300.000 de români au consumat droguri măcar o dată

Adrian Mutu şi Tudor Sişu au simţit în cariera lor efectele prafurilor /// Foto: Octav Ganea

Marijuana, ecstasy, inhalante, cocaină, crack, amfetamine, halucinogene, heroină sau opiacee sunt droguri ilegale dar au fost încercate de 1,7% dintre români

Dacă se iau în considerare şi medicamentele - tranchilizante, sedative, antidepresive - procentul românilor care au testat drogurile ajunge la 8,6%. Procentele se traduc simplu - 1.300.000 de români au testat pe pielea lor ce înseamnă substanţe interzise, relevă un raport al Agenţiei Naţionale Antidrog. Şi cum plaja de alegere este vastă, cel mai consumat drog este canabisul, într-un procent de 1,5%, urmat de ecstasy - 0,4%, heroină - 0,1%, halucinogene - 0,1%, cocaină (în ambele forme - bază sau crack) - 0,1%. Canabis la toată ţara, pentru că el se fumează sau testează în toate regiunile ţării, indiferent de vârstă. Desigur, cei mai mulţi fani, cu vârste cuprinse între 15 şi 64 de ani, sunt la Bucureşti - consumul înregistrând aici un procent de 5,6%. Capitala este urmată de Transilvania - 1,3 % şi Muntenia, Moldova, Banat-Crişana - 1,1%, Dobrogea cu 0,9% şi Oltenia, cu 0,06%. Restul drogurilor - ecstasy, heroină, inhalante, amfetaminele şi cocaina - sunt încercate cu precădere de populaţia tânără, între 15 şi 34 de ani.

Cel mai mare consum de canabis este în SUA

La canabis nu s-au dedulcit doar românii. Unul din 25 de oameni au încercat să fumeze planta sau o fac în mod regulat, numărul lor ridicându-se la 166 de milioane în înreaga lume, relevă un studiu australian, citat de Reuters. Cifrele, obţinute de la Biroul ONU pentru Controlul Drogurilor şi Prevenirea Criminalităţii/United Nations Office on Drugs and Crime (UNODC), arată că, în 2006, unul din 25 de oameni, cu vârste cuprinse între 15 şi 64 de ani, a avut cel puţin o experienţă de consum de canabis. Cercetarea relevă că cel mai mare consum de canabis este în SUA, Australia şi Noua Zeelandă, şi apoi în ţările europene. În Asia, Africa şi America, existau 31, 25 şi respectiv 24% din consumatorii de canabis din lume, în Europa - 18%, iar în Oceania - 5%.

Australia şi Noua Zeelandă aveau cea mai mare rată a consumului - 8% din populaţia cu vârste între 15 şi 64 de ani. Însă în ambele ţări consumul era în declin, ca şi în Europa Occidentală. În schimb, consumul de canabis era în creştere în unele ţări cu o economie slab dezvoltată din America de Sud şi Africa.

Vârful consumului - între 20 şi 25 de ani

De asemenea, studiul a mai relevat, citând o cercetare făcută în America de Nord, că 10% dintre cei care au încercat canabisul au devenit consumatori zilnici, în timp ce între 20 şi 30% - consumatori săptămânali. În medie, 9% dintre cei care au fumat canabis devin dependenţi de acest drog, în timp ce riscul de dependenţă de nicotină este de 32%, de heroină - 23% şi de alcool - 15%.

Consumul de canabis începe în mod normal în anii adolescenţei, cunoaşte un vârf între 20 şi 25 de ani şi descreşte pe măsură ce tinerii lucrează cu normă întreagă, se căsătoresc şi au copii.

În SUA, Australia şi Noua Zeelandă, cei care fumau regulat canabis erau mai susceptibili să folosească ulterior şi alte droguri ilicite, inclusiv cocaină şi heroină.

"Beneficiile" canabisului

Printre efectele nocive resimţite de cei care practică un consum intens, cele mai frecvente sunt dificultăţile de învăţare, concentrare şi memorare. Consumatorii prezintă şi un risc sporit de a avea un accident de maşină şi de boli cardiovasculare. Totodată, consumul de canabis afectează funcţia respiratorie, dar cum majoritatea consumatorilor sunt şi fumători de tutun, nu se poate determina exact influenţa canabisului asupra riscului de cancer pulmonar de exemplu.

Cum se face praf o imagine în România

2004. Acesta a fost anul în care internaţionalul român Adrian Mutu a fost descoperit la o testare antidoping ca fiind consumator de substanţe interzise. Fotbalistul cocheta cu cocaina, iar şefii săi au luat rapid măsuri drastice. Federaţia engleză de fotbal l-a sancţionat pe Mutu pentru consum de droguri, fotbalistul fiind suspendat timp de opt luni şi obligat să urmeze un program strict de reabilitare. Mai mult, patronul echipei Chelsea, la care Mutu juca, a considerat că românul a adus deservicii de imagine clubului şi i-a reziliat contractul.

Sişu, pe atunci coleg de trupă cu Puya în La Familia a fost arestat pentru trafic de droguri şi deţinere ilegală pentru consum de droguri în 2003. După executarea pedepsei cu închisoarea, artistul a fost, din nou, condamnat în mai 2006. Eliberat, el şi-a reluat activitatea muzicală. Într-un interviu recent în Gândul, Tudor Sişu a susţinut că nu mai consumă droguri. "De când am devenit tată, priorităţile în viaţa mea sunt altele. Nu praful."O altă solistă care a avut probleme cu consumul de droguri a fost Dana Coteanu, Marijuana, fostă VJ-iţă la postul muzical Atomic. După o revenire spectaculoasă în urma tratamentului medical, artista părea că şi-a regăsit normalitatea, însă a recidivat consumând stupefiante. În urma unui alt scandal care a dus-o pe prima pagină a ziarelor, Dana a spus adio carierei muzicale, dar a primit şi corecţii fizice din partea tatălui său.

Dosarul "Cocaină pentru VIP-uri" include şi numele lui Ion Ion Alexandru, fiul magnatului Ion Ţiriac. Deşi Ţiriac Jr a fost audiat în repetate rânduri, începând cu 2002, el nu a recunoscut că ar fi consumat stupefiante: "Am văzut droguri şi oameni care se droghează, dar numai în filme", a declarat el, la unul dintre termenele de judecata. Fiul lui Ţiriac a scăpat din dosar, el fiind achitat, în februarie 2009.

INFO PLUS

Româncele consumă droguri experimental

Bărbaţii, spre deosebire de femei, au încercat, cel puţin o dată în viaţă, toate tipurile de droguri ilegale: 2,3% canabis, 0,5% ecstasy, 0,2% heroină şi 0,1% celelalte categorii de droguri, iar pentru femei s-a înregistrat un consum experimental pentru: canabis - 0,7%, ecstasy - 0,2%, inhalante şi halucinogene - 0,1%.

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine