„Am avut senzaţia, când am plecat din ţară, că mi s-a tăiat limba”

„Am avut senzaţia, când am plecat din ţară, că mi s-a tăiat limba”

Cel mai cunoscut scriitor român în plan internaţional, Norman Manea, a revenit în România după 11 ani. Luni a avut loc prima sa apariţie publică în ţara natală după 22 de ani. El a părăsit România în 1986 şi, până acum, nu a revenit decât o singură dată, în 1997. Atunci, însă, a refuzat orice apariţie publică. În 2008, Manea va sta în România câteva săptămâni, timp în care va susţine mai multe conferinţe, va participa la mai multe întâlniri cu publicul şi va primi titlul de Doctor Honoris Causa de la două importante universităţi, cea din Bucureşti şi cea din Cluj.

„Am avut senzaţia, când am plecat din ţară, că mi s-a tăiat limba”, a declarat Norman Manea, care, chiar dacă nu mai locuieşte demult în România, a continuat să scrie în limba română. „Am plecat la 50 de ani. E greu să schimbi o limbă la vârsta aia” a spus autorul. El a povestit că nu era decis să rămână în Occident. După ce a luat decizia să rămână, nu şi-ar fi dorit să ajungă în America. În primul rând pentru că nu ştia limba. Faptul că a continuat să scrie în română, nu a fost numai un act de „eroism”, dar acestă limbă a rămas „singura în care trăieşte”.

„Una dintre legendele care circulă aici este şi aceea că am fost un obiect de marketing foarte stăruitor şi eficient, şi astfel, inclusiv prin conspiraţia iudaică şi foarte buni agenţi, am fost propulsat drept spre lună. Lucrurile nu au stat aşa”, a a spus scriitorul, care, deşi are un agent foarte influent, spune că acesta nu a făcut nimic pentru el. „Sunt un scriitor dificil. Nu sunt un produs vandabil”. L-a ajutat foarte mult în America faptul că publicase deja o carte în Germania şi că acea carte primise multe recenzii favorabile. „Marketingul, atât pentru această primă carte, cât şi pentru celelalte, a fost al editurii. Si a fost unul modest, fiind un scriitor din Europa de Est.”

Profesor de literatură la Bard College din New York, Manea ţine un curs care se intitulează „Maeştri contemporani”. În cadrul acestuia studenţii au ocazia să se întâlnească cu scriitori cunoscuţi. Una din condiţii este ca autorul invitat să fi fost deja publicat în ediţii populare, suficient de ieftine, astfel încât studenţii să şi le poată procura. „Aş fi foarte bucuros să invit un scriitor român”, spune Manea. Însă, niciun autor autohton nu este suficient de cunoscut pentru a îndeplini criteriile impuse de universitate. „Din ceea ce văd, există o anumită circulaţie, se traduc volume în străinătate”, spune scriitorul, care nu înţelege de ce se plâng tot timpul scriitorii români. „Cineva care ar veni astăzi (din străinătate –n.r.) şi ar auzi că scriitorii români se plâng şi le-aş prezenta numărul de edituri care există în România, numărul de publicaţii literare şi culturale, dintre care foarte multe de calitate, ar zice: care-i chestia?”.

Norman Manea lucrează la un nou roman despre intelectuali români în exil. Titlul provizoriu este Impostura. Aseară scriitorul a fost prezent la lansarea unei noi serii de autor, care îi este dedicată. Până acum în acestă nouă serie a editurii Polirom au apărut Vorbind Pietrei, Întoarcerea huliganului, Înaintea despărţirii (Convorbire cu Saul Bellow) şi Sertarele Exilului (Dialog cu Leon Volovici). Miercuri, de la ora 17.00, Grupul pentru Dialog Social organizează dezbaterea „Exilul – o traumă privilegiată”, iar joi, Norman Manea va sustine la Colegiul Noua Europă conferinţa „Imposibilităţi kafkiene”.

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine