Casa de la ţară - medicamentul antistres

Casa de la ţară - medicamentul antistres

În ultimii ani, mulţi români cu dare de mână au urmat trendul mondial şi şi-au achiziţionat o a doua proprietate, departe de aglomeraţia urbană, la ţară

Stresul cotidian şi lipsa spaţiilor verzi vor convinge tot mai mulţi oameni să se retragă în zone liniştite şi pitoreşti

O statistică arată că, dintre ţările Europei, în Franţa există cei mai mulţi oameni care posedă o a doua reşedinţă, de regulă în mediul rural. Ei reprezintă 10% din totalul populaţiei. Urmează Belgia şi Italia cu câte 4% şi Irlanda, cu 2%. Românii vin şi ei puternic din urmă. Fie că este situată pe malul apei, în vârf de munte sau la şes, casa de la ţară beneficiază de un farmec aparte. Pe unii îi găzduieşte pe perioade determinate - concedii, vacanţe, weekend-uri sau recentele sărbători.

Pentru alţii, casa de la ţară tinde să devină din ce în ce mai mult reşedinţa permanentă. După muncă, oamenii simt tot mai acut nevoia de linişte, într-o ambianţă care să le asigure confort şi relaxare. În plus, în România, datorită fondurilor alocate de UE pentru dezvoltarea rurală, există din ce în ce mai multe sate care au o infrastructură bine dezvoltată – drumuri asfaltate, sistem de alimentare cu apă şi gaze. E adevărat că de aceste beneficii au parte satele aflate în imediata vecinătate a oraşelor. De aceea preţurile acestor reşedinţe şi ale terenurilor din jur au ajuns să fie destul de mari.

Pe Valea Prahovei, casa de vacanţă, printre cele mai scumpe

Preţ care este influenţat şi de destinaţia zonei respective: o casă într-o zonă turistică (Valea Prahovei, Moldova, Maramureş) va costa mai mult decât una ridicată într-o zonă cu potenţial turistic redus. Nu este şi cazul împrejurimilor Bucureştiului. Deşi Ilfovul nu este recunoscut ca zonă turistică, locuinţele – chiar şi cele cu suprafeţe modeste – depăşesc 150.000 euro. Şi asta, lăsând la o parte zonele exclusiviste, gen Snagov sau Corbeanca, unde o casă – e drept, cu o suprafaţă mai mult decât generoasă – poate valora chiar şi 2.5 milioane euro. Preţul de achiziţie a unei case la ţară mai ţine seama însă şi de materialul folosit. Deşi, în general, mare parte a românilor sunt conservatori şi nu ies din tipare preferând în continuare cărămida, lemnul începe să fie tot mai folosit, nemaifiind rezervat exclusiv construcţiilor din regiunile montane.

Avantaje - lemnul protejează împotriva frigului şi a zgomotului, captează şi distribuie în interior lumina, aerul şi căldura. E drept că cei care muncesc în străinătate şi-au ridicat vile somptuoase în localităţile de baştină. Există şi alţii, puţini la număr însă, care au preluat de la străini elementele de noutate în materie de construcţii de locuinţe. În Occident, protejarea mediului înconjurător reprezintă o prioritate. La noi este în plină desfăşurare o campanie de educare a cetăţenilor în acest sens.

Pluta, cânepa şi paiele – preferatele francezilor

Francezii, spre exemplu, folosesc la construcţia caselor de la ţară tot soiul de materiale ecologice, reciclabile: panourile din fibră de lemn, care transmit chiar şi în plan vizual căldură şi confort. Folosite sub acoperiş, acestea permit răspândirea în exterior a vaporilor de apă. Pluta este recunoscută ca având o structură uşoară (95% din volumul ei este reprezentat de aer). Ea asigură izolaţia fonică şi termică. Plăcile de plută nu acumulează electricitatea statică, iar granulele de plută expandată sunt folosite la umplerea golurilor din podea sau plafon.

Alte “găselniţe ecologice” ale francezilor sunt cânepa şi cocosul: acoperişul şi pereţii pot fi izolaţi cu panouri din cânepă, golurile din podea sau din acoperiş pot fi, de asemenea, astupate cu cânepă mineralizată, iar pereţii pot fi şi ei dublaţi cu acest material. La rândul său, lemnul de cocos asigură izolaţia termică şi acustică a casei şi se prezintă sub formă de suluri, plăci sau fibre. În materie de acoperişuri, francezii păstrează ţigla, dar propun ca variante ardezia sau chiar paiele, recomandate la construcţia acoperişurilor în pantă.

Elegant şi bun izolant termic, acoperişul din paie poate fi tratat ignifug. La noi, mulţi preferă în continuare combinaţia de materiale: case cu parter de zidărie şi etaj pe structură de lemn sunt frecvent întâlnite mai ales în Prahova. Dincolo de goana zilei după bani şi succese, tot mai mulţi români descoperă câte avantaje poate avea viaţa la ţară: un trai liniştit, departe de poluarea specifică şi aglomeraţia oraşelor mari. Secretul este alegerea inteligentă a locului. Pentru că distanţa, în România, rămâne un mare neajuns, din cauza drumurilor proaste şi, în  multe cazuri, chiar a lipsei lor.

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine