EXCLUSIV. Frank Rose, negociatorul scutului de la Deveselu: „Schimbările din programul american de apărare antirachetă au fost determinate de ameninţarea Coreei de Nord ”

de Andrei Luca POPESCU

Frank Rose, negociatorul şef al Acordului privind amplasarea elementelor din scutul antirachetă al SUA şi NATO în România, la Deveselu, a explicat într-un interviu acordat gândul cum s-a schimbat politica de apărare a americanilor pentru a se adapta la provocările Coreei de Nord, care a depăşit Iranul ca principală ameninţare. Oficialul american a explicat de asemenea cum a ajuns România să joace un rol atât de important în acest sistem regândit de apărare împotriva rachetelor balistice.

România este structurată şi amplasată ideal, din punct de vedere geografic, pentru a furniza protecţie pentru Europa de Sud, faţă de rachete balistice din Orientul Mijlociu”, a declarat Frank Rose, adjunct al asistentului secretarului de stat al SUA pentru politică de apărare şi spaţială, în interviul pentru gândul.

Întrebat dacă, la pachet cu protecţia pe care o oferă, scutul antirachetă reprezintă şi o ameninţare la adresa României, prin faptul că ţara ar putea deveni o ţintă pentru inamicii SUA, oficialul american a explicat că aceasta este o percepţie falsă:

Nu aş spune că apărarea antirachetă amplasată în România va creşte ameninţarea pentru România. Chiar dimpotrivă. Cred că va mări acoperirea defensivă pentru România, capacităţile de descurajare ale României şi de asemenea, mai important, poziţia de apărare şi de descurajare a NATO”.

Pe 15 martie, Chuck Hagel, secretarul de stat pentru Apărare din SUA, a anunţat că programul de apărare antirachetă va suferi schimbări, pentru a răspunde ameninţărilor cu rachete intercontinentale din Coreea de Nord. Aceste schimbări implică faptul că faza a 4-a din programul european de apărare antirachetă (European Phased Adaptive Approach – EPAA, care include elementele scutului antirachetă amplasate în Europa), în care este inclusă şi România, alături de Polonia, nu va mai fi pusă în aplicare.

Această fază implica amplasarea unui nou model de baterii de rachete interceptoare, SM-3 IIB, în România şi Polonia. Abandonarea ei nu afectează însă în niciun fel programul american de la Deveselu, tot Acordul dintre România şi SUA privind interceptoarele de tip SM-3 de acolo rămânând în picioare, a explicat oficialul american pentru gândul.

Frank Rose spune că lucrările de la baza militară Deveselu vor începe în acest an şi că până în 2015, rachetele interceptoare de tip SM-3 vor fi operaţionale. SUA investesc câteva sute de milioane de dolari în baza de la Deveselu, însă până acum principalul contract de construcţie de utilităţi şi mentenanţă, de aproape 6 milioane de dolari, a fost câştigat, prin licitaţie, de o firmă americană – Exelis Systems Corporation.

De asemenea, gândul l-a întrebat pe oficialul american ce şanse dă României la câştigarea postului de Secretar General al NATO, poziţie pentru care fostul ministru de Externe Mircea Geoană a început deja să facă lobby în SUA, conform fostului ministru al Apărării Mircea Paşcu.

Redăm mai jos interviul acordat de Frank Rose pentru gândul:

Gândul: Cum se schimbă sistemul de apărare antirachetă şi de ce s-a ajuns la aceste modificări?

Frank Rose: Decizia de pe 15 martie, care a dus la schimbări în programul american de apărare antirachetă, a fost determinată în primul rând de ameninţarea Coreei de Nord. Am observat câteva evenimente care au avut loc în ultimul an. În primul rând, Coreea de Nord a dezvoltat şi a arătat public o nouă rachetă balistică intercontinentală mobilă. În al doilea rând, Coreea de Nord a testat şi a lansat racheta spaţială Taepodong 2, iar în al treilea rând a făcut un test nuclear. Prin urmare, ministrul Apărării Chuck Hagel a anunţat o serie de schimbări în programul de apărare antirachetă.

În primul rând, SUA vor trimite 14 interceptoare de rachete cu rază lungă de acţiune, în Alaska, pentru a întări apărarea rachetelor cu rază lungă ale Coreei de Nord. În al doilea rând, cu sprijinul Japoniei, SUA vor amplasa un al doilea radar în Japonia, pentru a sprijini apărarea SUA şi a Japoniei. În al treilea rând, SUA încep un studiu de impact asupra mediului, aşa cum a cerut Congresul, pentru a lua în calcul opţiunea de a construi o bază suplimentară pentru apărare antirachetă în SUA, deşi încă nu s-a luat încă vreo decizie în acest sens. În al patrulea rând, restructurăm programul de rachete SM-3 block IIB, care fusese gândit în primul rând să intercepteze rachete cu rază lungă de acţiune îndreptate către SUA, transformându-l într-un program tehnologic. Nu vom mai pune în aplicare faza a patra a EPAA (European Phased Adaptive Approach, programul european al scutului antirachetă, în care este inclusă şi România, alături de Polonia, Spania şi Turcia – n.r.).

Cu toate acestea, SUA susţin 100% fazele 1, 2 şi 3 ale EPAA, care includ şi amplasarea interceptoarelor SM-3 de la baza aeriană Deveselu, din România. Lucrările de acolo vor începe în acest an, iar banii au fost asiguraţi de Congres.

În al doilea rând, vom continua construirea celei de-a doua baze de interceptoare SM-3, din Polonia, care va fi gata până în 2018.

Deci, concluzia este că decizia a fost determinată de ameninţarea crescândă a Coreei de Nord, dar sprijinim 100% programul european, inclusiv amplasările din România şi Polonia, susţinerea este solidă.

Gândul: Cum afectează aceste schimbări România?

Frank Rose: România nu este afectată deloc. În România, începând din 2015, vom amplasa o bază de rachete interceptoare SM-3, creată pentru a apăra NATO şi Europa de rachete balistice cu rază scurtă şi medie de acţiune, din Orientul Mijlociu. Decizia din 15 martie nu afectează acest plan în niciun fel, deci vom merge înainte aşa cum am stabilit.

Rocada Iran-Coreea de Nord şi „schimbarea ameninţării”

Gîndul: Se poate spune că aceste schimbări din programul de apărare antirachetă reflectă o schimbare a politicii externe a SUA, în ce priveşte Coreea de Nord şi Iran?

Frank Rose: Putem spune că aceste schimbări reflectă schimbarea ameninţării. După cum a spus preşedintele Obama, scutul antirachetă se va adapta pe măsură ce ameninţarea se schimbă, iar acesta este un exemplu excelent al modului în care ne modificăm apărarea anti-rachetă pentru a ne adapta la ameninţare, în acelaşi timp menţinându-ne angajamentul faţă de NATO, de a asigura EPAA, ca parte a contribuţiei naţionale a SUA la scutul anti-rachetă.

Gândul: În ochii opiniei publice, Iranul era principala ameninţare, iar acum Coreea de Nord a ajuns pe primul loc ca ameninţare.

Frank Rose: Atât Coreea de Nord, cât şi Iran reprezintă ameninţări pentru SUA şi pentru aliaţii săi. Dar în ce priveşte ameninţarea cu rachete cu rază lungă de acţiune împotriva SUA, Coreea de Nord a avansat mai mult. Sunt două lucruri pe care le-am observat în ultima vreme. Primul, un nou model mobil de ICBM (rachetă balistică inter-continentală) şi testarea cu succes a rachetei spaţiale Taepodong 2 în Coreea de Nord. Iran are un număr mare de rachete cu rază scurtă şi medie de acţiune, dar nu au dezvoltat şi nici nu au testat cu succes o rachetă cu rază lungă, care să ajungă în SUA. Comunitatea noastră de informaţii estimează că Iran ar putea dezvolta această capacitate până în 2015, dar până acum nu au demonstrat această capacitate.

Cu toatea acestea, Iran are un număr mare de rachete capabile să afecteze forţele americane din regiune şi cele ale aliaţilor şi prietenilor noştri. În faza a doua a EPAA, inclusiv prin amplasarea bazei din România în 2015, vom răspunde acestei ameninţări.

Importanţa României în sistemul anti-rachetă şi eventuala „ameninţare”

Gândul: E o întrebare pe care românii o pun des. De ce este importantă România în acest sistem, de ce aţi ales să amplasaţi o parte a acestui sistem în ţara noastră?

Frank Rose: Sunt mai multe motive. Cel mai important este că România este un aliat statornic al SUA, acum doi ani am sărbătorit 130 de ani de relaţii diplomatice. Al doilea motiv este că SUA au o istorie lungă de operare de capacităţi şi forţe militare în România. Iar în al treilea rând, România este structurată şi amplasată ideal, din punct de vedere geografic, pentru a furniza protecţie pentru Europa de Sud, faţă de rachete balistice din Orientul Mijlociu.

Gândul: Putem să vorbim despre acest scut antirachetă amplasat în România şi ca despre o ameninţare pentru ţara noastră, cu toată protecţia pe care o generează?

Frank Rose: Nu, eu spun că acesta este un sistem de apărare, creat pentru apărare şi care va ajuta NATO să atingă apărarea colectivă. Deci nu aş spune că apărarea antirachetă amplasată în România va creşte ameninţarea pentru România. Chiar dimpotrivă. Cred că va mări acoperirea defensivă pentru România, capacităţile de descurajare ale României şi de asemenea, mai important, poziţia de apărare şi de descurajare a NATO.

Baza Deveselu şi bătaia pe contracte

Gândul: Câţi bani au investit SUA la Deveselu?

Frank Rose: E vorba despre câteva sute de milioane de dolari. Cea mai mare parte din bani a fost autorizată şi pusă la dispoziţie de Congres şi din câte ştiu de la Departamentul Apărării, vom începe lucrările acolo în acest an.

Gândul: O firmă americană a câştigat contractul pentru construcţia de la Deveselu. Vor lucra acolo şi firme româneşti, pentru construcţie sau servicii?

Frank Rose: Departamentul Apărării are detaliile, dar din câte ştiu avem în plan şi un rol pentru industria locală românească, în dezvoltarea şi construcţia bazei.

Scutul nu este capabil să facă faţă Rusiei

Gândul: Ce părere aveţi despre poziţia Rusiei faţă de scutul antirachetă? Recent, vicepremierul Rogozin a spus că Rusia nu mai priveşte acest scut ca pe o ameninţare, pentru că a dezvoltat capacitatea de a-l penetra.

Frank Rose: Programul american de apărare antirachetă nu este creat împotriva Rusiei şi nici nu are capacitatea de a intercepta rachetele balistice ruseşti. Deci, vicepremierul Rogozin are dreptate. Urmărim cooperarea cu Rusia în apărarea anti-rachetă, pentru că noi credem că această colaborare cu Rusia este în interesul SUA, al NATO şi al Rusiei. Dar daţi-mi voie să fiu foarte clar: în timp ce colaborăm cu Rusia pe apărarea anti-rachetă, nu avem de gând şi nu putem să acceptăm nicio limitare a capacităţii noastre de apărare antirachetă, pentru că trebuie să fim siguri că acest sistem de apărare este poziţionat în aşa fel încât să răspundă rapid la ameninţările în schimbare.

Gândul: De ce credeţi că ruşii au mereu o poziţie ostilă faţă de acest sistem?

Frank Rose: Păi, ar trebui să îi întrebaţi pe ruşi acest lucru. Sistemul american de apărare antirachetă nu este îndreptat împotriva Rusiei, nu este capabil să facă faţă unei ameninţări tehnologice avansate ruseşti, dar noi suntem deschişi la cooperare. Înţelegem că ruşii au îngrijorări cu privire la sistemul nostru de apărare şi cu privire la potenţialul său efect asupra sistemului lor de descurajare, dar suntem gata să discutăm şi să fim transparenţi. Totuşi, nu vom putea să le oferim limitări cu efect juridic asupra apărării americane antirachetă.

Gândul: Cum a mers colaborarea cu autorităţile româneşti? Avem o istorie lungă de întâmplări neplăcute din partea autorităţilor locale. V-aţi lovit de aşa ceva?

Frank Rose: Eu am fost principalul negociator american pentru acordul privind scutul antirachetă, iar omologul meu a fost Bogdan Aurescu, secretarul de stat al MAE. Cooperarea pe timpul negocierilor a fost excelentă. Am trecut prin subiecte dure, într-o manieră foarte profesionistă şi de succes. În ce priveşte aranjamentele de implementare, care au fost încheiate între Armata SUA şi Ministerul român al Apărării, s-au desfăşurat excelent şi ele. Cooperarea cu autorităţile locale a fost şi ea excelentă, deci, prin urmare, suntem pe calea cea bună în implementarea cu succes a proiectului de la Deveselu, la timp şi în bugetul alocat.

Mircea Geoană şi şansele României la şefia NATO

Gândul: Mircea Geoană, fostul ministru de Externe al României, face lobby pentru a fi ales Secretar General al NATO, anul acesta sau poate anul viitor, în caz că mandatul actual va fi extins. Cum comentaţi, care credeţi că sunt şansele României?

Frank Rose: Ce pot să vă spun pe acest subiect este că noi credem că Secretarul General Rasmussen face o treabă excelentă la NATO şi a traversat nişte subiecte foarte, foarte complicate. Ne pare rău că va pleca, dar ne aşteptăm la nişte candidaţi excelenţi care să îl înlocuiască şi aşteptăm să evaluăm cu atenţie toţi potenţialii candidaţi.

Evoluţia sistemului de apărare anti-rachetă

Scutul antirachetă este un sistem de apărare dezvoltat de SUA în colaborare cu NATO, menit să intercepteze şi să anihileze rachetele balistice cu rază scurtă, medie şi lungă de acţiune, lansate împotriva teritoriului american, dar şi al celorlalte state NATO, inclusiv România.

Pornit ca un proiect exclusiv american, separat de NATO, sistemul a fost încorporat în politica de apărare a NATO, toate statele membre fiind libere să contribuie la el, iar elementele anti-rachetă din Europa urmând să fie încorporate în sistem. Această decizie importantă a fost luată la summitul NATO de la Bucureşti, din 2008.

Cea mai importantă decizie politică în ce priveşte scutul a fost luată tot la summitul de la Bucureşti, din 2008: SUA şi NATO au convenit ca acest sistem să ofere protecţie tuturor statelor din Alianţă, lucru pe care arhitectura iniţială a scutului SUA nu îl făcea.

Odată cu venirea la conducerea SUA a administraţiei Barack Obama, în 2009, arhitectura scutului antirachetă s-a schimbat. În Europa, s-a stabilit ca scutul să aibă trei mari componente: sistemul AEGIS de rachete interceptoare purtate de nave pe Marea Mediterană, un radar în Turcia şi interceptoarele SM-3 în România şi în Polonia.

Prima fază de implementare a scutului antirachetă în Europa s-a finalizat în 2011. O navă militară multirol, capabilă să suţină sistemul anti-rachetă AEGIS, a început să navigheze în Marea Mediterană, în apele teritoriale ale Turciei. De asemenea, Turcia a găzduit şi radarul de tip AN/TPY-2. Spania s-a alăturat acestei prime faze şi găzduieşte patru nave militare capabile să suporte sistemul AEGIS, în baza de la Rota, la Marea Mediterană. De asemenea, Olanda a început să îşi upgradeze patru nave militare, pentru a suporta sistemul AEGIS.

Faza a doua de implementare a scutului antirachetă în Europa a demarat în 2011, o dată cu semnarea acordului SUA cu România, care prevede amplasarea unei baze militare de rachete interceptoare SM-3, la Deveselu. Baza va fi operaţională până în 2015.

Faza a treia cuprinde amplasarea unei baze de rachete interceptoare SM-3 în Polonia, similară cu cea din România, la Redzikowo. Polonia a semnat un acord cu SUA în acest sens, în 2011, iar baza trebuie să fie operaţională până în 2018.

LOTO, LOTO 6/49 - extragerea de Paşte: 25 de români sunt fericiţi

LOTO 6/49. Nimeni nu a ghicit cele şase numere câştigătoare la LOTO 6/49. Report uriaş şi la JOKER

Andrei Luca Popescu este reporter special al ziarului Gândul


 

 

 

68 Comentarii [+] Adauga un comentariu

#1 Vocea Adevarului 6.05.2013 10:43

Intre timp, Rusia isi mareste arsenalul nuclear, dar nu este nicio legatur intre scut si asta. Javre mincinoase! Coreea de Nord, ai? Sa le zici la fraieri, jidane!

