Publicat

18

septembrie

2014

18:24

74158

vizualizări

Interviu cu preşedintele TVR, Stelian Tănase: Sunt supus la presiuni politice enorme din partea cercurilor foarte înalte de la PSD. Mi se cere capul unui realizator. O SOLUŢIE E DESFIINŢAREA TVR

„Aveţi un telefon? Telefonul meu sună până se încinge”, spune Stelian Tănase în primele minute ale interviului în care vorbeşte despre presiunile politice care se fac asupra sa, în calitate de preşedinte-director general al Televiziunii Române. „Nu că le-am simţit, le-am auzit, s-au făcut la mine presiuni insistente vizavi de diferite decizii, pe care ar trebui să le iau, de pildă acuma mi se cere capul lui Sorin Avram (n.r. realizatorul emisiunii de dezbateri politice „Vorbeşte liber!”)”, spune pentru Gândul şeful TVR, care adaugă că imixtiunile vin „din zone foarte înalte, de la PSD”. „Nu mă descurc, pot să vă spun cu toată onestitatea. Iar acum când ne apropiem de campanie este aproape o isterie, e un fel de balamuc”. În acest moment, vulnerabilităţile televiziunii publice sunt atât de ordin politic, cât şi de natură economică. TVR are datorii istorice de 800 de milioane de lei, dintre care mai mult de jumătate la bugetul de stat, iar şeful postului public spune că a discutat cu premierul Ponta despre o amnistie fiscală pentru TVR şi chiar despre închiderea postului public, pentru ca apoi să poată fi redeschis restructurat. Tănase înclină spre soluţia radicală a închiderii postului public şi susţine că a discutat aceste variante şi cu premierul Victor Ponta, iar acesta a fost „sensibil, adică i s-a părut scenariul plauzibil, mai ales că există şi alte exemple, nu inventăm noi roata”. Tănase mai spune că premierul Ponta i-a promis că astfel de măsuri vor fi luate după alegerile prezidenţiale.

Interviu cu preşedintele TVR, Stelian Tănase: Sunt supus la presiuni politice enorme din partea cercurilor foarte înalte de la PSD. Mi se cere capul unui realizator. O SOLUŢIE E DESFIINŢAREA TVR

„Aveţi un telefon? Telefonul meu sună până se încinge”, spune Stelian Tănase în primele minute ale interviului în care vorbeşte despre presiunile politice care se fac asupra sa, în calitate de preşedinte-director general al Televiziunii Române. „Nu că le-am simţit, le-am auzit, s-au făcut la mine presiuni insistente vizavi de diferite decizii, pe care ar trebui să le iau, de pildă acuma mi se cere capul lui Sorin Avram (n.r. realizatorul emisiunii de dezbateri politice „Vorbeşte liber!”)”, spune pentru Gândul şeful TVR, care adaugă că imixtiunile vin „din zone foarte înalte, de la PSD”. „Nu mă descurc, pot să vă spun cu toată onestitatea. Iar acum când ne apropiem de campanie este aproape o isterie, e un fel de balamuc”. În acest moment, vulnerabilităţile televiziunii publice sunt atât de ordin politic, cât şi de natură economică. TVR are datorii istorice de 800 de milioane de lei, dintre care mai mult de jumătate la bugetul de stat, iar şeful postului public spune că a discutat cu premierul Ponta despre o amnistie fiscală pentru TVR şi chiar despre închiderea postului public, pentru ca apoi să poată fi redeschis restructurat. Tănase înclină spre soluţia radicală a închiderii postului public şi susţine că a discutat aceste variante şi cu premierul Victor Ponta, iar acesta a fost „sensibil, adică i s-a părut scenariul plauzibil, mai ales că există şi alte exemple, nu inventăm noi roata”. Tănase mai spune că premierul Ponta i-a promis că astfel de măsuri vor fi luate după alegerile prezidenţiale.

Într-un interviu pentru gândul, Stelian Tănase acuză şi influenţa pe care o exercită asupra TVR premierul Victor Ponta prin purtătorul de cuvânt al Guvernului, Corneliu Calotă, membru în Consiliul de Administraţie al televiziunii. „Corneliu Calotă îşi spune punctul de vedere, faţă de mine personal, faţă de alţi directori în faţa consiliului de administraţie de fiecare dată şi punctul lui de vedere prevalează. Este omul cel mai puternic din Consiliul de Administraţie.

Pe acel plan, el conduce, de fapt, televiziunea”, spune Stelian Tănase, care susţine că oficialul Guvernului se află acum într-o situaţie de incompatibilitate.

„Corneliu Calotă este purtător de cuvânt al Guvernului şi, în acelaşi timp, membru trimis de Guvern în Consiliul de Administraţie. Cred că ar trebui să opteze pentru o calitate sau alta, deşi trebuie să spun că are 60 de zile pentru asta. Este un caz de incompatibilitate, pe de-o parte din punct de vedere legal, pe de altă parte, din punct de vedere al imaginii, dă foarte prost ca purtătorul de cuvânt al Guvernului să facă parte din Consiliul de Administraţie. Mai ales că el este foarte activ în Consiliul de Administraţie, conduce grupul PSD din CA, adică majoritatea consiliului de administraţie este la îndemâna sa. Şi asta ar trebui să clarifice cât mai repede”, a declarat Stelian Tănase în timpul interviului pentru gândul.

„Să fii şeful TVR în an electoral este o experienţă foarte proastă, foarte proastă, pentru că sunt presiuni enorme, telefoane peste telefoane, rugăminţi, suspiciuni (...) Un ministru e un ministru, un senator e un senator, un şef de partid e un şef de partid, un candidat e un candidat şi de la nivelul ăsta exercită nişte presiuni. (...) Foarte greu, foarte greu să ştiţi şi nu mă descurc, pot să vă spun cu toată onestitatea. Nu mă descurc între ambiţiile, vanităţile, nivelul de informare, mai bun sau mai prost al diferiţilor lideri politici, nu mă descurc între aceste interese atât de contradictorii, iar acum când ne apropiem de campanie este aproape o isterie, e un fel de balamuc”, continuă şeful TVR.

În afară de vulnerabilităţile politice, Televiziunea Română are şi vulnerabilităţi economice uriaşe. Datoriile istorice ale TVR se ridică în acest moment la 800 de milioane de lei, din care 543 de milioane de lei sunt datorii la bugetul de stat, pentru care şeful TVR i-a cerut premierului Victor Ponta amnistia fiscală. O altă măsură, înspre care înclină şeful TVR este închiderea postului şi redeschiderea lui, după câteva luni. „Este o soluţie radicală, dar ea reflectă situaţia dramatică a televiziunii, adică nu mai putem cu jumătăţi de măsură. Asta vreau să vă spun (...) Am avut această discuţie cu premierul Ponta şi a fost sensibil, adică i s-a părut scenariul plauzibil, mai ales că există şi alte exemple, nu inventăm noi roata”.

Raportul Curţii de Conturi pe 2012, dar publicităţii la începutul acestui an, a arătat că SRTv a plătit, ilegal, în 2012, indemnizaţii pentru deplasări în străinătate în valoare de 23.000 de lei şi nu a făcut toate demersurile pentru recuperarea a 24,8 milioane de lei de la regia Splendid Media.

PRINCIPALELE DECLARAŢII FĂCUTE DE PREŞEDINTELE DIRECTOR GENERAL AL TVR, STELIAN TĂNASE, PENTRU GÂNDUL

Despre presiunile politice

- S-au făcut la mine presiuni insistente vizavi de diferite decizii, pe care ar trebui să le iau, de pildă acuma mi se cere capul lui Sorin Avram.

- Presiunile au venit din zone foarte înalte, de la PSD, nu de la partidul ecologist sau de la societatea civilă. Altfel nici nu m-aş fi sesizat. Dar acum, ştiţi cum este, nu este prost cine cere, ci cine dă.  Ei pot să spună o mulţime de lucruri, treaba mea este să refuz atunci când cadrul legal, ceea ce este normal, este depăşit. Şi am refuzat, bineînţeles.

Despre influenţa pe care o exercită purtătorul de cuvânt al Guvernului, Corneliu Calotă, în TVR

- Corneliu Calotă este purtător de cuvânt al Guvernului şi, în acelaşi timp, membru trimis de Guvern în Consiliul de administraţie. Cred că ar trebui să opteze pentru o calitate sau alta, deşi trebuie să spun că are 60 de zile pentru asta. Este un caz de incompatibilitate, pe de-o parte din punct de vedere legal, pe de altă parte, din punct de vedere al imaginii, dă foarte prost, ca purtătorul de cuvânt al Guvernului să facă parte din Consiliul de Administraţie. Mai ales că el este foarte activ în Consiliul de Administraţie, conduce grupul PSD din CA, adică majoritatea consiliul de administraţie este la îndemâna sa. Şi asta ar trebui să clarifice cât mai repede, mai ales că TVR are acest „prestigiu”, că mereu e guvernamentală, se supune primului ministru, Guvernului, partidului de guvernământ. Şi nu cade deloc bine. Ar trebui lămurită problema asta.

- Corneliu Calotă îşi spune punctul de vedere, faţă de mine personal, faţă de alţi directori în faţa consiliului de administraţie de fiecare dată şi punctul lui de vedere prevalează. Este omul cel mai puternic din Consiliul de Administraţie. Pe acel plan, el conduce, de fapt, televiziunea.

- În acest moment PSD şi aliaţii lui au şapte reprezentanţi în Consiliul de Administraţie, iar ceilalţi sunt încă patru care de regulă îşi risipesc voturile. Cei care vin din zona guvernamentală, ei sunt cei mai interesanţi în sensul în care ei pot să ia şi decizii pentru televiziune. Sunt şapte, iar ei reprezintă o majoritate şi îi pun în inferioritate pe cei patru care vin din altă zonă. Or, asta a provocat un blocaj. Eu am suportul PSD-ului în Parlament, chiar şi în declaraţii publice. De mai multe ori au declarat că mă susţin. E drept că mai în trecut, pentru că în ultima vreme relaţiile noastre s-au răcit chiar foarte tare. Dar în Consiliul de Administraţie nu m-au susţinut niciodată. Deci una este în Parlament şi alta este în Consiliul de Administraţie, când aceste voturi nu le am, pur şi simplu. În ultimele luni nu le-am avut niciodată.

Despre închiderea TVR

- Problema e dacă noi putem cu resursele interne, cu oamenii pe care îi avem, cu mecanismele de decizie, să promovăm o reformă treptată. Eu cred că nu. S-a creat în TVR o masă critică care e împotriva schimbărilor şi, din cauza asta, cred că printr-o decizie a oricărui guvern de a se închide pe o perioadă de o lună sau două sau trei, mai curând, s-ar putea găsi o soluţie. Este o soluţie radicală, dar  ea reflectă situaţia dramatică a televiziunii, adică nu mai putem cu jumătăţi de măsură. Asta vreau să vă spun.

- Datoria de la buget nu se va plăti, se va resorbi, bugetul îşi asumă această pierdere. Am avut această discuţie cu premierul Ponta şi a fost sensibil, adică i s-a părut scenariul plauzibil, mai ales că există şi alte exemple, nu inventăm noi roata.

CITIŢI INTERVIUL PE LARG

Cum se vede lupta politică din România din perspectiva celui aflat la conducerea televiziunii publice?

Să fii şeful TVR în an electoral este o experienţă foarte proastă, foarte proastă, pentru că sunt presiuni enorme, telefoane peste telefoane, rugăminţi, suspiciuni şi niciodată partenerii noştri, că sunt nişte parteneri, că ar trebui să fie nişte parteneri, nu sunt mulţumiţi. Totdeauna impresia este că joci cu partea adversă sau că nu ţi-ai îndeplinit obligaţiile suficient de bine. De fapt nu este vorba despre televiziune aici, ci despre tensiunea care există în partide şi în staff-urile de campanie în perspectiva alegerilor şi deversează, exact cum o oală care fierbe deversează.

Daţi-mi nişte exemple concrete, despre ce presiuni vorbiţi?

Aveţi un telefon? Telefonul meu sună până se încinge.

Cine sună?

Nu vă pot să vă dau nume, că nu este legal. Nici dumneavoastră nu-mi daţi sursele dvs.

„TVR e ca Titanicul, se poate scufunda oricând”

Dacă cineva mi-ar forţa mâna, m-ar forţa să fac lucruri ilegale, imorale…

Sunt presiuni personale, influenţe personale, un ministru e un ministru, un senator e un senator, un şef de partid e un şef de partid, un candidat e un candidat şi de la nivelul ăsta exercită nişte presiuni.

Dacă vă uitaţi în legea 41 din 1994, în ciuda faptului că declară că televiziunea e independentă, ea nu este independentă. Politicienii au avut grijă în lege să lasă articole care aservesc televiziunea publică. Eu am declarat atunci când am declarat, dacă vă amintiţi sau aţi citit, când am fost poftit să preiau acest post, eu nu l-am dorit, vreu să vă spun că eu seara nu ştiam că dimineaţa urma să fiu poftit la Parlament. Cam aşa s-a întâmplat. Am declarat că este o televiziune publică, nu a Guvernului. Am mai declarat că situaţia dezastruoasă se datorează politicienilor, care în timp, mai ales în ultimii 10 ani, au luat decizii care au avut un impact negativ asupra resurselor televiziunii. Deci am spus lucrurile astea şi în continuare le cred. Cauza dezastrului televiziunii, că este ca Titanicul, ea se poate închide oricând, datorită datoriilor care o strivesc, este că s-au luat decizii în timp, care nu s-au corectat şi care au dus la asta. Cea mai ieftină explicaţie a fost că au fost nişte directori corupţi, care au cumpărat nişte filme prea scumpe. Nu. În principal a fost clasa politică, care o neglijează. Există un dispreţ în clasa politică pentru televiziunea publică.

Televiziunea publică are, în acest moment, o mulţime de de vulnerabilităţi economice.

Are în primul rând din lege, legea 41 e proastă, e depăşită şi ea nu mai poate să genereze o televiziune modernă, europeană. Ea trebuie schimbată. Noi suntem gata cu un proiect de televiziune, sper ca săptămâna viitoare să fie forma finală şi să o propunem. Una dintre schimbări vizează Consiliul de Administraţie, care în acest moment este numit politic.

Ce măsuri aţi propus dvs?

Pe plan intern, personal, am propus mai multe măsuri care ar fi putut avea un efect bun în materie de Finanţe, dar una dintre ele a fost respinsă de Consiliul de Administraţie pe raţiuni de linişte. Eu nu sunt partizanul concedierilor, eu sunt mai curând partizanul relocării resurselor umane în alte zone, pentru că avem o organigramă care nu este foarte funcţională şi atunci prefer să iau dintr-un department care nu produce şi să mut în departamentul de marketing, unde am nevoie de oameni, că e subdimensionat. Am propus ca măsură care a fost respinsă de CA să se lucreze, pe perioada verii, numai patru zile în loc de cinci. Asta în situaţia în care în perioada de vară grila a prevăzut numai seriale sau redifuzări. Nu a fost producţie, deci în afară de ştiri nu s-a lucrat, dar banii s-au luat. Un milion de euro am fi făcut economie dacă această măsură s-ar fi luat. Dar lumea era în curte, sindicatele au protestat, şi Consiliul de Administraţie a considerat că nu este prudent, dorindu-şi mai mult ca orice liniştea. Liniştea… Am tăiat foarte mult din orele suplimentare şi din orele care se fac în weekend sau noaptea. Am redus foarte mult din colaboratori şi o să mai reducem. Am luat măsuri care ţin de economii.

Ce planuri pentru redresarea TVR există?

În primul rând, a fost o discuţie lungă în prima partea a anului, despre insolvenţă, care a durat până în iunie, înaintea alegerilor europarlamentare, când s-a închis discuţia. De ce s-a închis discuţia? Pentru că riscam să nu mai dăm Campionatul Mondial de Fotbal, aşa cum ne-a avertizat EBU, şi în contextul alegerilor europarlamentare, de asemenea era o mare problemă să dăm această veste proastă că TVR-ul este în insolvenţă.

Discuţiile s-au purtat cu primul ministru, s-au purtat cu şeful Comisiei senatoriale, cu miniştrii de Finanţe care au fost în acest an, doi miniştri de Finanţe, cu directorul ANAF, cu directorul general Gherghina, au fost nişte discuţii foarte serioase şi să vă spun aşa, pe bune, foarte practice. Problema a fost că nu s-au luat măsuri pentru că a fost an electoral, acesta a fost argumentul de a amâna.

Nu cred, de pildă, că mărirea taxei este, ea singură, o soluţie. Trebuie combinată cu o reformă din interior, o nouă organigramă, o strategie de programe pe care până acum televiziunea nu o are. Începem acum, în perioada următoare o echipă de lucru va elabora o strategie. Se cere o reformă complexă, în primul rând ai nevoie de suportul clasei politice şi apoi de măsuri combinate. Mărirea taxei, eventuala închidere, exonerarea de datorii, amnistia fiscală, altfel spus, reglarea regimului publicităţii. Sunt astfel de lucruri care ar trebui practicate într-o reformă mai largă a televiziunii. Nu există o măsură miraculoasă. De pildă mărirea taxei. Nu va ajunge. Ştiţi ce se poate întâmpla, după un an de zile să ajungem la aceleaşi procese. Dacă nu facem o reformă din interior, de restructurare, mărirea taxei este degeaba.

Închiderea TVR, o soluţie în opinia lui Stelian Tănase

Care ar fi măsurile, care în opinia dvs. ar redresa televiziunea?

În primul rând trebuie o amnistie fiscală.

Aţi cerut toate aceste lucruri?

Am cerut. Există şi la biroul primului ministru, şi la biroul ministrului de Finanţe şi la ANAF documente în care am cerut măsuri concrete, am explicat ce măsuri trebuie să se ia. Adică nu le-am explicat noi lor, dar le-am spus cam ce dorim. Am avut mai multe discuţii pozitive, vreau să spun, numai că nu s-a luat nicio măsură fiind an electoral.

Vi s-a zis cu subiect şi predicat asta?

Bineînţeles. Am fost la discuţii serioase. Am fost la discuţii serioase, nu ne putem minţi unii pe alţii. Discuţiile au fost pozitive, în sensul că chiar s-a discutat pe bune. Discuţiile au fost pozitive, cu premierul, cu cei doi miniştrii de Finanţe, Chiţoiu şi Petrescu, cu directorul ANAF, cu directorul Gherghina, la comisia senatorială. La comisia senatorială de buget-finanţe.

Cine v-a spus asta?

Toată lumea, este un consens general.

Există date care indică că acest lucru s-ar putea întâmpla după alegeri, o eventuală amnistie fiscală?

Mie premierul Ponta mi-a promis că va lua aceste măsuri după alegeri. Există posibilitatea ca el să devină preşedinte, dar cred că va exercita o mare influenţă şi nu va uita după ce va ajunge la Cotroceni discuţiile pe care le-am avut. Repetate şi serioase. Trebuie să vă spun că au fost discuţii serioase. Sigur, sunt şi alte scenarii. Să o băgăm în insolvenţă sau să o închidem. Ca în Grecia. Trebuie să vă spun că eu înclin spre această soluţie radicală.

Insolvenţa?

Nu, închiderea. Să vă explic de ce. Problema e dacă noi putem cu resursele interne, cu oamenii pe care îi avem, cu mecanismele de decizie, să promovăm o reformă treptată. Eu cred că nu. S-a creat în TVR o masă critică care este împotriva schimbărilor şi, din cauza asta, cred că printr-o decizie a oricărui guvern de a se închide pe o perioadă de o lună sau două sau trei, mai curând, s-ar putea găsi o soluţie. Este o soluţie radicală, dar ea reflectă şi situaţia dramatică a televiziunii, adică nu mai putem cu jumătăţi de măsură. Asta vreau să vă spun.

După închidere ce urmează?

O deschidem. După două sau trei luni o deschidem. Adică datoria s-ar resorbi la bugetul de stat şi am angaja prin concurs acele posturi de care am avea nevoie, dar am face şi o redimensionare a televiziunii. Eu văd o televiziune mai mică, cu mai puţine canale, dar mai directă, mai vie. Acum Televiziunea Română este un hangar, un SIDEX. Şi cu venituri foarte mici... Pe când ar fi bine o televiziune mai bine dimensionată la nevoile României. Asta ce înseamnă, că noi am porni de la o televiziune mai reală, mai bine dimensionată la nevoile noastre şi la resursele pe care le avem, pe care apoi le vom dezvolta, în funcţie de resurse şi de cerinţele pieţii. Noi moştenim o televiziune făcută de comunişti, supradimensionată, avem de pildă o centrală  care consumă enorm. Televiziunea se comportă ca un transatlantic printre bărcuţe.

Şi cu datoria ce se întâmplă?

Datoria de la buget nu se va plăti, se va resorbi, bugetul îşi asumă această pierdere. Am avut această discuţie cu premierul Ponta şi a fost sensibil, adică i s-a părut scenariul plauzibil, mai ales că există şi alte exemple, nu inventăm noi roata. 

„Televiziunea română nu este independentă”

Care sunt problemele cu care v-aţi confruntat în ceea ce priveşte independenţa?

Televiziunea Română nu este independentă, aşa cum o descrie legea, şi ea nu este independentă şi din cauza imixtiunilor permanente ale diverselor personaje politice, mai mult sau mai puţin importante în viaţa televiziunii.

Eu am venit la televiziune susţinut de USL. Am avut voturile PNL şi PSD. Am venit la cererea lui Crin Antonescu şi a lui Victor Ponta. La două luni după ce am acceptat, USL-ul s-a spart. Susţinerea mea politică a devenit foarte problematică, susţinerea mea în Parlament şi la vârful celor două partide, fiecare considerând că sunt în sarcina celuilalt. Dintr-un concurs de împrejurări, probabil că nu au găsit alt om, nu sunt eu cel mai bun dar nu au găsit alt personaj care să stârnească încrederea tuturor, m-au propus şi m-au susţinut, prin declaraţii făcute şi de Crin Antonescu şi de Victor Ponta. Au spus că eu rămân candidatul şi am primit susţinerea atât a unui partid, cât şi a celuilalt. Intrând în campanie electorală, prietenia dintre cele două partide şi cei doi lideri s-a sfărâmat, au început să dea declaraţii unul împotriva celuilalt. Am crezut că după alegerile europarlamentare se vor aşeza la masă şi vor regla raporturile, pentru că eu eram la mijloc. Eu nu ştiam cu cine trebuie să discut, cine-mi dă susţinere şi cine nu. Sigur, în situaţia asta PSD-ul e mult mai puternic pentru că este la Guvern, are o majoritate parlamentară. Deci partenerul meu în a rezolva problemele instituţionale ale televiziunii Guvernul şi majoritatea parlamentară. Ceilalţi au trecut în Opoziţie, sunt o minoritate. Pentru mine situaţia de aici e foarte delicată. Şi am avut un an foarte tulbure din acest punct de vedere.

„Eu mă străduiesc şi m-am străduit, dar fără să am succes, să ţin în afara politicului televiziunea”

Cum gestionaţi acest joc politic?

Foarte greu, foarte greu să ştiţi şi nu mă descurc, pot să vă spun cu toată onestitatea. Nu mă descurc între ambiţiile, vanităţile, nivelul de informare, mai bun sau mai prost al diferiţilor lideri politici, nu mă descurc între aceste interese atât de contradictorii, iar acum când ne apropiem de campanie este aproape o isterie, e un fel de balamuc. Toată lumea este supărată pe mine, m-am pus rău şi cu PSD-ul şi cu PNL-ul, din diferite incidente, să spun, iar eu mă străduiesc şi m-am străduit, dar fără să am succes, să ţin în afara politicului televiziunea. Mie nu-mi convine că televiziunea a devenit sau este, mai mult sau mai puţin, un câmp de bătălie pentru actorii politici.

Directorii televiziunii sunt numiţi politic. Nu aţi simţit de la început că acest lucru vă taie din independenţă?

Nu, eu am simţit, eu am văzut, că am un suport mare de 70% în Parlament şi pe această bază şi pe convingerea că USL va rezista până în 2016, am crezut că pot să îmi fac programul. Eu am declarat la Parlament că programul de redresare a televiziunii se va încheia în 2016. Asta era propunerea mea, nu mi-a trecut prin cap că în două luni se vor certa, a fost un calcul pe care nu l-am făcut. Am greşit. Intuiţiile mele de analist politic s-au dovedit incorecte. Deşi cunoşteam actorii, puteam să-mi imaginez că se vor certa. Dar mă aşteptam ca spiritul de conservare să fie mai puternic decât dorinţa belicoasă şi de a face spectacol. Pentru că a fost şi asta în USL, dorinţa de a ocupa prim planul. Mi-a fost foarte greu şi îmi este foarte greu să gestionez această situaţie, pentru că personajele sunt imprevizibile.

Spuneţi-mi concret ce se întâmplă?

Este o realitate foarte dinamică, foarte schimbătoare de la zi la zi. Dar în principal problema mea este blocajul pe care oamenii îl provoacă în Consiliul de Administraţie. Consiliul de administraţie este numit politic, aceşti oameni reprezintă interesele unor instituţii - Guvern, preşedinţie, partide politice - şi ei fac acest joc politic şi în televiziune. Nu neapărat ţinând cont de agenda televiziunii, ci ţinând cont de interesele şi poziţionările lor publice. Deci ei votează aşa cum le dictează partidul sau interesele unui anumit personaj din partidul respectiv. În acest moment PSD şi aliaţii lui au şapte reprezentanţi, iar ceilalţi sunt încă patru care de regulă îşi risipesc voturile. Cei care vin din zona guvernamentală, ei sunt cei mai interesanţi în sensul în care ei pot să ia şi decizii pentru televiziune. Sunt şapte, iar ei reprezintă o majoritate şi îi pun în inferioritate pe cei patru din cealaltă zonă. Or asta a provocat un blocaj. Eu am suportul PSD-ului în Parlament, chiar şi în declaraţii publice. De mai multe ori au declarat că mă susţin. E drept că mai în trecut, pentru că în ultima vreme relaţiile noastre s-au răcit chiar foarte tare. Dar în Consiliul de Administraţie nu m-au susţinut niciodată. Deci una este în Parlament şi alta este în consiliul de administraţie, când aceste voturi nu le am, pur şi simplu. În ultimele luni nu le-am avut niciodată.

Purtătorul de cuvânt al Guvernului, membru în CA: „Pe acel plan, el conduce, de fapt, televiziunea”

Cum au stat lucrurile în ultimele luni?

Avem o problemă care văd că a trecut destul de neobservată sau care, deocamdată nu pare să-şi fi găsit o soluţie. Corneliu Calotă este purtător de cuvânt al Guvernului şi, în acelaşi timp, membru trimis de Guvern în Consiliul de Administraţie. Cred că ar trebui să opteze pentru o calitate sau alta, deşi trebuie să spun că are 60 de zile pentru asta. Este un caz de incompatibilitate, pe de-o parte din punct de vedere legal, pe de altă parte, din punct de vedere al imaginii, dă foarte prost, ca purtătorul de cuvânt al Guvernului să facă parte din Consiliul de Administraţie. Mai ales că el este foarte activ în Consiliul de Administraţie, conduce grupul PSD din CA, adică majoritatea consiliului de administraţie este la îndemâna sa. Şi asta ar trebui să clarifice cât mai repede, mai ales că TVR are acest „prestigiu”, că mereu e guvernamentală, se supune primului ministru, Guvernului, partidului de guvernământ. Şi nu cade deloc bine. Ar trebui lămurită problema asta.

Au existat imixtiuni ale Guvernului, prin domnul Calotă, în activitatea TVR?

Păi nu are cum să fie altfel. N-are cum să fie altfel, dacă e membru în CA, sigur că îşi spune punctul de vedere, faţă de mine personal, faţă de alţi directori în faţa consiliului de administraţie de fiecare dată şi punctul lui de vedere prevalează. Este omul cel mai puternic din Consiliul de Administraţie. Pe acel plan, el conduce de fapt televiziunea.

„Presiunile au venit din cercuri foarte înalte, de la PSD”

În afară de aceste presiuni, exercitate prin consiliul de administraţie, aţi mai simţit şi alte presiuni venite din zona politicului?

Nu că le-am simţit, le-am auzit, s-au făcut la mine presiuni insistente vizavi de diferite decizii, pe care ar trebui să le iau, de pildă acuma mi se cere capul lui Sorin Avram. Are o emisiune foarte bună, performează, are audienţă, are invitaţi din toate zonele. A făcut emisiuni cu Tăriceanu, cu Sorin Oprescu, cu Iohannis, cu Liviu Dragnea, cu ministrul Niţă, astăzi îl are pe Băsescu, deci se mişcă în tot spectrul politic. Şi evident că sunt cu ochii pe acest program ca să fie echidistant. Sunt foarte gelos pe această idee de echidistanţă şi neutralitate a televiziunii publice. Eu asta încerc să impun în această campanie. Cât oi putea, pentru că să ştiţi că presiunile sunt din ce în ce mai mari. E cea mai mare dificultate să fii directorul televziunii publice, adică la cheremul politicienilor în timpul campaniei electorale. E ceva la care trebuie să ai foarte mult sânge rece ca să rezişti.

Este foarte important din ce cercuri au venit aceste presiuni. Dacă au venit de la partidul ecologist sau…

Foarte înalte, de la PSD, nu de la partidul ecologist sau de la societatea civilă. Altfel nici nu m-aş fi sesizat. Dar acum, ştiţi cum este, nu este prost cine cere, ci cine dă.  Ei pot să spună o mulţime de lucruri, treaba mea este să refuz atunci când cadrul legal, ceea ce este normal, este depăşit. Şi am refuzat, bineînţeles.

„După campanie, o să vedeţi că o să fiu demis”

De ce aţi acceptat această propunere de a prelua şefia TVR, câtă vreme dvs veniţi din zona analizei politice şi ştiţi foarte bine cum stau lucrurile în politică?

Vin din zona boemă, din zona literară, din zona universităţii, sunt un intelectual care până acum am făcut proba independenţei mele şi nici acum nu a reuşit nimeni să-mi determine un alt comportament decât acela pe care eu doresc să-l am. Din cauza asta am şi aceste dificultăţi, care sunt reale şi vor creşte pe durata campaniei. După campanie o să vedeţi că o să fiu demis pentru că n-am acceptat anumite lucruri, este un risc. Nu este un risc, este o certitudine pe care mi-am asumat-o. Oricine câştigă mă demite, pentru că nu m-am cocoşat. Nu am făcut deal cu nimeni.

De ce nu renunţaţi? V-aţi gândit să renunţaţi?

M-am gândit tot timpul să renunţ, dar am vorbit şi eu cu unul şi cu altul, oameni influenţi şi importanţi, ar fi un semn că în acest moment greu cum e o campanie electorală dau bir cu fugiţii. Şi nu vreau să fac acest lucru. Cred că pot să ţin. Eu cred că mi-am evaluat forţele şi nu cred că mă va obliga cineva să cedez, să capitulez la ceea ce cred eu că este regula jocului. Televiziunea Română poate să fie o mare instituţie românească, cred că este o instituţie de care societatea românească are nevoie ca de aer şi mai ştiu, măcar din vanitate, că eu pot să asigur această poziţie centrală a Televiziunii Române, am mai spus-o, undeva între Biserică, Banca Naţională, adică aceste instituţii pilon, care dincolo de guverne rămân.

Dacă aţi observat, noi ne-am activat în acest an. Dacă acum un an, doi, tema principală era - filme, seriale, entertainment, programe care nu sunt treaba televiziunii publice -, în acest an am intrat şi noi pe această piaţă a ideilor, a dezbaterilor. Şi la nivel de filme, cred că s-a îmbunătăţit structura. Am dat, de pildă, acel serial integral Charlie Chaplin, de care sunt foarte mândru. Adică asta înseamnă televiziune, asta înseamnă televiziune adevărată. Să dai marile evenimente culturale, Festivalul Enescu, Campionatul Mondial de fotbal. Asta înseamnă televiziune publică, populară, puternică.

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax Group.

ULTIMA ORĂ
Au apărut PRIMELE EFECTE ale Brexitului! Pierderile sunt uriaşe!

Lasă-ne feedback despre noul site Gândul.info