizită, codul este categoric: nu ne descălţăm.

Când suntem în societate nu ţinem mâinile în buzunare, dar nici pe şolduri şi nici la spate. Nu ne agăţăm de un scaun sau de marginea unei mese şi cu atât mai puţin de interlocutorul nostru.

În societate, nu cânţi, nu fluieri, nu fredonezi melodii, chiar dacă eşti înzestrat cu o voce fermecătoare.

Arta de a dărui şi a primi. Nu se oferă şi nu se ţin în casă flori artificiale, orcât de bine le-ar imita pe cele naturale.

Florile se oferă de obicei fără ambalajul în care le-am cumpărat, chiar dacă este „foarte frumos”.

Nu se dau flori bărbaţilor decât dacă se află la spital.

Florile nu se refuză în nicio situaţie.

Sursa: Codul Bunelor Maniere Astăzi, Ediţie aniversară, Humanitas 2015

Cine este Aurelia Marinescu

Aurelia Marinescu s-a născut la 21 februarie 1934 la Bucureşti. Este licenţiată a Facultăţii de Limba şi Literatura Română, Universitatea din Bucureşti. A fost vreme de peste 25 de ani profesoară de română la liceul „Dimitrie Cantemir“ din Capitală.  În 1996 a publicat Codul bunelor maniere astăzi. Prima ediţie a fost urmată de alte trei (1999, 2002, 2015 – prezenta ediţie aniversară), succesiv revăzute şi aduse la zi.Cartea a fost un adevărat succes, vânzându-se în 300.000 de exemplare.

Citește și: