Publicat

4

februarie

2017

13:36

6617

vizualizări

„În România trebuie salvat TOTUL urgent”. Scrisoarea către Liviu Dragnea a unui expert UNESCO

Arhitectul Oana Bogdan, expert UNESCO al oraşului Bruges, ne traduce ce-nseamnă revolta şi Patrimoniul cultural în ţara unde istoria ne-o explicăm ca-n filmele lui Sergiu Nicolaescu. Şi, tot Oana Bogdan, zguduie aroganţa unora ca Trump şi Dragnea.

„În România trebuie salvat TOTUL urgent”. Scrisoarea către Liviu Dragnea a unui expert UNESCO

Arhitectul Oana Bogdan, expert UNESCO al oraşului Bruges, ne traduce ce-nseamnă revolta şi Patrimoniul cultural în ţara unde istoria ne-o explicăm ca-n filmele lui Sergiu Nicolaescu. Şi, tot Oana Bogdan, zguduie aroganţa unora ca Trump şi Dragnea.

Cum explică unui Trump ce este Patrimoniul

Cultura şi, implicit, Patrimoniul Cultural, îl intrereseaza pe un Trump în măsură în care reflectă statutul lui de om bogat. I-aş spune uite aşa:

Dear Mr. President, 

Patrimoniul? “It’s like a fuckin’ fairytale or something!” N-aţi văzut filmul ăla cu Collin Farrell, “In Bruges”, cu canale şi clădiri vechi? "Fuckin’ Bruges"? Cam tot ce-aţi văzut în film este patrimoniu cultural. Nu, nu sunt bunuri de patrimoniu, aşa cum sunt turnurile Trump, ci de patrimoniu cultural, adică bunuri spirituale şi culturale care aparţin omenirii întregi, moştenire de la strămoşii noştri. “How's a fairytale town not somebody's fucking thing?” Fiecare din cei 5,5 milioane de turişti care vin anual în Bruges să vadă minunăţia asta de patrimoniu cultural cheltuieşte 41 de dolari pe zi. Apoi sunt locurile de muncă create pentru valorificarea patrimoniului cultural. Contribuţia la PIB a patrimoniului cultural nu e uşor de calculat, pentru că există multe venituri indirecte, dar Bruges şi-a făcut socotelile şi investeşte 20% din bugetul anual în cultură şi turism, cam 54 milioane de dolari. To make money you gotta spend money. Smart, no? Make America Great again!

  All the best,

 Dar unui Dragnea?

 Un Dragnea confundă Patrimoniul Cultural cu propriul buzunar şi atunci îi este imposibil să vadă mai departe de propriile sale interese. Sper să mă înşel, aşa că încerc să-i explic. 

 Domnule Preşedinte,

Patrimoniul inseamnă atât bunuri publice, adică cele care aparţin întregului popor şi sunt administrate de către stat, cât şi bunuri personale moştenite prin lege de la părinti. În schimb, Patrimoniul Cultural înseamnă bunuri spirituale şi culturale care aparţin întregului popor, fiind transmise de la strămosi. Este moştenirea noastră culturală: monumente istorice, tablouri, sculpturi şi situri arheologice, şi toate zonele de creativitate umană cum ar fi dânsul, fotografia, filmul, cărtile, meşteşugurile, tradiţiile şi obiceiurile. Ne ajută pe toţi dacă e ingrijită şi ne afectează pe toţi dacă se pierde. Nu putem discută despre identitate naţională fără să discutăm despre Patrimoniul Cultural. Puteţi scrie multe cărti despre asta...Această moştenire culturală vorbeşte despre viitor, nu despre trecut-este identitatea României şi o resursa, un motor al dezvoltării. Dreptul la Patrimoniu Cultural este parte din discursul politic în alte ţări! Va reamintesc că, în România, protejarea patrimoniului cultural naţional este chiar obiectiv al intereselor de securitate natională şi angajează responsabilitatea Statului, aşa cum decurge ea din Constituţie. Indrăzniti să credeţi în România!

Dacă tot v-am prins, ajutaţi-ne prin ordonantă (nu glumesc, parol) să înlocuim termenul patrimoniu (Trump i-ar zice heritage), cu termenul moştenire (inheritance), să înţeleagă tot românul că mostenirea culturală cuprinde totul: oamenii, amintirile, locurile şi obiectele-totul impreună, greu de separat. Ştiaţi că berea belgiană a fost inclusă pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO şi că oraşul Burges este alimentat cu bere printr-o conductă, limitându-se astfel accesul camioanelor în centrul istoric UNESCO al oraşului? Separaţi-le, dacă puteţi! Asta da, valorificare a moştenirii culturale! 

 Numai bine,

 Un expert UNESCO al oraşului Bruges

După pâine, bere, săpun, a câtă preocupare este Patrimoniu pentru un român

Este adevărat ce deseori patrimoniul este considerat o problemă de lux şi că e greu să stai să apreciezi valorile când ai burtă goală. Politică actuală trebuie să ţină cont de amândouă aspectele! Pe de altă parte berea şi săpunul şi pâinea, precum sarmaua şi palincă, sunt parte din Patrimoniu. Patrimoniul nu este legat doar de lucruri complicate sau intangibile, ci este parte din viaţa cotidiană. Trăim în Patrimoniu-trebuie doar să înţelegem că a-l proteja este simplu! Şi firesc! E treabă tuturor. Nici nu trebuie să fie o preocupare. Ar trebui să meargă totul de la şine-într-o lume decentă protecţia moştenirii culturale e inutilă, pentru că într-o astfel de lume ne identificăm ea zi de zi. Atunci când vorbim despre Patrimoniu cultural, românesc, practic vorbim despre noi înşine, ne răspundem la întrebarea "Cine sunt eu?".

Deşi vorbesc despre a fi român, politica uită relaţia sa cu istoria românilor

 Din cauza filmelor lui Sergiu Nicolaescu, cu care au crescut două generaţii. Nu o uită, dar o folosesc doar punctual şi doar segmentar, manipulator. Astfel, într-o ţara unde moştenirea culturală este bine conturată, politicienii care se abat de la valorile naţionale ar fi pedepsiţi de popor, care s-ar revoltă.

Urgent de salvat în România este România

 România cu totul. Trebuie să-i salvezi pe oameni de ei înşişi, dacă vrei să salvezi moştenirea culturală. Trebuie salvaţi îngrijitorii moştenirii culturale. E de salvat încrederea în micile fapte, care continuă să apară de peste tot. E de salvat idea despre reparaţie. În cazul moştenirii culturale în România, când se strică ceva vechi, pare iremediabil. Că şi când faci pană la o roată şi schimbi toată maşină că nu mai merită vulcanizarea. Salvarea vine din schimbarea profundă a mentalităţilor, în direcţia conservării durabile a moştenirii culturale. Dacă se reuşeşte asta, cred că se elimină discuţiile despre urgenţă. În paralel, trebuie creat cadrul normativ şi financiar pentru că urgentele să poată fi rezolvate de comunitate. Având probleme cu cadrul general, după mult efort investit în rezolvarea unei urgente, la scurt timp urgenţă revine, în altă parte.

Traseu turistic prin România mai puţin cunoscută?

 Traseul care urmăreste o idee te duce în locuri autentice. Or, datorită sărăciei, deseori cel mai bun apărător al autenticităţii, România este autentică. De aceea în România nu prea ai nevoie de un traseu.  Aş pleda pentru un turism care îi va implică mai mult pe turişti să interacţioneze cu localnicii. Merită să plece de la comunităţile patrimoniale (o comunitate e depozitarul şi păstrătorul unei palete bogate de bunuri culturale, deopotrivă materiale şi imateriale, cât şi cheia interpretării lor). Spre exemplu, un traseu al comunităţilor care mai cultivă meşteşugurile tradiţionale.

 Ce sens au revoltele de acum pentru Patrimoniu?

Moştenirea culturală este şi ea ameninata de corupţie. Să ne amintim, spre exemplu, de nenumărate scandaluri generate de demolarea monumentelor istorice din interese imobiliare. Dar mai e ceva: în ultimii ani au fost salvate aproape în extremis obiective de patrimoniu tot prin proteste. Sighişoara şi Roşia Montană sunt două exemple. Protestele de acum îşi au germenii în acel nucleu protestatar. Au fost zorii societătii civile. De aceea este mai multă sperantă. Cu cei de acum din stradă, moştenirea culturală are mai multe şanse de salvare. Aseară, atât în Bucureşti, cât şi în Timişoara, pe cel puţin două pancarte scria "Să vină galeriile de artă". Foarte faină conexiune între cei care au chemat galeriile de fotbal şi cultură că fundament al simţului civic.

Cine este Oana Bogdan

Oana Bogdan a terminat facultatea de arhitectură în România, la Universitatea de Arhitectura si Urbanism "Ion Mincu", şi în Belgia, la Universitatea Anvers.Şi -a continuat activitatea academică în Belgia, unde a predat arhitectura şi urbanism la Universitatea KU Leuven vreme de sapte ani, timp in care a dezvoltat impreuna cu studentii belgieni si internationali proiecte strategice de arhitectura si urbanism la Bucuresti.

Oana Bogdan a fost membră a Comisiei Regale pentru Monumente şi Peisaje a Regiunii Flandra, a Comisiei de Experţi pentru Arhitectură şi Design în cadrul Guvernului Comunităţii Flamande din Belgia, şi a numeroase jurii ale premiilor culturale si ale concursurilor de arhitectură si urbanism naţionale şi internaţionale. În anul 2015 a absolvit Masterul Executiv in Administrarea Afacerilor (EMBA) la Vlerick Business School din Bruxelles şi a devenit membra comisiei de experţi UNESCO a orasului Bruges din Belgia.

În 2007 a fondat biroul de arhitectura si urbanism BOGDAN & VAN BROECK cu sediul la Bruxelles, birou premiat cu Medalia Bienalei de Arhitectura BAB 2010 si Medalia Presedintelui Uniunii Arhitectilor din Romania BAB 2010, si nominalizat la doua editii ale Premiului European Mies van der Rohe. Din pozitia de co-fondator al acestui birou este activa in dezbaterea despre rolul arhitectului in raport cu facerea si folosirea spatiului public si pledeaza in favoarea unei perspective inovatoare a organizării şi reciclării patrimoniului construit. Oana Bogdan a fost Secretar de Stat la Ministerul Culturii.

 

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax Group.

ULTIMA ORĂ
"Cutremur" la Roland Garros! ELIMINAREA surprinzătoare care o aduce pe Halep într-o situaţie la care nu se aştepta

Lasă-ne feedback despre noul site Gândul.info