Publicat

11

noiembrie

2016

08:45

38607

vizualizări

INTERVIU EXCLUSIV cu Maia Sandu: „În Republica Moldova se construieşte acum o verticală a puterii pe model putinist”

Intrată în turul al doilea al alegerilor pentru preşedinţia Moldovei cu o diferenţă mai mică de 10% faţă de contracandidatul său, socialistul pro-rus Igor Dodon, Maia Sandu speră într-o mobilizare cât mai bună a moldovenilor la urne, duminică pe 13 noiembrie, considerând că Dodon „şi-a cam atins plafonul”. Într-un interviu pentru Gândul, Maia Sandu vorbeşte despre cum a evitat să pice în capcana întinsă de oligarhul Vlad Plahotniuc, care i-a oferit sprijinul său în alegeri, despre plauzibilitatea unirii Moldovei cu România, despre cum vede ieşirea din impas a Transnistriei sau despre ce ar trebui făcut ca justiţia din Moldova să funcţioneze şi să dea rezultate. Maia Sandu a vorbit şi despre cum au fost deturnate protestele anti-oligarhi de la Chişinău, de către Guvernul de la Chişinău, cu ajutorul lui Igor Dodon şi Renato Usatîi. În timp ce apreciază comportamentul României, de a condiţiona asistenţa oferită Moldovei de reformele implementate de Guvernul de la Chişinău, Maia Sandu consideră că moldovenii „nu mai cred în soluţii miraculoase”, venite din exterior. „Nu poate veni cineva să-ţi rezolve problemele”, spune Maia Sandu, arătând că preferă modelul de dezvoltare european pentru Moldova, în opoziţie cu „alternativa” rusească care prinde acum contur la Chişinău – „o verticală a puterii pe model putinist”.

INTERVIU EXCLUSIV cu Maia Sandu: „În Republica Moldova se construieşte acum o verticală a puterii pe model putinist”

Intrată în turul al doilea al alegerilor pentru preşedinţia Moldovei cu o diferenţă mai mică de 10% faţă de contracandidatul său, socialistul pro-rus Igor Dodon, Maia Sandu speră într-o mobilizare cât mai bună a moldovenilor la urne, duminică pe 13 noiembrie, considerând că Dodon „şi-a cam atins plafonul”. Într-un interviu pentru Gândul, Maia Sandu vorbeşte despre cum a evitat să pice în capcana întinsă de oligarhul Vlad Plahotniuc, care i-a oferit sprijinul său în alegeri, despre plauzibilitatea unirii Moldovei cu România, despre cum vede ieşirea din impas a Transnistriei sau despre ce ar trebui făcut ca justiţia din Moldova să funcţioneze şi să dea rezultate. Maia Sandu a vorbit şi despre cum au fost deturnate protestele anti-oligarhi de la Chişinău, de către Guvernul de la Chişinău, cu ajutorul lui Igor Dodon şi Renato Usatîi. În timp ce apreciază comportamentul României, de a condiţiona asistenţa oferită Moldovei de reformele implementate de Guvernul de la Chişinău, Maia Sandu consideră că moldovenii „nu mai cred în soluţii miraculoase”, venite din exterior. „Nu poate veni cineva să-ţi rezolve problemele”, spune Maia Sandu, arătând că preferă modelul de dezvoltare european pentru Moldova, în opoziţie cu „alternativa” rusească care prinde acum contur la Chişinău – „o verticală a puterii pe model putinist”.

Maia Sandu are de recuperat mai puţin de 10 procente în faţa lui Igor Dodon, duminică, în al doilea tur de scrutin al prezidenţialelor din Moldova, ea obţinând în primul tur 38,71% din voturi. Într-un interviu pentru Gândul, candidata Partidului Acţiune şi Solidaritate (PAS) consideră că Igor Dodon „şi-a cam atins plafonul” şi se bazează pe o mobilizare bună la vot a moldovenilor plecaţi din ţară, dar şi a tinerilor, considerând că o prezenţă slabă la vot îl avantajează pe candidatul pro-rus. După primul tur de scrutin, Maia Sandu a denunţat deciziile autorităţilor de la Chişinău de a elimina posibilitatea studenţilor să voteze în localitatea unde îşi fac studiile, dar şi slaba organizare a votului în diaspora, unde moldovenii sunt obligaţi să aibă paşapoarte moldoveneşti valabile pentru a putea vota (mulţi au plecat din ţară cu paşapoarte ruseşti sau româneşti).

Întrebată cum vede ideea unirii Moldovei cu România, pentru care mai mulţi tineri au protestat la Bucureşti recent, Maia Sandu arată, în interviul acordat Gândul, că „cetăţenii Republicii Moldova nu mai cred în soluţii miraculoase” şi că soluţia pentru Moldova este să devină „un stat cu instituţii puternice, o justiţie independentă şi o economie durabilă”. Totodată, Maia Sandu respinge „proiectul „alternativ” de dezvoltare”, referindu-se la apropierea de Rusia şi acuzând că „în Republica Moldova, se construieşte o „verticală a puterii” pe model putinist”, susţinut de oligarhi.

Maia Sandu consideră că Guvernul României „a adoptat o strategie corectă” condiţionându-şi asistenţa de reformele de la Chişinău, pentru că astfel s-a poziţionat „de partea cetăţenilor Republicii Moldova, care au nevoie de transformări reale, nu de vorbe”, din partea unui Guvern „aflat în lipsă de legitimitate şi în pană de idei”.

Vorbind despre corupţia din Moldova, Maia Sandu spune că soluţia pentru „asanarea sistemului de justiţie” este numirea în funcţii cheie a unor specialişti independenţi şi integri, lucru posibil doar cu un preşedinte „independent de oligarhi” şi cu o clasă politică reieşită în urma alegerilor anticipate. Maia Sandu spune că vrea să ceară Parlamentului modificarea Constituţiei, pentru alegerea „unui procuror general integru şi independent”.

Maia Sandu a explicat pentru Gândul şi episodul în care a refuzat sprijinul oligarhului Vlad Plahotniuc, oferit după ce candidatul susţinut de el, Marian Lupu, s-a retras din cursa pentru preşedinţie. Maia Sandu consideră că Lupu a fost retras de Plahotniuc pentru că şi-a dat seama că nu are nicio şansă să ajungă în turul doi, nu pentru a o ajuta în mod real pe ea, dovadă fiind faptul că atacurile din mass media controlată de Plahotniuc la adresa sa au continuat. „Ceea ce au urmărit e ca lumea să nu vadă scorul electoral real al candidatului puterii. Eu nu am renunţat la sprijinul susţinătorilor PD, ci mi-am arătat neîncrederea în sinceritatea intenţiilor liderilor acestuia de a mă sprijini”, spune Maia Sandu.

În legătură cu situaţia din Transnistria, teritoriu separatist pro-rus pe care Moldova nu îl mai controlează demult de facto, Maia Sandu spune că „Rusia trebuie să-şi îndeplinească angajamentele luate de a evacua trupele de pe teritoriul Republicii Moldova” şi că „negocierile sunt foarte importante, deoarece o pace proastă este preferabilă unui război bun”. Pentru a-i face pe cei din Transnistria să-şi dorească mai mult în Moldova decât în Rusia, Maia Sandu spune că e nevoie de o „societate atractivă” în Moldova şi de eliminarea corupţiei de pe ambele maluri ale Nistrului.

Maia Sandu a explicat şi cum consideră ea că a reuşit Guvernul de la Chişinău să „deturneze sensul iniţial” al protestelor masive anti-oligarhi şi anti-guvernamentale, infiltrându-i pe Igor Dodon şi pe Renato Usatîi, omul de afaceri legat de Moscova, ajuns primar la Bălţi: „Faptul că Dodon şi Usatîi se întâlneau la Moscova, pentru a coordona acţiunile anti-Plahotniuc, a intoxicat mesajul, plasându-l în sfera geopoliticii. Iar odată intrat pe acest făgaş, mişcarea nu putea decât să fie compromisă. Cu alte cuvinte, dacă aveai un mesaj anti-corupţie şi anti-Plahotniuc, imediat erai asociat cu interesele Rusiei”.

Scurtă carte de vizită: Maia Sandu are 44 de ani şi a studiat managementul la ASE în Moldova, apoi a făcut un masterat în relaţii internaţionale la Academia de Administrare Publică de pe lângă Preşedintele Republicii Moldova, iar între 2009 şi 2010 a făcut un masterat în administraţie publică în SUA, la Harvard Kennedy School of Government. A lucrat din 2010 până în 2012 la Washington, pe postul de consilier al directorului executiv, apoi a revenit în Moldova, unde a fost numită ministru al Educaţiei, rezistând în mai multe guverne, până în 2015: în guvernul Vlad Filat, apoi în guvernul Iurie Leancă şi cel al lui Chiril Gaburici. În iulie 2015, a fost propunerea PLDM pentru postul de premier, însă pentru că a pus condiţii intransigente, nu a fost susţinută de celelalte partide din alianţa în care se afla PLDM, în locul ei fiind desemnat Valeriu Streleţ. La finalul lui 2015, şi-a lansat propria platformă politică de dreapta, „În pas cu Maia Sandu”, care ulterior a devenit Partidul Acţiune şi Solidaritate (PAS).

Vă prezentăm mai jos răspunsurile integrale ale Maiei Sandu la întrebările Gândul:

Gândul: Aţi ieşit din primul tur al alegerilor prezidenţiale cu mai puţin de 10% în urma lui Igor Dodon. De unde vă bazaţi să recuperaţi acest dezavantaj, cum vă aşteptaţi să se reorienteze voturile şi ce veţi face să le atrageţi?

Maia Sandu: În primul rând vreau să le mulţumesc cetăţenilor care au ieşit la vot şi celor care mi-au acordat încredere. Efortul lor s-a încununat de succes şi candidatul opoziţiei proeuropene unite a ieşit în următorul tur de scrutin. Există doar o singură posibilitate de a recupera diferenţa: mobilizarea exemplară a cetăţenilor. Contracandidatul meu şi-a cam atins plafonul – atât pe cel electoral, cât şi pe cel ideatic – de aceea noi am putea răsturna acest scor, mai ales că în istoria recentă cazuri de acestea s-au mai întâmplat, să ne amintim măcar şi de ultimele alegeri prezidenţiale din România. Repet, este important să se mobilizeze la maximum alegătorii moldoveni din ţară, dar şi din diasporă.

Gândul: Înainte de primul tur, a existat o aşa-zisă ofertă de sprijin din partea oligarhului Vlad Plahotniuc şi a candidatului care s-a retras, Marian Lupu. În timp ce dumneavoastră aţi numit gestul „un cadou otrăvit” şi aţi refuzat sprijinul, în România au existat voci care v-au acuzat de inabilitate politică, refuzând nişte voturi care poate v-ar fi ajutat. Cum aţi cântărit această situaţie şi cum aţi decis că ar fi fost o greşeală dacă acceptaţi?

Maia Sandu: Nu ştiu cât de bine acele voci cunosc realităţile din Republica Moldova. Marian Lupu a fost scos de patronul său după ce a înţeles că acesta nu are nicio şansă să iasă în turul II, cu toate că pentru promovarea imaginii sale s-au investit resurse uriaşe, mai ales pentru o ţară săracă ca a noastră. Prin acest gest disperat nu s-a dorit acordarea ajutorului candidatului proeuropean, deoarece atacurile la adresa mea din partea televiziunilor lui Plahontiuc au continuat şi continuă şi acum. Ceea ce au urmărit e ca lumea să nu vadă scorul electoral real al candidatului puterii. Eu nu am renunţat la sprijinul susţinătorilor PD, ci mi-am arătat neîncrederea în sinceritatea intenţiilor liderilor acestuia de a mă sprijini. Din păcate, nici până acum, nu au făcut nimic ca să infirme această suspiciune.

Gândul: Aţi solicitat extinderea dreptului de vot pentru studenţi în localităţile unde studiază şi pentru moldovenii din diaspora care nu au paşaport moldovenesc. Aţi reclamat că s-au format cozi la secţiile de vot din diaspora. Au fost probleme majore în acest sens în primul tur, au vrut oamenii să voteze şi nu au putut, aşa cum s-a întâmplat în România în 2014?

Maia Sandu: Ceea ce sperie actuala guvernare şi poate să le dejoace planurile ascunse este mobilizarea masivă a cetăţenilor la vot. De aceea, se întreprind orice acţiuni ca să se minimizeze prezenţa la vot: de la scoaterea „întâmplătoare” din legea electorală pentru prezidenţiale a prevederii potrivit căreia studenţii pot vota la locul de studii, până la campanii obscure de demotivare de a ieşi la vot. Dar noi sperăm că moldovenii vor da dovadă de spirit civic şi vor ieşi să-şi apere viitorul. Mobilizarea extraordinară care se face acum atât în ţară, cât şi peste hotare, inclusiv în România, ne dă speranţă că aceste planuri vor fi dejucate.

Gândul: Cum vedeţi continuarea relaţiei cu România, care în ultima perioadă a început să îşi condiţioneze sprijinul de măsurile de reformă adoptate de Chişinău? Ce ar trebui România să facă mai mult pentru a ajuta Moldova şi ce ar trebui Moldova să facă mai mult pentru a se ajuta singură?

Maia Sandu: Această condiţionare este firească şi binevenită în condiţiile în care avem un Guvern aflat în lipsă de legitimitate – alegerile au arătat clar acest lucru – şi în pană de idei. Pe de o parte, donatorii externi le cer să realizeze reforme, pe de altă parte, ei nu sunt capabili de aceasta. Guvernul României a adoptat o strategie corectă: ajutor în schimbul reformelor, poziţionându-se, astfel, de partea cetăţenilor Republicii Moldova, care au nevoie de transformări reale, nu de vorbe. Proiectele concrete şi fezabile trebuie să fie prioritare: în domeniul energetic, educaţie, asistenţă socială, infrastructură etc. Proiectele „pe orizontală”, cele care vor aduce beneficii palpabile cetăţenilor ambilor state, trebuie şi ele încurajate pe toate căile posibile.

Gândul: La Bucureşti a avut loc recent un protest care cerea adoptarea unei declaraţii politice privind unirea României cu Moldova. Există o parte a populaţiei din Moldova, despre care înţeleg că este în minoritate, care îşi doreşte acest lucru. Pe de altă parte, la nivel oficial între cele două state, cât şi dinspre partenerii europeni, discursul vorbeşte despre parcursul european al Moldovei, ca stat independent pe care România îl poate doar sprijini şi ajuta. Cum vedeţi parcursul Moldovei în viitor? Este posibilă o unire cu România în condiţiile geopolitice actuale?

Maia Sandu: Alegerile au arătat că cetăţenii Republicii Moldova nu mai cred în soluţii miraculoase, care pot fi realizate aici şi acum. Ei încep să înţeleagă că schimbarea poate fi făcută doar prin efortul comun al moldovenilor. Nu poate veni cineva să-ţi rezolve problemele. Noi considerăm că modelul de dezvoltare european – drepturi, prosperitate, securitate - este cel mai propice pentru ţara noastră şi nu vedem cum ne-ar putea ajuta proiectul „alternativ” de dezvoltare. Mai ales că acum, în Republica Moldova, se construieşte o „verticală a puterii” pe model putinist. Iată de ce preluarea preşedinţiei de către forţele anti-oligarhice ar putea însemna un prim pas spre revenirea la obiectivul reintegrării europene. Pentru aceasta, Republica Moldova trebuie să devină un stat cu instituţii puternice, o justiţie independentă şi o economie durabilă. Aceasta este calea reintegrării pe care o vedem. Doar aşa vom convinge atât cetăţenii noştri, cât şi pe cei europeni, că putem avea un proiect de dezvoltare comun.

Gândul: Transnistria este un teritoriu pe care Moldova nu îl mai controlează de facto şi care este apropiat Rusiei. Mai mulţi analişti consideră că următorul punct de presiune al Moscovei asupra Europei şi NATO, după Crimeea, ar putea fi la Tiraspol. Ce rezolvare vedeţi pentru situaţia de acolo? Ar trebui ca Rusia să îşi retragă forţele armate de acolo?

Maia Sandu: Am declarat deschis că Rusia trebuie să-şi îndeplinească angajamentele luate de a evacua trupele de pe teritoriul Republicii Moldova. Negocierile sunt foarte importante, deoarece o pace proastă este preferabilă unui război bun. Dar noi înţelegem că nu vom putea redeveni un stat, dacă nu le vom putea asigura cetăţenilor moldoveni din stânga Nistrului nişte standarde de viaţă, care i-ar face să-şi dorească să trăim împreună. Iar pentru aceasta, noi trebuie să facem tot posibilul să devenim o societate atractivă pentru ei. Şi să eliminăm corupţii de pe ambele maluri care profită de pe urma separării noastre şi a statutului nerecunoscut al regiunii, îmbogăţindu-se pe contrabandă.

Nu considerăm utopic acest plan. Din contra, considerăm utopie credinţa că situaţia oamenilor se poate schimba spre bine printr-o semnătură pusă pe o hârtie. Ea se va schimba spre bine doar prin multă muncă şi abnegaţie. Important ca nimeni să nu ne fure rodul muncii.

Gândul: În timpul protestelor masive de la Chişinău, pe parcursul acestui an, mişcarea anti-guvernamentală a devenit un amalgam greu de înţeles. Forţe percepute ca fiind pro-europene, precum Andrei Năstase, au defilat cot la cot cu personaje percepute ca fiind pro-ruse, precum Dodon sau Usatîi. Aţi girat aceste proteste împotriva Guvernului şi a oligarhiei reprezentate de Vlad Plahotniuc, participând uneori la ele şi amestecându-vă astfel cu oameni care vă sunt adversari politici şi ideologici. Cum explicaţi această alianţă de moment, dacă se poate numi aşa?

Maia Sandu: Trebuie să recunoaştem că guvernarea de la Chişinău a ştiut foarte subtil să dezbine mişcarea protestatară pe principii „geopolitice”. Eu cred că Dodon a fost unealta care s-a infiltrat atunci într-o mişcare cetăţenească, anti-oligarhică şi anti-sistem, deturnându-i sensul iniţial. El a creat structuri paralele celor de la platforma DA şi le-a furat mesajul de protest. Faptul că Dodon şi Usatîi se întâlneau la Moscova, pentru a coordona acţiunile anti-Plahotniuc, a intoxicat mesajul, plasându-l în sfera geopoliticii. Iar odată intrat pe acest făgaş, mişcarea nu putea decât să fie compromisă, fapt de care au profitat autorităţile. Cu alte cuvinte, dacă aveai un mesaj anti-corupţie şi anti-Plahotniuc, imediat erai asociat cu interesele Rusiei. Oamenii, în schimb – şi acest lucru au arătat şi alegerile – cel mai tare suferă de la o guvernare coruptă şi de la acest stat capturat.

Gândul: Corupţia este o problemă majoră în Republica Moldova. Ce trebuie să se schimbe pentru ca justiţia din Moldova să înceapă să dea rezultate împotriva corupţiei şi a infracţiunilor la nivel înalt?

Maia Sandu: Oamenii schimbă sistemul, nu invers. Dacă vor fi aduşi în funcţii-cheie specialişti independenţi, integri, oneşti şi buni profesionişti, atunci corupţia va primi o lovitură puternică. Evident, pentru aceasta este nevoie de voinţă politică şi sperăm că, odată cu numirea unui preşedinte independent de oligarhi şi cu apariţia unei clase politice noi în urma alegerilor anticipate, să avem pârghiile necesare pentru a începe asanarea sistemului de justiţie. Aşa cum s-a întâmplat în România, de altfel. Alegerea unui procuror general integru şi independent este un prim pas, dar un pas foarte important, în începerea curăţării sistemului. Pentru aceasta este nevoie de modificarea Constituţiei - şi voi cere partidelor parlamentare, care, cel puţin la nivel declarativ, se arată dispuse să voteze această prevedere, să-şi onoreze angajamentul.

Gândul: Care sunt trei priorităţi majore pe care le aveţi dacă ajungeţi preşedintele Moldovei?

Maia Sandu: Voi contribui la restabilirea încrederii oamenilor în organele de drept prin scoaterea lor de sub influenţă politică, prin promovarea oamenilor integri şi buni profesionişti în funcţie şi prin susţinerea măsurilor de consolidare a capacităţii acestora. Voi face demersuri publice, ori de câte ori va fi nevoie, pentru îmbunătăţirea mediului de afaceri, modernizarea economiei şi îmbunătăţirea politicilor de protecţie socială. Voi promova coeziunea în societate, buna înţelegere între toţi cetăţenii ţării indiferent de opţiunile lor politice şi modele de dezvoltare a societăţii.

Gândul: Cum şi de ce aţi ajuns să vă implicaţi în politică? Sunteţi percepută ca o figură independentă şi tehnocrată. Ce v-a convins să faceţi pasul?

Maia Sandu: A fost un pas dificil. Dar am fost încurajată de un grup de oameni cu viziuni apropiate, care înţelegeau că nu este vreme de pierdut, dacă dorim să mai salvăm ceva în această ţară. Ca şi mine, ei nu cred în soluţii magice şi nu cred în salvatorii naţiunii. Ei cred într-un efort comun şi în faptul că în Moldova există forţe capabile să înceapă schimbarea. Dacă nu aveam echipă în jur, nu mă hazardam în politică. Acum echipa mea sunt toţi cetăţenii Republicii Moldova care doresc schimbare. Împreună cu ei vom învinge.

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax Group.

ULTIMA ORĂ
BREAKING NEWS | Vicepremierul Rusiei, replică FERMĂ pentru unul dintre cei mai iubiţi români! Cum s-a ajuns la un SCANDAL la un asemenea nivel

Lasă-ne feedback despre noul site Gândul.info