Mihai Tănăsescu, reprezentantul României la FMI: "Nu ştiu dacă să mă declar dezamăgit de mediul politic. Este păcat pentru munca depusă"

Mihai Tănăsescu, reprezentatul ţării noastre la Fondul Monetar Internaţional (FMI), spune în exclusivitate pentru Gândul că acordul stand-by în valoare de 19,95 miliarde de euro este în picioare, în ciuda amânării celei de-a treia tranşe de la Fond. Chiar dacă nu se declară dezamăgit de mediul politic, ale cărui scandaluri au amânat acordarea celor 1,5 miliarde de euro, românul cu cea mai înaltă funcţie la FMI mărturiseşte că "îi pare rău că nu s-a putut pune pe tapet un buget". "Este păcat pentru munca depusă", adaugă el.

- Cum să interpretăm amânarea celei de-a treia tranşe a acordului cu FMI? Este o simplă amânare sau e ceva mai grav?
- Nu, este o chestiune simplă, iar programul este în linie. Sunt doar procedurile pe care Fondul le face vizavi de încheierea scrisorii de intenţie cu un Guvern. Cum Guvern nu există, nu are cu cine să încheie această scrisoare.

- Sunteţi dezamăgit de mediul politic, acela care a generat tensiuni ce au dus la amânarea tranşei a treia?
- Din păcate, există o tensiune politică puternică în aceste zile. Ce cred eu este că e important să privim pozitiv: există un consens la nivel politic de a merge înainte în relaţia cu cei trei finanţatori, respectiv FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială. Nu ştiu dacă să mă declar dezamăgit de mediul politic, e mai degrabă o părere de rău că nu am putut pune pe tapet un buget, ca să avem conturate direcţiile pentru anul 2010. Este păcat pentru toată munca depusă.

- Venirea reprezentanţilor FMI la Bucureşti poate fi interpretată ca un vot de încredere acordat României, chiar dacă veştile nu au fost deloc bune?
- Nu ştiu dacă e un vot de încrederere, cred că cel mai important e să reţinem că România merge înainte în această privinţă.

- S-a mai întâmplat în vreun alt stat ca FMI să vină la un guvern interimar?
- Probabil că sunt cazuri rare, dar venirea celor trei finanţatori la Bucureşti arată o determinare a Vestului pentru România şi a trecerii cu bine peste această situaţie grea, arată un demers internaţional.

- Legea bugetului era singura condiţie necesară acordării tranşei în discuţie. Se poate aproba acum bugetul fără adoptarea legii pensiilor, de exemplu?
- Măsurile care trebuie luate în 2010 ţin cont de aceste legi, a pensiilor, a salarizării şi a responsabilităţii fiscale, care trebuie bine fundamentate şi implementate în bugetul de stat pe anul viitor. Ele sunt puncte cheie în domeniul reformelor pe care trebuie să le facă România.

- România are nevoie de 5 miliarde de euro până la sfârşitul anului pentru acoperirea nevoilor de finanţare ale statului. Avem de unde să îi luam?
- Eu cred că atragerea de pe piaţa internă a sumei de 800 de milioane de euro, recent, adică mai mult decât dublu faţă de cât anunţase iniţial Ministerul de Finanţe, este un lucru pozitiv. Aceasta înseamnă că sunt bani. Trebuie să asigurăm finanţarea deficitului bugetar, care sigur va fi depăşit. Atragerea resurselor de pe piaţa internă, indiferent că este vorba despre lei sau valută, nu va fi o problemă, pentru că piaţa este destul de fluidă la ora actuală. E drept că se va face la nişte costuri mai ridicate, cu nişte dobânzi mai mari, ceea ce va creşte cheltuielile statului cu dobânzile în anii următori, în detrimentul altor cheltuieli, cum ar fi investiţiile, de exemplu.

- Efortul financiar făcut de stat pentru a împrumuta 5 miliarde de euro nu va duce la deprecierea leului? Recent vorbeaţi de un curs de schimb de 4,2 lei/euro în 2010.
- Nu cred că leul se va deprecia, cursul fluctuează în intervalul 4,2-4,3 lei/euro, care este un curs de echilibru. Nu cred că va exista o deteriorare puternică a cursului ca urmare a acestor împrumuturi.

-

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine