9 comentarii 96 afișări

69% dintre bărbaţi au fantezii cu prietena soţiei

Postat la: 27.01.2010 20:30 Ultima actualizare: 19.10.2011 22:15

Psihologii sunt de părere că bărbaţii care au fantezii sunt mai mulţi decât cei care recunosc că le au /// Foto: Shutterstock

Un sondaj realizat pe baza răspunsurilor a 50.000 de internauţi relevă obiceiurile şi preferinţele bărbatului modern. Dezvăluind chestiuni legate de viaţa de cuplu la obişnuinţele din timpul orelor de program şi deprinderile din zona cumpărăturilor, vizitatorii site-ului askmen.com au alcătuit portretul masculin al anului 2009.

Viaţa în doi implică o mulţime de eforturi: 81% dintre bărbaţii participanţi la sondaj se străduiesc să fie romantici, chiar dacă o fac în proporţii şi cu frecvenţă diferite. (Doar 26 de procente au putut spune cu mâna pe inimă că fac asemenea gesturi "foarte des"). Implică şi o doză de ficţiune: 95% dintre respondenţi şi-ar dori să aibă o relaţie cu o femeie care are un salariu mai mare, iar 69% au fantezii cu prietena partenerei sau a soţiei.

Cum explică psihologul Claudiu Ganciu aceste preferinţe? "Legătura de cuplu se formează pe baza unei atracţii sexuale fireşti, o legătură permisă. Cea de prietenie se formează pe baza unor afinităţi, similarităţi. Cele două funcţionează ca o copie, fantasmatic vorbind. Rezultă o relaţie prin intermediul legăturii de prietenie, dar care este interzisă. Prietenia impune limite. 69% e o cifră mică, însă aici vorbim nu de cei care au fantezii de acest fel, ci de aceia care au şi recunoscut că le au.

Dorinţa unei relaţii cu o femeie care câştigă mai mulţi bani vine din nevoia de avea o mamă, cineva care să aibă grijă de tine, să te protejeze. Un personaj matern, puternic. Nu există niciodată un interes pur financiar, banii sunt necesari pentru un scop. Uneori, scopul este stabilitatea, fie chiar şi numai cea emoţională. În ceea ce priveşte gesturile romantice, din răspunsuri rezultă că sunt făcute cu trudă, nu vin firesc. Vin din dorinţa şi fantezia femeii, care porneşte încă din copilărie".

Sexul, la serviciu sau la domiciliu

73% dintre bărbaţi declară că au mare grijă să nu dea ocazii de a fi acuzaţi de hărţuire sexuală, la locul de muncă. 23 de procente spun că n-au fost acuzaţi, dar recunosc că ar fi putut fi, iar 3% pretind că au fost acuzaţi pe nedrept. Trei sferturi dintre respondenţi definesc căsnicia drept "o instituţie necesară", iar 83% sunt convinşi că bărbaţii sunt defavorizaţi la tribunal, în procesele de divorţ.

În ceea ce priveşte obişnuinţele de budoar, 20% dintre subiecţi susţin că preferă ca partenera să mimeze orgasmul, pentru ca orgoliul lor să nu aibă de suferit, iar 56 de procente mărturisesc că şi-ar modifica, la o adică, dimensiunea penisului.

În ceea ce priveşte gradul de satisfacţie oferit de viaţa sexuală, 46% sunt "oarecum mulţumiţi" şi precizează că e loc de mai bine; fericiţii care sunt foarte mulţumiţi şi n-ar schimba nimic însumează 13 procente, 19% sunt nemulţumiţi din pricina cantităţii, iar 5% - pe motive de calitate. 52% dintre răspunsuri definesc sexul ca pe ceva crucial într-o relaţie, în timp ce 45% spun că, odată cu trecerea timpului, sexul îşi pierde din importanţă.

"Şi băieţii plâng..."

38% dintre subiecţi recunosc că şi bărbaţii plâng, însă insistă pe faptul că o fac doar în cazul unor tragedii precum moartea cuiva apropiat. 31% spun că bărbaţii varsă lacrimi, dar au grijă să nu o facă în public, în vreme ce 4 procente sunt convinşi că plânsul şi bărbaţii nu au nimic în comun.

Care este principala "armă" folosită în complicatul proces al seducţiei? "Umorul" - au răspuns cei mai mulţi (34%). "Farmecul personal" - sunt de părere 20%. Încrederea în sine şi inteligenţa sunt atuurile la care apelează câte 13 procente dintre respondenţi. Abilitatea de a face conversaţie, aspectul fizic, banii şi talentul sunt celelalte plusuri pe care mizează bărbatul modern. Cel puţin aceia care au participat la sondaj.

Din răspunsuri rezultă că discreţia nu e tocmai punctul forte al bărbaţilor: doar 28% dintre respondenţi au declarat că nu au intrat niciodată în contul de e-mail al prietenei, în vreme ce 47% au făcut-o deja sau intenţionează să o facă, dacă ar bănui că partenera pune ceva suspect la cale.

Deşi conectaţi la prezent, bărbaţii au nostalgia "vremurilor de altădată": 62% duc dorul timpurilor în care cuvântul dat şi o strângere de mână însemnau ceva, iar alţi 15% consideră că, deşi standardele morale actuale sunt în declin, aceste "ajustări" sunt utile pentru bunul mers al afacerilor.

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine

Tag-uri:: bărbaţi; ,fantezii; ,prietena soţiei; ,sex; ,sondaj

[+] Adauga un comentariu

× Citeşte mai mult »

#1 sa traim bine! 27.01.2010 21:49

Raspunde

Cum cheltuiesc cei care sunt la putere sutele de milioane de euro pe care statul le colecteazÄƒ anual din enervanta taxÄƒ auto, instituitÄƒ în 2007 de Sulfina Barbu ÅŸi care a cunoscut pânÄƒ acum atâtea versiuni cÄƒ nimeni nu le mai Å£ine minte numÄƒrul? RÄƒspunsul oficial, dat de cei puÅŸi sÄƒ gestioneze tonele de euro, aratÄƒ cÄƒ s-au fÄƒcut programe educaÅ£ionale pentru copii, amenajÄƒri de parcuri, administrÄƒri de arii protejate.
de Alexandru Nastase
20/01/2010

Mai puÅ£in de un sfert din sumele colectate a fost folosit. Restul o fi folosit ca o centurÄƒ de siguranÅ£Äƒ pentru economie...

Ce background vÄƒ mai putem oferi despre taxa auto, rebotezatÄƒ în prezent taxÄƒ de primÄƒ înmatriculare? Am spus "taxÄƒ"? Este din multe puncte de vedere o amendÄƒ nÄƒscocitÄƒ de cei care ne conduc. În primÄƒvara lui 2007, Sulfina Barbu, pe atunci ministrul Mediului ÅŸi GospodÄƒririi Apelor, ÅŸi Guvernul lui CÄƒlin Popescu TÄƒriceanu au observat cÄƒ în România a crescut consumul ÅŸi, pe acest fond, tot mai mulÅ£i români îÅŸi permiteau sÄƒ-ÅŸi cumpere o maÅŸinÄƒ. În crizÄƒ de bani, s-au gândit sÄƒ exploateze acest aspect ÅŸi sÄƒ-l transforme într-o sursÄƒ foarte suculentÄƒ de venituri la bugetul de stat. Mai are rost sÄƒ enumerÄƒm ÅŸirul interminabil ÅŸi grotesc de bâlbâieli care a urmat? Mai are rost sÄƒ vÄƒ amintim de câte ori au venit cu câte o nouÄƒ variantÄƒ de taxÄƒ ÅŸi cum de fiecare datÄƒ argumentele pentru noua versiune erau exact opusul versiunii precedente? Mai este nevoie sÄƒ vÄƒ amintim cum, dupÄƒ ce au fost daÅ£i afarÄƒ de la guvernare de TÄƒriceanu, Sulfina Barbu ÅŸi PD-L au devenit, din iniÅ£iatorii taxei, cei mai de temut adversari ai ei? Cum, dupÄƒ revenirea la ciolan, o datÄƒ cu instalarea lui Emil Boc ca prim-ministru, au îndulcit din nou tonul la adresa taxei pânÄƒ atunci mult-hulite? Mai are rost sÄƒ vÄƒ spunem cÄƒ, la fiecare nouÄƒ versiune a taxei, Comisia EuropeanÄƒ ne-a ameninÅ£at cu diverse pedepse?

DE OCHII LUMII
Taxa auto, în nenumÄƒratele ei forme de pânÄƒ acum, nu a fost niciodatÄƒ o taxÄƒ de mediu. De fiecare datÄƒ, indiferent de denumire, a vizat numai autoturismele pe care românii ÅŸi le puteau permite: maÅŸini cu motor cu capacitate micÄƒ, numÄƒr redus de cai putere, preÅ£ pânÄƒ în 25.000 de euro. Vehiculele utilitare ÅŸi camioanele, utilajele agricole ÅŸi alte categorii de maÅŸini cu consum mare de carburant ÅŸi, deci, mari poluatori, nu au fÄƒcut niciodatÄƒ obiectul de interes al acestei taxe pentru simplul motiv cÄƒ în Å£ara noastrÄƒ nu se vând prea multe. Acest lucru reiese ÅŸi din faptul cÄƒ, pânÄƒ în 2008, banii din aceastÄƒ taxÄƒ au mers la Ministerul FinanÅ£elor, iar destinaÅ£ia lor ulterioarÄƒ - cum au fost folosiÅ£i - nu se cunoaÅŸte. SÄƒ vedem însÄƒ ce s-a fÄƒcut cu banii dupÄƒ ce s-a decis, de ochii lumii, cÄƒ destinaÅ£ia lor trebuie sÄƒ fie Ministerul Mediului.

SURSÄ‚ DE ÎMBOGÄ‚Å¢IRE
În subordinea acestui minister funcÅ£ioneazÄƒ o extraordinarÄƒ vacÄƒ de muls ÅŸi o sursÄƒ inepuizabilÄƒ de fÄƒcut averi: AdministraÅ£ia Fondului pentru Mediu. Este acea instituÅ£ie la care ajung toÅ£i banii ce se colecteazÄƒ pentru mediu în România. În 2008, aproape 1 miliard de lei noi a ajuns la Fondul de Mediu din taxa auto! La cursul de schimb de atunci, asta înseamnÄƒ peste 300 milioane de euro! În 2009, deÅŸi nu existÄƒ încÄƒ estimÄƒri oficiale (este, evident, mult prea devreme!), suma se apropie de 700 milioane de lei, echivalentul a 160 milioane de euro! Cum s-au cheltuit cele 460 milioane de euro intrate în vistieria Fondului pentru Mediu? Am solicitat informaÅ£ii oficiale. SÄƒ începem cu anul 2009. S-au alocat bani pentru 17 proiecte aprobate între 2006 ÅŸi 2008 ÅŸi care se aflÄƒ încÄƒ în derulare: Centrul pentru colectarea deÅŸeurilor electrice, electronice ÅŸi electrocasnice la Piatra NeamÅ£, în valoare de 113.556 RON; realizarea staÅ£iei de epurare a apelor uzate, comuna Remetea, judeÅ£ul Harghita, în valoare de 3.882.000 RON; programul de educaÅ£ie ecologicÄƒ Ecojunior, desfÄƒÅŸurat la Colegiul NaÅ£ional Roman VodÄƒ din Roman, cu o valoare de 7.667 RON; o instalaÅ£ie de reducere a emisiilor de CO2 la vopsitoria fabricii din Mioveni Automobile Dacia, proiect în valoare de 15.447.217 RON; înfiinÅ£area unei staÅ£ii de epurare în comuna Cotnari, judeÅ£ul IaÅŸi, în valoare de 1.447.259 RON; desfÄƒÅŸurarea ÅŸcolii de ecologie Delta Fest de cÄƒtre AsociaÅ£ia Galaterra, proiect în valoare de 218.375 RON; extinderea staÅ£iei de epurare Åžtei, judeÅ£ul Bihor, investiÅ£ie în valoare de 1.114.383 RON; conservarea ÅŸi managementul habitatelor din RezervaÅ£ia "Calcarele din Dealul MÄƒgura" Dobrogea, program derulat de Clubul Sporturilor Montane, în valoare 42.065 RON; managementul ariilor protejate din judeÅ£ul Satu-Mare, realizat de societatea Carpatin ArdeleanÄƒ cu 155.150 RON; creÅŸterea conÅŸtientizÄƒrii populaÅ£iei de pe Valea Deznei privind protecÅ£ia mediului, realizat la Grupul Åžcolar Industrial SebiÅŸ, cu 36.609 RON; amenajarea ravenei GhermÄƒneÅŸti, judeÅ£ul Vaslui, proiect în valoare de 300.148 RON; stabilizarea ÅŸi consolidarea ravenei la drumul comunal 105 A - satul Laza, comuna Laza, jud. Vaslui, cu suma de 183.495 RON; realizarea unei linii de peletizare a deÅŸeurilor lemnoase ÅŸi a rumeguÅŸului verde la societatea MetalTrade International GalaÅ£i pentru suma de 896.191 RON; modernizarea sectorului de reciclare a deÅŸeurilor de ambalaje în vederea protejÄƒrii mediului, realizatÄƒ de societatea Somplast din BistriÅ£a pentru suma de 285.691 RON; acÅ£iuni combinate pentru administrarea ariei protejate PeÅŸtera Vântului conform planului de management, proiect desfÄƒÅŸurat de Clubul Speologilor Amatori cu 80.663 RON; protecÅ£ia Ariei Naturale Balta Suhaia, proiect atribuit Consiliului Local al comunei Suhaia, judeÅ£ul Teleorman, pentru 30.646 RON; un program de producere ÅŸi distribuÅ£ie a apei calde menajere cu panouri solare, realizat la Drobeta Turnu-Severin de firma Flora Sercom SA cu 61.241 RON. Totalul banilor alocaÅ£i este de aproximativ 23 de milioane RON, adicÄƒ în jur de 6 milioane de euro din 160 milioane de euro încasaÅ£i.

InstituÅ£iile cu bani, doar la PD-L
În 2008, Fondul de Mediu a dat bani pentru 12 proiecte de parcuri. Valoarea totalÄƒ a proiectelor este de 6 milioane RON (puÅ£in peste 2 milioane de euro). Ce s-a fÄƒcut cu restul banilor, pânÄƒ la 400 milioane de euro? Oficial, ei existÄƒ în bugetul Fondului pentru Mediu ÅŸi "aÅŸteaptÄƒ proiecte eligibile pentru a fi absorbiÅ£i". La Fondul pentru Mediu existÄƒ depuse numai din partea organizaÅ£iilor neguvernamentale mii de proiecte care aÅŸteaptÄƒ de ani buni finanÅ£are ÅŸi cÄƒrora nici mÄƒcar nu li se rÄƒspunde. Fondul de Mediu a fost condus pânÄƒ în 2008 de liberalul Mihai Toti, iar acum ÅŸef mare este democrat-liberalul Vlad Marcoci. De menÅ£ionat cÄƒ atât în alianÅ£a cu PSD, cât ÅŸi în cea cu UDMR (parafatÄƒ în decembrie 2009), instituÅ£iile de mediu bÄƒnoase au revenit, fÄƒrÄƒ excepÅ£ie, doar PD-L.

#2 autor 27.01.2010 23:10

Raspunde

Daca vrei sa ajuti Romania impotriva ungurilor sau daca aveti planuri sa ajungeti presedintele Romaniei, puteti incerca aici:
http://www.erepublik.com/en/referrer/Defender+Of+Faith+Reloaded
Erepublik este un simulator economic si militar unde fiecare conteaza. Intrati si faceti istorie!

#3 unu' 27.01.2010 23:19

Raspunde

Gandul..., ÅŸi de fapt întreaga presÄƒ online din România... un mare semn de mirare urmat de mai multe semne mari de întrebare: „Articol citit de 816 ori” ÅŸi un singur comentariu al unui prost.

Decât niÅŸte interpretÄƒri bazate pe studiile ÅŸi teoriile timpurii simpliste ale psihanalizei, mai bine ar încerca dl. „psiholog” Claudiu Ganciu o explicaÅ£ie al acestei inapetenÅ£e faÅ£Äƒ de implicare, opinie, atitudine.

#4 Diano, 28.01.2010 00:03

Raspunde

Ai intrat si tu in turma i'dioatelor irecuperabile, Madalina Chitu, Milena Nita, Elena Partzan. Pareai un pic mai desteapta.

#5 xx 28.01.2010 10:13

Raspunde

Schimba atitudinea! Lasa-i pe vanzatori sa te caute. Tu iti alegi cea mai buna oferta fara stres si fara bani. Intra pe WWW.SOLICITARI.RO si intr-un minut adauga anuntul!

#6 responsabilu 28.01.2010 11:03

Raspunde

valoarea acestui ziar este in cadere libera. Nu mai gaseste omul o idee sanatoasa, un '' gand '' BUN. V a pierdeti in hatisul sondajelor de doi bani .

#7 PMS VICTORIE 28.01.2010 11:16

Raspunde

VEZI MISCAREASOCIALISTA.RO

#8 @responsabilu 28.01.2010 14:11

Raspunde

@responsabilu de acord cu tine: "Gandul" ...phoo0olii!
pt. miscareasocialista: ce k'k.t ai castigat mah, pe cine ai invins de strigi ca un dement toata ziua pe bloguri "VICTORIE"? Taaaci dreaaa'q'n pho0ola mea cu victoria ta. (Aveti femei acolo? )

#9 xx 28.01.2010 15:13

Raspunde

Schimba atitudinea! Lasa-i pe vanzatori sa te caute. Tu iti alegi cea mai buna oferta fara stres si fara bani. Intra pe WWW.SOLICITARI.RO si intr-un minut adauga anuntul!

Vezi toate »