20993 vizualizări 28 sep 2017

.Consiliul Naţional al Audiovizualului a decis amendarea cu 85.000 de lei a postului Realitatea TV şi cu 20.000 a postului B1TV, după o plângere depusă de UDMR care a reclamat că în emisiunile difuzate celor două televiziuni  s-au făcut afirmaţii discriminatoare la adresa comunităţii maghiare din România.

„Aşa cum am subliniat şi atunci, ridicarea la rang de lege a dezideratelor comunităţii maghiare nu ar diminua cu nimic drepturile majorităţii, aşa cum s-a vehiculat la momentul respectiv, în mod eronat, de către mass-media românească. Mai mult, nu am cerut coaliţiei de guvernare asumarea unor decizii exagerate, care ar fi putut reprezenta vreun pericol sau ameninţare de orice fel asupra majorităţii. Am constatat, atunci, un val de reacţii extrem de negative, o adevărată propagandă naţionalistă cu scop manipulator, care a ofensat profund comunitatea maghiară. Prin urmare, ne-am adresat instituţiilor competente să remedieze această situaţie”, a a declarat preşedintele Executiv al UDMR,  Porcsalmi Bálint. 

Radu Herjeu, membru al CNA, a precizat pe Facebook, că propunerea de amendă i-a aparţinut. 

„CNA live: mi-e teamă că, indiferent câte amenzi am da şi cât de mari ar fi, nu vom putea să-i responsabilizăm niciodată pe exaltaţii care nu se gândesc nicio clipă la responsabilitatea enormă pe care o au de a aborda subiecte sensibile cu calm şi echilibru, nu cu emoţii naţionaliste demne de o bodegă. Sigur de asta are nevoie românul mediu, care a vazut unguri doar la televizor, să i se zgândare idiosincraziile transmise din generaţie în generaţie. Sigur asta va rezolva problemele şi sensibilităţile istorice şi sigur asta îi va opri pe unguri să plece cu Transilvania în spate! Realitatea a primit, la propunerea mea (intermediară) o amendă 85.000 de lei, iar B1 20.000 de lei”, a scris Herjeu pe Facebook. 

CITEŞTE ŞI: Ticăloşii şi vânzătorii de ţară. O istorie nuanţată a amantlâcului politic în România

Trei legi iniţiate de UDMR au intrat de urgenţă în dezbatere în Parlament, în urma negocierilor dintre liderii Uniunii şi cei ai PSD, dinaintea moţiunii de cenzură. 

Două dintre ele au trecut de Comisia parlamentară de administraţie din Senat. În primul rând, este vorba de proiectul care prevede consacrarea zilei de 15 martie ca sărbătoare a comunităţii maghiare din România. A doua iniţiativă care a primit undă verde de la comisie e cea care prevede mărirea cotei repartizate din impozitul pe venit încasat la bugetul de stat fiecărei unităţi administrativ-teritoriale. În fine, un al treilea proiect, şi cel mai important pentru UDMR, este cel de modificare a legii administraţiei, în sensul scăderii de la 20% la 10% a pragului de folosire a limbii materne în instituţii publice. Acest proiect urama să intre în dezbaterea comisiilor juridică, administraţie şi pentru drepturile omului din Camera Deputaţilor, PSD dorind ca pragul să fie de 15%, variantă cu care Uniunea ar fi de acord.

Toate cele trei iniţiative sunt acoperite de protocolul de colaborare parlamentară pe care PSD, ALDE şi UDMR l-au semnat în decembrie 2016.

Liderul PSD, Liviu Dragnea, declarat că proiectele UDMR unt mai vechi şi că ”nu au fost făcute peste noapte”. ”Azi am discutat despre situaţia politică actuală (n.r.: cu liderii UDMR). Am discutat la telefon zilele trecute. Am înţeles că am vândut Transilvania, nu am vândut Transilvania. Am discutat ce putem face, indiferent de ce majoritate ar fi vorba, să nu se mai întâmple în România. Aceste legi nu au fost făcute peste noapte, le-a venit rândul. Liderii de grup s-au întâlnit cu comisiile şi au discutat separat. Sunt două Camere, eu vă spun la ce am participat. Am discutat despre ziua de 15 martie, sunt şi alte minorităţi naţionale care au o zi a lor şi comunitatea maghiară a dorit un astfel de lucru”, a declarat Liviu Dragnea. 

În urma scandalului izbucnit de punerea pe ordinea de zi a proiectelor, acestea au fost retrase. Ulterior, în a doua jumătate a lui septembrie, discuţia privind modificarea a legii administraţiei, în sensul scăderii de la 20% la 10% a pragului de folosire a limbii materne în instituţii publice a revenit în actualitate, UDMR anunţând că este de acord cu o variantă de compromis de 15%. 

Citește și: