Adrian POPA
76350 vizualizări 15 mai 2014

În ultimii 10 ani, peste 50 de mari companii şi-au deschis birouri în România, printre care IBM, Microsoft, Oracle sau Intel. Cu peste 64.000 de specialişti IT, România este lider în Uniunea Europeană după numărul de angajaţi în sectorul tehnologiei pe cap de locuitor, şi ocupă locul al şaselea la nivel mondial, potrivit datelor companiei americane de cercetare Gartner. Mai mult, România este, după India şi China, al treilea cel mai mare jucător din industria globală de software outsourcing.

Perspectivele sunt şi ele îmbucurătoare. Pentru anul 2014, companiile care dezvoltă software în România au bugetat o creştere medie a bugetelor salariale de 8,55%, o cifră semnificativ mai mare decât prognoza inflaţiei, conform studiului AIMS SalaryMap IT, la care au participat 53 de companii din Romania care au împreună peste 7.000 de angajaţi. Mai mult, studiul AIMS arată că dezvoltatorii software vor creşte anul aceste numărul de salariaţi în medie cu 23%.

„El Dorado” software pentru străini

O treime dintre companiile IT de pe piaţa locală îşi plătesc inginerii şi dezvoltatorii de software cu salarii cuprinse între 1.000 şi 1.500 de euro net pe lună, iar 10% oferă salarii cuprinse între 1.500 şi 2.000 de euro net pe lună, arată rezultatele unui studiu realizat de către firma de cercetare de piaţă IDC şi ANIS (Asociaţia Patronală a Industriei de Software şi Servicii). Potrivit studiului, doar 4% dintre companiile locale îşi plătesc inginerii cu salarii cu valori cuprinse între 2.000 şi 3.000 de euro pe lună. Deşi există programatori în România care câştigă peste 4.000 de euro pe lună, procentul lor este nesemnificativ.

Salariile în IT au fost ridicate foarte mult de companiile străine care şi-au deschis centre de dezvoltare în România şi oferă sume peste piaţă şi pe care mulţi jucători români nu-şi permit să le egaleze. Această practică nu este văzută cu ochi buni de antreprenorii locali, care consideră că, de pe urma acestor investiţii, România se alege cu încasări din taxe şi locuri de muncă, dar nu şi cu valoare în industria IT, deoarece produsele sunt exportate. „Multinaţionalele îşi permit uşor să atragă talente prin salarii mai mari, pentru că pe lângă forţa lor financiară şi brand, beneficiază şi de sprijin consistent din partea Guvernului. Într-un domeniu în care nu exista şomaj, iar necesitatea creării de locuri de muncă în IT este un non-sens strict electoral, rezultatul este că firmele autohtone, care trebuie să lupte în primul rând la nivel salarial pentru a-şi dezvolta şi menţine echipe puternice, sunt evident dezavantajate. Statul român pare axat pe o strategie prin care doreşte să încaseze acum doar taxe pe salarii de la multinaţionale, crescând dependenţa sectorului IT faţă de acestea, în loc să sprijine iniţiativele locale - start-upuri sau firme româneşti care dezvolta produse proprii sau prestează servicii în IT”, explică Alexandru Lăpuşan, fondatorul companiei Zitec.

El adaugă că firmele româneşti nu numai că pe termen lung vor plăti aceleaşi taxe pe salarii, „dar ar putea să genereze taxe pe profit şi ar putea să ducă industria românească de IT la nivelul la care nu suntem doar o destinaţie cu talent IT ieftin”.

Sursa grafic: ZF.ro

Dacă pentru România un salariu de 4.000 de euro primit de un programator foarte bun este mare, acesta păleşte comparat cu cel al unui programator foarte bun din Germania, SUA sau Marea Britanie, unde remuneraţia poate trece de 10.000 de euro pe lună. Andrei a lucrat pentru SAP România în urmă cu câţiva ani şi a ajuns să câştige, la un moment dat, un salariu net de 2.200 de euro pe lună. A fost luat de SAP pentru a lucra în Germania, pentru un salariu de 7.800 de euro pe lună. „În România am ajuns să câştig peste 2.000 de euro atunci când am avut proiecte la care să lucrez, însă nu întotdeauna acestea există, astfel că veniturile pot fluctua semnificativ pe parcursul unui an. În Germania am tot timpul proiecte în care sunt implicat”, a declarat el pentru gândul.

În timp ce programatori români de top emigrează, investitori în software imigrează. William Sterns, un tânăr de 36 de ani din New York, a strâns 185.000 de dolari de la familie şi prieteni pentru a deschide o afacere la Bucureşti, unde dezvoltă aplicaţii şi sisteme de plată pentru platforme mobile. „Am vrut să vin în România deoarece este foarte ieftin să lansezi o afacere. Costurile sunt mult mai reduse decât în Europa de Vest şi găseşti specialişti IT din belşug”, a declarat Sterns, preşedintele Mobuy Solutions, citat de Bloomberg. Aplicaţia gratuită mobuy, disponibilă pentru Android şi iOS, oferă discounturi şi oferte exclusive de la diferite branduri. În prezent, compania sa are 12 angajaţi şi are parteneriate cu Vodafone, Adidas sau MOL.

Exemple de salarii. Nu toţi angajaţii din IT „întorc banii cu lopata”

Aproximativ jumătate dintre cei care lucrează în industria IT locală nu sunt programatori. De altfel, cel mai mare sector din IT este cel de implementare de sisteme şi reţele (aproximativ 30% din veniturile totale). Gândul a reuşit să afle de la angajaţi informaţii despre salariile din companiile IT din România. 

Un consultant dintr-un call-center din Capitală care oferă servicii de asistenţă pentru câteva mari companii IT internaţionale câştigă 1.600-1.800 de lei plus bonusul de limbă, care este cu atât mai mare, cu cât limba este mai exotică. „Dacă vorbeşti araba poţi ajunge la 2.800 de lei net pe lună”, ne-a declarat unul dintre team leaderii din call center.

La call centerul HP Global e-Business Operations Center, un vorbitor de germană câştigă peste 2.500 de lei net pe lună, iar unul de olandeză în jur de 3.000 de lei. Salariul de încadrare este de 1.700 - 1.800 de lei pe lună.

La Avangate, furnizor de soluţii e-commerce, un angajat junior care se ocupă de operaţiuni financiare câştigă 1.500-1.800 de lei pe lună, plus diverse beneficii, precum o masă pe zi.

Salariile diferă mult de la o companie la alta şi în dezvoltarea de software. În compania Softwin, un programator cu experienţă medie câştigă, din informaţiile gândul, în jur de 800 de euro pe lună, iar unul senior circa 1.000 de euro pe lună, iar la TotalSoft, un programator senior câştigă între 1.200 şi 1.700 de euro.

Adrian, în vârstă de 24 de ani, programator în limbajul Perl cu o experienţă de un an şi jumătate, câştigă 3.500 de lei net pe lună la biroul unei multinaţionale din Cluj. El are un prieten de vârstă apropiată în Timişoara care are un salariu de 3.800 de lei. Acesta lucrează într-o multinaţională care dezvoltă software pentru industria auto.

Potrivit lui George, un programator freelancer, cei care stăpânesc limbajul JavaScript, foarte căutat, pot câştiga de acasă între 1.000 şi 3.000 de euro pe lună. Aceeaşi sumă poate fi câştigată şi ca programator web pe framework-uri de PHP, Ruby, Python, C# şi Java.

La Romsys, unul dintre cei mai mari integratori de soluţii IT de pe piaţa locală, un project manager senior câştigă în jur de 2.000 de euro pe lună.

În una din cele mai importante companii care dezvoltă aplicaţii online din România, un programator junior începe de la un salariu de 500 de euro. Acesta poate să ajungă uşor la 700 de euro dacă are ceva experienţă, a dezvoltat proiecte personale sau au câştigat experienţă ca freelancer. „Un programator bun poate să ajungă să câştige uşor peste 1.500 de euro pe lună, iar cei valoroşi depăşesc uşor 2.000 de euro, chiar 2.500 de euro”, ne-a declarat fondatorul companiei.

Dezvoltarea de aplicaţii mobile pentru consumatori, dificilă

Sunt dezvoltatori din România care realizează aplicaţii pentru clienţi corporate şi pot încasa 20.000 de euro pentru un astfel de proiect. De exemplu, compania iQuest, cu operaţiuni în România la Bucureşti, Cluj, Craiova, Sibiu şi Braşov, înregistrează venituri de peste 1 milion de dolari pe an doar de pe urma aplicaţiilor mobile. În 2009, aplicaţia Trip Journal dezvoltată de firmă a fost premiată de Google cu 100.000 de dolari.

Însă când vine vorba de dezvoltarea de aplicaţii pentru consumatori, lucrurile sunt diferite, deoarece monetizarea este dificilă. O echipă de dezvoltatori români a lansat în urmă cu trei ani jocul Arrival 3D, dedicat sistemului de operare mobile Windows Phone. Aceasta este, cu peste 200.000 de descărcări în varianta gratuită, cea mai populară aplicaţie românească din magazinul virtual Windows Phone Store. Jocul este susţinut de reclame, dar dezvoltatorii sunt, în ciuda popularităţii, departe de a se fi îmbogăţit. „Venitul nostru generat de reclamele din Arrival 3D Free se ridica iniţial la 30 de dolari pe lună, însă el a continuat să scadă până la aproximativ 8 dolari pe lună”, a declarat, pentru gândul, Marius Prisecaru, cel care reprezintă echipa din spatele Arrival 3D. Dezvoltatorii au lansat apoi o variantă platită a jocului. Aceasta a generat, de la lansarea în decembrie 2011, aproximativ 500 de dolari. În prezent, aplicaţia aduce circa 10 dolari pe lună. Asta deşi ambele versiuni ale jocului, gratuită şi plătită, se bucură de calificative foarte bune primite de la utilizatori, de 4,5 şi 5 stele.

„Din păcate, pentru noi, Arrival 3D este o poveste care poate fi considerată a avea două faţete, una plăcută şi una absolut înfricoşătoare”, a spus Prisecaru.

Dezvoltatorii Arrival 3D nu se dau bătuţi şi se pregătesc să lanseze aplicaţii care ţintesc toate cele trei platforme mobile importante: Android, iOS şi Windows Phone. „În prezent, Chillingo (cei ce iniţial au publicat, printre alte titluri, popularul joc Cut The Rope) este interestă de o colaborare cu privire la următorul nostru joc”, a mai spus Prisecaru.

Un alt dezvoltator român, al aplicaţiei Airplanes, care are sute de mii de descărcări pe iOS şi Windows Phone, a explicat, pentru gândul, de ce nu câştigi foarte mulţi bani din aplicaţii, chiar dacă, la 1 euro, acestea sunt relativ accesibile chiar şi pentru clienţii din România. „Majoritatea oamenilor nu cumpără aplicaţii mobile. Preferă să dea 1 euro pe o cafea”, a spus Mircea Deliu. El crede, însă, că lucrurile se vor schimba cu timpul. Însă, deocamdată, nu cunoaşte în România vreun dezvoltator de aplicaţii pentru consumatori care să trăiască doar din această activitate. Mircea a lansat recent o nouă aplicaţie, TaxiCOP, cu care a ajuns în finala European AppCUP 2014, organizată de Microsoft la Bruxelles.

În ceea ce priveşte Android, monetizarea aplicaţiilor a fost dificilă până recent, deoarece dezvoltatorii români nu puteau să ofere aplicaţii şi jocuri contra cost în Google Play. Ei făceau acest lucru înregistrând conturile în alte ţări. Acest lucru s-a schimbat de la începutul acestei luni. „Dacă aplicaţiile deja publicate sunt oferite gratuit, există posibilitatea monetizării lor prin vânzarea de produse în aplicaţie (in-app) sau introducerea de abonamente. Noile aplicaţii se pot publica contra cost, pe lângă utilizarea de vânzări in-app sau abonamente”, a anunţat Google România.

Pentru dezvoltatorii de aplicaţii mobile este din ce în ce mai dificil să câştige bani de pe urma acestora, din cauza competiţiei acerbe şi a aşteptărilor tot mai mari ale utilizatorilor, potrivit unui studiu al companiei de cercetare a pieţei Gartner. Atât App Store, magazinul virtual al Apple, cât şi Google Play, platforma de aplicaţii a Google, includ în acest moment peste 1 milion de aplicaţii fiecare.

Conform analiştilor Gartner, pentru ca o aplicaţie să se impună pe piaţă, aceasta trebuie să fie de calitate şi să ofere multe funcţionalităţi. Iar aceste lucruri înseamnă costuri mai mari de cercetare, dezvoltare, livrare şi suport.

Gartner estimează că, până în 2018, doar una din 10.000 de aplicaţii dedicate consumatorilor va reprezenta un succes financiar. Mai mult, procentul aplicaţiilor gratuite disponibile va creşte de la 91% la sfârşitul anului trecut, la 94,5% în 2017. În aceeaşi perioadă, numărul de aplicaţii gratuite descărcate va creşte de la 102,1 miliarde în 2013, la 268,7 miliarde peste trei ani.

În ceea ce priveşte aplicaţiile plătite, în 2017, utilizatorii vor descărca 14,8 miliarde, faţă de 9,2 miliarde anul trecut.

Dacă aveţi alte exemple de salarii din industria IT locală sau de poveşti legate de dezvoltarea de aplicaţii pentru consumatori sau business, v-am ruga să le comunicaţi la secţiunea de comentarii.

Citește și: