no author
Departamentul Corespondenţi - Mediafax
578 vizualizări 20 mai 2018

Turcul Ismail şi soţia sa Mariana au deschis afacerea cu bragă în urmă cu cinci ani într-un laborator micuţ la ieşirea din Galaţi. Reţeta de bragă este secretă şi a fost moştenită de Ismail de la strămoşii săi, producătorul spunând că băutura era folosită pe vremuri pentru a da energie soldaţilor.

„Sunt de origine turcă, dar din bunici, străbunici născuţi în România, care au făcut şi ei bragă. Reţeta o păstrăm cu sfinţenie de sute de ani. Braga o preparăm în două sortimente: dulce, dar şi uşor fermentată, cu gust dulce-acrişor. Ea este făcută din făină neagră şi făină de porumb sau mălai. Este îndulcită cu zahăr şi apoi parcurge mai multe etape: etapa de fierbere, pe urmă urmează etapa de batere, tot ce a fiert se trece prin nişte filtre, se îndulceşte, se pune în sticle şi se scoate la vânzare. Braga este perla noastră. În perioada Imperiului Otoman, braga era folosită pentru a energiza şi vitaminiza soldaţii. Ea conţine proteine, glucide şi tot grupul vitaminelor B, conţine şi acid lactic foarte bun pentru sănătatea omului”, a povestit producătorul de bragă, Ismail Dilaver.

Cazanul pentru bragă

Înainte de a deschide afacerea, cei doi soţi s-au lovit de numeroase piedici, mai ales că nu prea găseau utilaje. Astfel, deşi au dorit să producă bragă imediat după Revoluţie, visul familiei s-a împlinit abia în anul 2013.

„Ideea era de mult timp în familia noastră. Neputinţa de a găsi utilaje ne-a făcut, însă, să rămânem să lucrăm în alte domenii, aşa că am activat aproape 18 ani în construcţii, am avut un depozit de vânzare materiale pentru construcţii. În 2013, am găsit nişte utilaje de la câţiva ingineri chimişti din Urziceni, care au încercat să facă şi ei bragă. Rezultatele pe care le-au avut nu au fost mulţumitoare, aşa că le-au vândut. Este vorba, în special, despre un cazan din fontă, care nu se mai fabrică în zilele noastre. A urmat o aventură pentru noi, veneam din alte domenii şi ne-am trezit în situaţia în care trebuie să devenim autodidacţi, să învăţăm noi lucruri. Norocul meu a fost că în tinereţe, chimia mi-a fost un prieten bun. Este greu să reconstitui ceva doar după nişte amintiri, reţeta a fost transmisă pe cale orală mai mult”, a povestit Mariana Dilaver.

Mariana şi Ismail Dilaver

Producătorii de bragă din Galaţi spun că despre produsul lor circulă mai multe idei preconcepute.

„Sunt două idei greşite despre această băutură. De bragă sunt asociate ideile simplu şi ieftin. Amândouă sunt greşite. Cea de simplu este greşită din punct de vedere al transformărilor fizico-chimice care au loc în produs, iar cea de ieftin era o referire la faptul că găseai produsul peste tot”, explică Mariana Dilaver.

Laboratorul de la ieşirea din Galaţi are ca punct central un cazan care se încălzeşte la o temperatură de 100 de grade Celsius. Timp de 12 ore, cei doi angajaţi ai familiei de bragagii trebuie să amestece în permanenţă, astfel încât ingredientele să fiarbă şi să fermenteze.

Ismail Dilaver produce bragă la Galaţi

Vânzările merg bine doar vara, chiar dacă în ţară sunt foarte puţini producători de bragă adevărată, acesta fiind motivul pentru care familia de gălăţeni a decis să-şi diversifice producţia.

„Vânzările sunt fluctuante, după cum bate soarele şi nu este doar o glumă, este realitate. Evident că atunci când este cald, vânzările sunt mari. În momentul în care vine iarna, putem supravieţui doar datorită clienţilor fideli. O parte dintre clienţii noştri sunt adevăraţi iubitori de bragă, care vin şi cumpără chiar şi când afară crapă pietrele de ger. În Galaţi suntem singurii producători de bragă, iar în ţară am înţeles că sunt doar cinci....La cererea unor clienţi, unul dintre ei are un restaurant în centrul vechi al Bucureştiului, am făcut şi socată. Apoi au apărut ghimbirată, sucul de muguri de pin, dar şi alte băuturi răcoritoare, din flori şi fructe sută la sută naturale, fără conservanţi şi coloranţi. Când faci o bragă după o reţetă moştenită, este musai ca toate celelalte băuturi să fie la fel de bune. După mai multe idei şi încercări, de curând am făcut o nouă băutură. Mento este numele ei. Conţine mentă, măceşe, hibiscus, lămâie şi ghimbir. Este o băutură răcoritoare, gustoasă şi prietenoasă cu cei care îşi doresc ceva special, dar natural”, a mai spus Ismail Dilaver.

Toţi cumpărătorii care ajung la laboratorul unde se fabrică bragă trebuie să respecte o regulă: degustarea este obligatorie.

Un litru de bragă, socată şi ghimbirata costă 4,5 lei, iar litrul de Mento se vinde cu 5 lei.

Citește și: