Constatarea tristă a procurorului general: soluţiile de achitare s-au dublat

Procurorul general al României Codruţa Kovesi a informat, ieri, la şedinţa de bilanţ a Ministerului Public, că soluţiile de achitare s-au dublat , acestea constituind 2,53 la sută din totalul inculpaţilor trimişi în judecată anul trecut. Şi aceasta în condiţiile în care numărul de trimiteri în judecată de anul trecut a scăzut cu aproape jumătate faţă de acum zece ani, iar procentul de achitări s-a dublat. Cauzele generatoare de achitări ar fi, potrivit lui Kovesi, deficienţele în propria activitate a procurorilor, presiunea volumului de activitate sub care se lucrează, practica judiciară neunitară.

Alte cauze generatoare de achitări în cauze deferite justiţiei mai sunt: instabilitatea legislativă; calitatea activităţii de cercetare penală a organelor de poliţie judiciară; schimbarea declaraţiilor în faza de judecată şi minimalizarea probelor realizate în timpul anchetelor; expertize succesive cu concluzii contradictorii; lipsa de reacţie a sistemului judiciar faţă de infracţiunile care împiedică înfăptuirea justiţiei.

Procurorul general al României a anunţat că pentru prima dată în istoria Ministerului Public s-a apelat la o cercetare sociologică pentru a se cunoaşte în ce măsură Parchetul îşi îndeplineşte sarcinile în mod eficient. Potrivit rezultatelor studiului, 40% din cei chestionaţi asupra acestui aspect au răspuns "în mică măsură", 37% "în mare măsură" şi 2% au spus "în foarte mare măsură". La întrebarea "Cât de multă încredere aveţi în Parchet", 13% au răspuns că nu au deloc, 43% au spus că nu au prea multă încredere, iar 34% au răspuns că au încredere. "Aşadar, activitatea procurorilor se desfăşoară într-un mediu social de neîncredere şi nu putem schimba această stare de fapt decât printr-o activitate eficientă", a afirmat Codruţa Kovesi.

La întrebarea "Dacă aţi fi victima unei infracţiuni, credeţi că soluţia legală ar depinde de procurorul la care ajunge cazul", 58% din cei chestionaţi au răspuns "da" şi 20% "nu". Kovesi spune că sistemul nu a convins că foloseşte o măsură egală în abordarea cauzelor, soluţionarea corectă depinzând de calităţile personale ale celui care instrumentează dosarul. Totodată, potrivit studiului, 59% dintre cei chestionaţi asupra a ceea ce trebuie făcut de conducerea Parchetului pentru a creşte încrederea în acţiunile procurorilor au răspuns că aşteaptă sancţionarea magistraţilor care comit greşeli, iar 22% au răspuns că doresc să se dea dispoziţii care să conducă la soluţionarea rapidă a dosarelor.

"Este evident că cetăţenii aşteaptă ca cei care greşesc să fie sancţionaţi", a spus Kovesi, adăugând că începând cu anul 2004 sancţionarea nu se mai află printre atribuţiile procurorului general. "Consiliul Superior al Magistraturii trebuie să scape de complexele propriei ineficienţe şi să înlăture procurorii care prin actele lor sau prin conduită se dovedesc că nu au ce căuta în sistem. Nu e posibil ca un procuror care timp de doi ani a refuzat să lucreze cauzele ce i-au fost repartizate să nu fie sancţionat rapid şi ferm de către Consiliul Superior al Magistraturii, fiind necesar ca în toată această perioadă şeful ierarhic să formuleze mai multe sesizări, iar la final să se aplice o sancţiune mai mult formală", a arătat Kovesi. În opinia ei, neaplicarea unei sancţiuni timp de doi ani respectivului procuror nu a făcut decât să "încurajeze lenea".

Codruţa Kovesi a mai informat că anul trecut Ministerul Public a depăşit un milion de cauze penale soluţionat, fiind implicat acelaşi efectiv de procurori ca cel din urmă cu zece ani, iar datele statistice relevă un sistem aproape în colaps. "Deşi volumul de activitate faţă de anul 1997 s-a dublat, numărul procurorilor care au lucrat efectiv în 2007 a fost acelaşi cu cel de acum zece ani", a afirmat Kovesi