 
#2 George 6.05.2013 11:26

Nici o problema pentru Romania, doar avantaje, noroc ca asta este un popor de hoti, betivi si * care nu vad dincolo de manele, mici si bere si ca atare nu stiu sa puna intrebari. Racheta din orientul mijlociu cum spune domnul americanul porneste si este interceptata de racheta din scutul deveselu ( caz ipotetic, in fapt nu s-a reusit niciodata asa ceva mai ales la tehnologiile actuala de Mach 3+ ) dar sa zicem ca o da jos, pai unde cade mai habaucilor? Nu in tara manelelor cu toata incarcatura de materiale militare poluand iremediabil locul de impact. Absolut nici o problema, las sa vina the boys la Deveselu ca -i asteapta fetele cu bratele deschise, dupa cum a spus chiar primarul mandretei urbe care te intampina cu indicatorul de atentie trec vaci pe aici.

 
#3 QED 6.05.2013 11:28

How ! Parca era luata la pret de matineu Corea de Nord acum poate atinge tinte din Europa asa peste noapte ?!!!? Deviza politicii actuale este: Hai sa-i prostim pe prosti.

 
#4 Primarii de mari orase nu reparau gropile din asfalt! 6.05.2013 11:36

Cartografierea gropilor, un secret militar! Groapa 2317XC21 in zona 4351XZ... Dar sa construiasca spitale exotice de 50 de km, vindeca-tot...

 
#5 Gehlen 6.05.2013 11:58

Hristos a inviat, Gica.
Ai perfecta dreptate.

 
#6 dr. hook 6.05.2013 12:01

dar nu se zice ca este mai bine sa previi decat sa tratezi?...

 
#7 Gicu 6.05.2013 12:23

@1, vocea prostului.

 
#8 George 6.05.2013 12:31

Pai la ora 12 sunt manga, de unde grija pentru cetateni!? Au salarii mari din banii contribuabililor, 8, 000-16, 000-30, 000 de RON pe luna, nu construiesc nimic, de trenul de mare viteza, cu 450 de kmph, nu au auzit in viata lor, de spitale de mari dimensiuni vindeca-tot (inclusiv batranetea, cancerul, leucemia, bolile de inima, AVC-urile, pietrele in diverse zone ale corpului, ridurile), cele de acum semanand cutiilor de chibrituri, nimic! Oameni fara cultura generala@high-tech, batraniciosi cu mintea, fara cultura arhitecturala (altii construiesc zgarie-nori de 3, 2 km, elastici, ei nu FAC NIIMIIIC)! Gropile si denivelarile sunt la ordinea zilei in Plantatia de Sclavi Romania, cu venituri de subcivilizatie subsubsubcivilizata, 90-400 de euro pe luna! Fara 1, 500 de mile autostrazi unisens cu sase-opt benzi! Denivelarile in sosele nu ar trebui sa depaseasca 1 milimetru! Altadata, in 10 ani se construiau 20, 000 de apartamente cu standardul de atunci, doar 80 de mp, acum nu se pot construi nici macar 1, 000 de apartamente cu standardul de acum, 120-180 de mp, rezistente la cutremure, incendii, inundatii etc!

 
#9 scsa 6.05.2013 12:35

Hai ca daca vor ei pot sa doboare orice racheta nu le trebuie lor baze peste tot in lume,ci o fac pt ca sunt un imperiu si vor multi multi bani,Koreea de Nord???-o gluma...

 
#10 mda... 6.05.2013 12:35

@Gicu
de ce e prost si in consecinta tu destept?
chiar nu vezi ca suntem doar niste "ustensile" pt. corporatistii nemernici care conduc lumea?
sunteti cu totii spalati pe creier
vai de voi...cu razboaiele voastre, cu scutul vostru si principiile voastre implementate de oculte prin mass-media, tv, filme si muzica
in momentul de fata cred ca raportul persoanleor care chiar au o gandire proprie este de 1: 1000000 la nivel mondial
sa va fie rusine ca nu aveti macar un singur gand independent..oi indoctrinate ce sunteti

 
Vezi toate »

Adauga un comentariu

Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Gândul. Campurile marcate cu rosu nu sunt valide! Comentariul a fost adaugat!

Cod captcha invalid!

Introdu numarul din imagine:
Versiune mobil | completa