Adrian POPA
Adrian POPA
12817 vizualizări 15 sep 2015

România este văzută ca una dintre cele mai importante destinatii pentru eSports din regiune, dar şi din Europa. Competiţia DreamHack, organizată de PGL, este principalul motiv pentru asta. Organizaţia s-a înfiinţat în 2002 şi se ocupă în principal cu organizarea de evenimente naţionale şi internaţionale în acest domeniu, pe cont propriu sau împreună cu parteneri internaţionali. Începând din 2002, PGL a găzduit competiţii, turnee şi calificări pentru DreamHack, IeSF, WCG, ESWC şi KODE5. În acelaşi timp, a susţinut scena locală de eSport prin campionate dedicate fiecărui joc.

Industria de eSports se dezvoltă în România şi datorită unor tineri pasionaţi de fenomen. Cristian Duca, în vârstă de 20 de ani, este fondatorul XPC Gaming, una dintre cele mai bune echipe profesioniste româneşti. Aceasta are echipe de: Counter-Strike: Global Offensive, Dota 2, Hearthstone şi League of Legends.

Tânărul Cristian Duca studiază dreptul la City University of London şi, în acelaşi timp, face Facultatea de Relaţii Internaţionale şi Ştiinte Diplomatice, la fără frecvenţă. „Cursurile la două facultăţi nu îmi uşurează munca legată de gaming absolut deloc, mai ales că cea din Londra este foarte solicitantă, atât fizic cât şi psihic, însă şcoala e şcoală, indiferent de vârstă, şi evident e prioritară, atât pentru mine, cât şi pentru jucătorii mei. Întotdeauna când aveam turnee în timpul sesiunilor sau perioada tezelor, purtam discuţii prin care le explicam că este în regulă dacă o luăm mai încet perioada asta, pentru că prioritatea numărul 1 este şcoala/facultatea”, explică Cristi cum reuşeşte să găsească un echilibru între cele două activităţi. El a adăugat că merge înainte deoarece vede un potenţial mare în acest domeniu şi speră ca într-o zi această pasiune să poată deveni în acelaşi timp o sursă stabilă de venit pentru el. „Nu este exclus ca după absolvire, să combin gamingul cu materiile studiate, de exemplu să devin un consilier juridic al entităţilor implicate în sportul electronic”.

Cristi Duca

Cristi a luat primul contact cu un joc video la vârsta de 4 ani, atunci când a primit cadou de ziua lui consola PlayStation 1. Primul joc a fost Spider-Man. A urmat apoi titlul pentru PC Zuma, un „oldie but goldie”, cum zice Cristi, iar apoi a început să joace Counter Strike 1.5. „Aveam 7 ani şi mă dusesem la vărul meu în vizită. Ţin minte că se juca pe destul de faimosul server atunci cs.draculas.ro. La cererea mea expresă, evident, m-a lasat să joc o rundă pe harta de_dust, mi-a luat awp (o carabină cu lunetă - n.r.), m-a pus în baza CT (Counter-Terrorists - n.r.) şi mi-a zis: 'Când vezi că trece cineva, apasă pe click'. Asta totodata e şi povestea primului meu frag (n.r. - pe înţelesul tuturor, adversar răpus)”, îşi aminteşte Cristi.

Încet, încet, jocurile video au devenit mai mult decât un hobby pentru Cristian Duca. Ideea fondării unei echipe profesioniste de gaming i-a venit în perioada Crăciunului din 2013. Ajunsese acasă noaptea, era vreo 1:00-2:00. Pe atunci era interesat în mare parte de jocul Dota 2. A deschis portalul Joindota.com şi a început să citească din ştirile de acolo. „Ideea e că eu până în momentul acela nu am urmărit niciodată un meci profesionist de Dota. Atunci, plictisit fiind, am vazut în ticker meciul dintre Mineski şi Titan, un fel de 'el clasico' pentru echipele din Sud-Estul Asiei. Uitându-mă, am fost atât de impresionat de jucătorii de acolo încât m-am gandit să fac o echipă în România care să fie cea mai bună, lucru care s-a şi întâmplat ulterior”, a declarat, pentru gândul, Cristi. Aşa apărea, în ianuarie 2014, XPC Gaming, echipă românească de eSports de top în acest moment. Cristi a început să se implice în mai multe turnee şi să stabilească conexiuni cu diferite persoane din domeniu. A urmat DreamHack, unde au participat şi cei de la Fnatic. „Am comunicat cu managerul lor foarte bine şi aşa am ajuns să lucrez pentru ei ca organizator de turnee”.

După ce a organizat MSI Beat IT în 2014, Cristi a lucrat ca voluntar pentru organizatii mai mari, precum Starladder. I s-a oferit apoi primul job plătit de către cei de la Dreamz Media, organizatorii Dota 2 Champions League şi CS:GO Champions League. Cristi lucrează şi astăzi acolo full time. „În acelaşi timp, am manageriat şi o echipă de greci (London Conspiracy - n.r.), pe care i-am cunoscut în momentul în care nu îi interesa să facă performanţă din eSports. Ei se jucau de plăcere. După ce i-am urmărit câteva meciuri, le-am văzut potenţialul şi la recomandarea mea au decis să se implice în gamingul profesional. Acum sunt la un nivel de top european”, spune Cristi.

Pe lângă sporturile electronice, Duca este un mare fan al sporturilor fizice, un susţinător înfocat al celor de la Real Madrid şi „stelist de mic”. „Probabil de aici şi vine pasiunea mea pentru gaming, pentru că este o combinaţie între lucrurile care-mi plac cel mai mult, sportul şi calculatoarele”.

Nu se poate trăi, deocamdată, exclusiv din gamingul profesionist în România

Întrebat dacă un jucător profesionist poate trăi exclusiv din eSports în România, ca membru al unei echipe locale, Cristi spune că „din păcate nu”. Sunt excepţii - români care joacă sau au jucat pentru echipe internaţionale mari. Chiar dacă în România gamingul este la un nivel ridicat, nu se investeşte suficient în industria de eSports locală. „Sponsorilor le e frică să facă următorul pas. Singurii care fac ceva pentru scena românească în acest moment sunt cei de la PGL. Tot respectul pentru ei, fac ceva foarte frumos pentru toţi gamerii din România, DreamHack un eveniment unde poţi urmări echipe internaţionale. E ceva ce nu foarte multe ţări au. PGL încearcă întotdeaua să facă şi ceva pentru echipele din România, însă, din nefericire, evenimentele lor au loc doar de două ori pe an, ceea ce este insuficient pentru a avea o scenă bine dezvoltată”, explică Duca.

PGL a mai reuşit recent o preformanţă majoră. România va organiza, pentru prima dată în istoria sa, un turneu Major de Counter-Strike: Global Offensive, fiind a patra ţară din lume după Germania, Suedia şi Polonia cu un turneu de asemenea anvergură. DH Open, găzduit de DreamHack Cluj-Napoca 2015, între 29 octombrie -1 noiembrie, va fi ultimul Major din acest an. Major este rangul cel mai înalt acordat de compania americană Valve, proprietara jocului, turneelor profesioniste CS:GO care se remarcă prin prestigiul echipelor participante, calitatea producţiei şi valoarea premiilor.

Chiar şi în aceste condiţii, deocamdată în România este greu să convingi sponsorii să te susţină. Gamingul profesionist nu este încă un concept bine înţeles de potenţialii sponsori din România. Potrivit lui Duca, dacă nu eşti cel mai bun sau dacă nu ai o bază mare de fani este aproape imposibil să faci rost de o sponsorizare. „Practic, firmele caută şi ele branding. Pot face acest lucru fie prin campanii de genul 'X - susţine cea mai bună echipă din România' sau prin brandingul pe care îl face echipa fanilor săi. Nu există sponsori pentru echipele medii (locurile 3-4+). În momentul de faţă singurele echipe româneşti care sunt sponsorizate serios şi stabil sunt XPC Gaming şi neXtPlease! Gaming. Sponsorizarile sunt în mare parte în produse, dar este vorba şi sume de bani plătite lunar, nu foarte mari evident”, explică Duca. Echipa neXtPlease! Gaming are ca sponsori principali companiile Logitech şi AMD, iar XPC Gaming este susţinută de ASUS.

În acest moment, veniturile echipelor româneşti sunt asigurate în proporţie de 50-50% din competiţii şi sponsorizări. Pentru jucători, care nu au salariu, turneele sunt principala sursă de venit.

În acest context, ca gamer dacă nu ai turnee locale, nu ai de unde să faci bani. Iar deplasarea la competiţiile de peste hotare este un lux pe care puţini şi-l permit. „Din cauza lipsei de turnee în România, nu există un anumit venit lunar. Totul depinde de turneele organizate, totul depinde de investitori, care în momentul de faţă lipsesc”, spune Duca.

Jucătorii echipelor româneşti nu au un salariu lunar

În aceste condiţii, un jucător de la XPC, echipa fondată de Cristi, nu are salariu lunar. Potrivit lui, niciun gamer de la o echipă românească (cel puţin la jocurile Dota 2, Counter Strike: Global Offensive, League of Legends sau Hearthstone) nu are salariu. „ROI-ul (return of investment) este extrem de mic în România şi evident nu sunt fonduri pentru aşa ceva”.

Cristi este implicat şi în activitatea unor echipe internaţionale mari. A fost manager pentru Dota 2 la London Conspiracy şi este organizator de evenimente pentru Fnatic. În aceste echipe salariile variază în funcţie de jocuri şi valoarea jucătorului, de la 800 de dolari pe lună la 4.000 de dolari pe lună, la care se adaugă şi ce câştigă din turnee şi evenimente. „Diferenţa este enormă, pentru că practic un jucător român, fie el de la XPC sau alta echipă românească, nu îşi poate compara veniturile cu niciun jucător de la o echipă mare din străinătate”, potrivit lui Cristi Duca.

După cum am spus mai sus, sunt şi excepţii, dar este vorba de români care au jucat sau joacă pentru echipe mari de afară. Cristi cunoaşte astfel de cazuri. Unul este cel al lui Armand Pittner, jucător de Dota 2 cunoscut ca si „bOne7”. El a jucat pentru Cloud 9 (o organizaţie americană) timp de 1 an şi ceva. „Este singurul jucător român profesionist despre care ştiu să îşi fi câştigat existenţa exclusiv din eSports”, spune Duca. Între timp, însă, Cloud9 a renunţat la echipa de Dota, iar Pittner nu mai face parte din organizaţie.

Mai este un jucator de Hearthstone, Radu „rdu” Dima, care este membru al echipei Nihilum. Potrivit lui Cristi, nu e exclus să mai fie cineva şi la, poate, jocurile World of Tanks, Starcraft 2, Minecraft sau titluri de console.

Fondatorul XPC presupune că se pot face venituri din gaming în România şi într-un alt mod, în afara eSports: „Sunt gameri care sunt mai mult entertaineri şi chiar dacă joacă la nivel înalt, nu câştigă turnee, însă fac bani prin canalele lor sociale, cum ar fi streamingul (pe Twitch - n.r.) sau YouTube”.

Cum este structurată o echipă de gaming din România

În Romania echipele profesioniste nu sunt organizate de obicei într-o formă juridică, aşa cum se întâmplă în străinătate. Pot exista mai multe tipuri. Pot fi organizaţii, pot fi SRL-uri, pot fi ONG-uri sau pot fi simple „înţelegeri” de genul: „X are echipa Z, şi A, B, C, D, E formează o echipă puternică. X îi convinge pe A, B, C, D, E să reprezinte echipa Z”.

Cei de la XPC sunt organizaţi ca SRL. Asta pentru că echipa încasează bani de la sponsori. Pentru a putea fi folosite, acestre fonduri trebuie facturate şi impozitate.

Familia, un element important în cariera de gamer

Cristi spune că familia este foarte importantă pentru ca un gamer român să poată ajunge în top. „E important să ai nişte părinţi înţelegători. Ai mei mai strâmbau din nas când vedeau că petrec atâta timp jucându-mă, însă de când sportul electronic a luat proporţii au înteles potenţialul acestor activităţi şi au fost foarte înţelegători şi m-au susţinut când a fost cazul”. El cunoaşte mulţi jucători cu potenţial, care din cauza părinţilor şi-au limitat potenţialul. Asta deoarece oamenii ştiu că este dificil deocamdată să trăieşti exclusiv din gaming profesionist în România, iar părinţii se tem că jocurile video afectează educaţia copiilor.

Prin comparaţie, sunt ţări din Europa în care există şcoli pentru gaming. „În Suedia, echipa Ninjas in Pyjamas este un brand foarte puternic şi are produse vestimentare şi batoane de ciocolată care se vând în supermarketuri cum vindem noi Snickers. Facem paşi mari spre înţelegerea acestui domeniu şi tot ce sper este ca PGL să îşi continue treaba şi să apară şi alţii care fac acelaşi lucru”, potrivit lui Cristi.

În acest moment, unii dintre cei mai cunoscuţi jucători români pe scena internaţională de eSports sunt (numele din joc şi echipa): b0ne7 - Kaipi (Dota 2), ComeWithMe - Kaipi (Dota 2), w33 - Team Secret (Dota 2), Ar1sE - Monkey Freedom Fighters (Dota 2), rdu - Nihilum (Hearthstone), Masakary - XPC (Dota 2), Nightend - NewRoSoft (Starcraft 2), Seminte - XPC (CS:GO), AoD - XPC (League of Legends), BTN - neXtPlease! Gaming (CS:GO), WHiTE - neXtPlease! Gaming (CS:GO).

Alin „AoD” Bălţat, Cosmin „Masakary” Nechifor şi Valentin „seminte” Bodea - trei gameri profesionişti de top din România

Alin Bălţat. Are 22 de ani, este jucator de League of Legends şi student în anul trei la Facultatea de Economie şi Administrare a Afacerilor, profil Finanţe - Bănci. Este din Simeria, iar primul joc pentru PC cu care a luat contact a fost un Star Wars.

Alin Bălţat

Punctul culminant în cariera de gamer a fost atins de Alin cu echipa H2k, cu care a fost de două ori locul 1 în Challenger Series şi a ajuns la calificările spre LCS. Când este în Challenger Series, tânărul câştigă aproximativ 400-500 de euro pe lună, plus premiile din evenimente.

Challenger Series este o ligă prin care toate echipele trebuie să treacă pentru a ajunge în LCS, care este liga de top a echipelor de League of Legends.

Computerul folosit de Alin are procesor Intel Core i7-4790K de 4,00 GHz, 4 GB memorie RAM şi placă video Sapphire HD 7850. „AoD” preferă să joace peste tot cu mausul şi tastatura lui, un maus Razer Deathadder şi o tastatură Razer Blackwidow.

O zi de lucru din viaţa lui înseamnă cam opt ore de antrenament cu echipa. „Plus cât mai stai în rest pentru a juca individual pe ladder, unde joci pentru a-ţi antrena eroii pe care îi foloseşti cu echipa. Sunt şi zile în care jucăm peste 16 ore cu echipa”, spune Alin.

Cosmin Nechifor. Jucător de Dota 2, Cosmin are 23 de ani şi este student la Politehnică în Bucureşti. Primul contact cu jocurile video l-a avut atunci când, mic fiind, tatăl lui l-a luat cu el la Academia Militară, unde lucra ca inginer. „Acolo am avut ocazia să joc Panzer General 1 pe un 386”. 


 
Nechifor a decis să devină profesionist acum doi ani, când a fost chemat de un prieten la un LAN de Dota 2 la Discovery Arena, concurs de amatori pe care l-a câştigat. „Atunci mi-am dat seama că se poate face ceva mai mult din gaming şi am hotărât să mă axez pe Dota 2”, a declarat, pentru gândul, Cosmin.

Cea mai mare realizare personală ca gamer este faptul că a ajuns să joace în America, la MLG Columbus, turneu major cu premii de până la 50.000 de dolari „Nu mulţi jucători romani se pot mândri cu asta!”, spune tânărul, care a ajuns să câştige din gaming lunar între 150 şi 300 de dolari. 

Cosmin foloseşte un computer în valoare de aproximativ 4.000 de lei, cu caracteristicile tehnice: procesor Intel Core i5 4690K, placă video ASUS GTX 970 şi memorie RAM de 8 GB DDR3. Are un monitor ASUS de 144hz, care este foarte important. „Multă lume nu înţelege importanţa monitorului şi se axează doar pe componentele calculatorului, însă un monitor bun de 144 hz poate fi crucial! Singura preferinţă de periferice e sa joc cu cele cu care m-am obişnuit deja: o tastatură ASUS STRYX, o pereche de căşti SS Siberia şi un maus MadCatz RAT 5”, explică „Masakary”.

O zi din viaţa tânărului începe la sală, apoi continuă la facultate. Pe seară îşi adună echipa şi fac antrenament cam 3-4 ore. Acest lucru se repetă în jur de 4-5 zile pe saptamână.

Valentin Bodea. Jucătorul de Counter Strike: Global Offensive are 18 ani şi este student la facultatea de Medicina Dentară ,,Carol Davila” din Bucureşti. Primul contact cu un joc video l-a avut în 1999/2000, când se juca cu fratele lui Re-Volt.

Valentin Bodea
 
Cele mai importante realizări din cariera de gamer sunt: câştigarea DreamHack Bucharest 2014, câştigarea ESL EECC Bucharest 2014, câştigarea PC Garage DreamHack Masters 2014, câştigarea PGL CS:GO Championship Series Romanian qualifier 2015, locul 2 la concursurile DreamHack Masters Bucharest 2014, Dreamhack Bucharest 2015 EML şi locul 4 la concursul internaţional ESL EEC Bucharest 2015. „Realizarea mea cea mai importantă pe plan personal este intrarea la Facultatea de Medicina Dentară”, subliniază Valentin.

El nu câştigă din gamingul profesionist o sumă fixă în fiecare lună: „Există perioade în care sunt concursuri şi atunci caştig cam aproximativ 1.000 de lei”.

„Seminte” foloseşte un computer cumpărat în 2013 care a costat aproximativ 4.000 de lei. E dotat cu procesor intel i5-3470 de 3,20 GHz, memorie RAM de 8 GB Corsair Vegance 1600 MHz DDR3, hard-disk SATA de 1 TB, o placă video primită de la sponsorul ASUS, GTX 760 MARS de 4 GB, şi o placă de bază ASUS. Şi Valentin are preferinţe în ceea ce priveşte monitorul şi perifericele: „Da, am preferinţe în ceea ce priveşte monitorul, deoarece în Counter-Strike: Global Offensive am nevoie de un timp de răspuns cât mai mic şi asta îmi oferă monitoarele de gaming de la ASUS de 144hz. Mausul, prefer unul în stil ergonomic şi cu laser pentru gaming, de genul ASUS Gladius şi Razer Deathadder, pe care le folosesc. Tastatura prefer să fie una mecanică şi să nu fie sensibilă la apăsat, aceasta fiind Razer Blackwidow”.

Programul zilnic al lui Valentin e unul destul de obişnuit. Iese la plimbări cu prietenii, la cafenele sau în pub-uri. Timpul de antrenament începe de la ora 20:00 şi se termină in jurul orei 00:00 de luni până vineri. Antrenamentul constă în crearea de noi tactici şi punerea în aplicare a acestora.
 

Citește și: