Publicat

14

noiembrie

2013

20:04

15288

vizualizări

Psihologul american Alfie Kohn pentru Gândul: “Copiii noştri au nevoie să ştie că-i iubim mai ales când greşesc”

Psihologul american Alfie Kohn pentru Gândul: “Copiii noştri au nevoie să ştie că-i iubim mai ales când greşesc”

Într-un interviu în exclusivitate pentru gândul, psihologul american Alfie Kohn vorbeşte despre importanţa iubirii iubirii necondiţionate, despre efectul pe care presiunea notelor îl are asupra unui copil şi despre cât de dăunătoare pot fi uneori ambiţiile părinţilor.

Alfie Kohn este cel care a pus sub semnul întrebării eficienţa felului în care se face educaţie astăzi, beneficiile pedepselor şi recompenselor în creşterea copiilor şi utilitatea notelor, a temelor pentru acasă şi a testelor standardizate în sistemul şcolar.  Kohn se află în acest week-end la Bucureşti, pentru a le vorbi părinţilor români în cadrul a două conferinţe organizate de TOTUL DESPRE MAME, "Parenting necondiţionat" şi "Şcolile pe care le merită copii noştri", care se vor defăşura pe 16 noiembrie, la hotelul Intercontinental.

Trebuie să ne iubim copiii pentru ceea ce sunt

Dacă întrebi orice părinte responsabil, acesta îţi va răspunde că îşi iubeşte copilul necondiţionat. Însă lucrurile nu stau întotdeauna aşa, este de părere Alfie Kohn, autorul mai multor volume de parenting, printre care "Parenting necondiţionat", apărut recent în limba română. „Ce contează nu este mesajul pe care presupunem că îl trimitem ci mesajul pe care îl recepţionează de fapt copiii noştri. Şi din toţi indicatorii, mulţi dintre copii trag concluzia că trebuie să se comporte bine sau să impresioneze, la şcoală sau la sport, pentru a beneficia de aprobarea noastră, de atenţia noastră, de entuziasmul nostru. De fapt, mulţi specialişti în parenting spun în mod explicit să recompensăm comportamentul bun sau să îi izolam forţat pe copii atunci când nu ne place cum se comportă. Copiii au nevoie să ştie că îi iubim pentru ceea ce sunt, nu pentru ceea ce fac. De fapt, au nevoie să ştie asta mai ales atunci când greşesc”, spune Alfie Kohn pentru gândul.

Ce greşeli fac părinţii

În experienţa sa, a văzut că trei sunt greşelile pe care le fac cel mai des părinţii de pretutindeni. „O greşeală este să ne concentrăm pe comportamentul copiilor, lucrul de la suprafaţă, care poate fi văzut şi măsurat, în loc să ne concentrăm pe motivele şi valorile care stau la baza acestuia. O altă greşeală este să te întrebi „Cum pot să-mi fac copilul să facă ceea ce spun”, în loc să te întrebi „Care sunt nevoile copilului meu şi cum pot să ies în întâmpinarea acestor nevoi?”. O a treia este să ignorăm scopurile pe care le avem pe termen lung pentru copiii noştri, din cauza presiunii pe care o simţim câteodată de a obţine o conformare pe termen scurt”, este de părere psihologul, care crede că prima lecţie pe care ar trebui să o înveţe un părinte este să vorbească mai puţin şi să asculte mai mult.

Sistemul de învăţământ ucide curiozitatea copiilor

Pentru el, sistemul românesc de învăţământ, bazat pe nenumărate teme, standarde foarte ridicate la nivel formal şi atotputernicia notei, este „o modalitate excelentă de a ucide curiozitatea unui copil”. La fel şi spiritul de competiţie al părinţilor, care vor întotdeauna să vadă cum copilul lor a luat o notă mai mare decât colegul său de bancă. „Este un fel de a-i stârni unul împotriva altuia într-o cursă contraproductivă pentru recunoaşterea artificială, le creezi un stres nesănătos. Este ceva rău în toate privinţele, în ceea ce priveşte dezvoltarea intelectuală, relaţiile, sănătatea psihică”, spune Alfie Kohn. Chiar dacă, în acest fel, cel mic obţine note mari este o viziune „extrem de mărginită să crezi că rezultatul a meritat preţul”.

"Cât de mult rău suntem dispuşi să le facem copiilor noştri pentru a-i învăţa să vâneze notele?"

Întrebat de gândul ce se întâmplă cu un copil ai cărui părinţi hotărăsc brusc că nu mai sunt interesaţi de note, într-un sistem bazat doar pe acest criteriu de evaluare, psihologul a răspuns: „Chiar dacă un copil pierde anumiţi indicatori de succes, el va sfârşi prin a fi mai sănătos, mai fericit şi prin a gândi mai bine. De fapt, aş întoarce întrebarea: "Cât de mult rău suntem dispuşi să le facem copiilor noştri pentru a-i învăţa să vâneze note şi să încerce să-şi învingă prietenii?"”, întreabă Alfie Kohn.

El crede că părinţii nu ar trebui să încurajeze competiţia între copii: „Comparaţia poate fi naturală, dar competiţia nu este. Ne etichetăm copiii şi îi încurajăm să îi învingă pe alţii, în loc să îi încurajăm să lucreze şi să înveţe unul cu celălalt. Cel mai probabil, rezultatul e că îi facem să se simtă prost în legătură cu ei înşişi, cu ceilalţi, cu ceea ce fac. Cu cât cineva este mai preocupat să fie mai bun decât ceilalţi, cu atât mai puţin probabil este să se concentreze la sarcina în sine. De exemplu, sorganizarea de olimpiade de ştiinţă, istorie sau artă tinde să îi facă pe copii mai puţin entuziasmaţi în legătură cu istoria, ştiinţa sau arta. Iar aste este valabil şi pentru învingători, şi pentru învinşi”.

Alfie Kohn spune că este imposibil să motivezi o altă persoană, chiar dacă este vorba despre propriul tău copil. „Oamenii care încearcă să facă asta, cu pedepse sau recompense, inclusiv recompense verbale, încearcă în realitate să-şi exercite controlul, iar efectul este devastator în mai multe planuri, chiar dacă pe moment reuşeşte să cumpere un comportament. Trebuie să trecem de la abordarea „să-l fac să” la cea „să lucrez cu”, dacă vrem să susţinem motivaţia autentică a copilului”, adaugă psihologul.

 

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax Group.

ULTIMA ORĂ
IMAGINEA ZILEI | Fotografia pe care Halep o vrea ştearsă! Cum a fost surprinsă Simona în vacanţa din Grecia

Lasă-ne feedback despre noul site Gândul.info