3 comentarii 233 afișări

Cât costă să slăbeşti cu un nutriţionist

Postat la: 08.02.2010 20:45 Ultima actualizare: 19.10.2011 22:27

Cât costă să slăbeşti cu un nutriţionist /// Foto: Shutterstock

"Femeie, între 25 şi 45 de ani, poziţie de middle şi top management într-o companie multinaţională, caut un loc plăcut unde să mănânc sănătos şi să-mi păstrez silueta"

Acesta ar putea fi portretul robot al celor 60% dintre clienţii resturantului Diet Center, primul din Bucureşti, deschis anul trecut, în octombrie, în cartierul Aviaţiei. Vizibil e restaurantul, dar în spatele conceptului, care a reprezentat o investiţie de 800.000 de euro, există şi un centru de nutriţie, care are clienţii săi. Respectiv bărbaţi şi femei, cu venituri mari, care vor să slăbească sănătos sau au diferite boli de nutriţie (diabet, colesterol mărit, hipertensiune, alergii alimentare, etc) şi doresc un regim personalizat. Ei beneficiază aici de sfaturile unui nutriţionist, Ruxandra Pleşea. O consultaţie costă 20 de euro şi include discuţia cu specialistul plus analiza corporală cu aparatul Gaia 359, un analizator al compoziţiei corporale. "Ghicitorul" tehnologizat spune tot ce ştie, de la greutatea ideală, la estimarea necesarului caloric zilnic sau analiza pe segmente corporale a raportului dintre ţesutul muscular şi ţesutul gras.

Cu 600 de euro lunar ai meniu personalizat

Şi cum nutriţionistul recomandă şi un meniu personalizat, acesta poate fi comandat de la restaurantul centrului ori poate fi livrat zilnic la domiciliul sau sediul clientului. Pentru un abonament personalizat scoţi din buzunar 600 de euro lunar, dar ai asigurată hrana o lună de zile, în regim full service, 3 mese principale şi două gustări, care pot fi de la o brioşă, la un mini sandwich sau fructe. Pachetul include şi costul consultaţiei, potrivit Time Out. "Conceptul de centru de dietă a prins bine", spune directorul de marketing Corina Ilie, pentru Gândul. "Oamenii au fost curioşi şi am reuşit să atragem foarte mulţi clienţi încă din primele două săptămâni de la deschidere, fără eforturi de promovare prea mari".Potrivit Corinei Ilie, modelul iniţial este unul importat, "dar adaptat de investitor la nevoile şi gusturile consumatorilor români". Iar românii s-au dedulcit la produsele şi serviciile din Aviaţiei, ceea ce a transformat businessul într-unul ce poate aduce şi profit în viitor. Potrivit şefului de marketing, centrul de nutriţei va scoate şi pui, "două noi unităţi urmând a fi deschise în acest an. Este o investiţie de viitor bazată pe anticiparea unei cereri în creştere şi pe capacitatea de producţie a bucătăriei noastre".

Prăjituri cu 60% mai puţine calorii

S-au lăsat românii uşor convinşi să renunţe la ciolanul cu fasole pentru o clătită cu sirop de arţar ? "Cei care vin la noi sunt deja convinşi de avantajele unei diete sănătoase. Nouă ne rămâne să-i convingem că aici au într-adevar parte de aşa ceva şi că mâncarea noastră este proaspată, sănătoasă, gustoasă şi perfect adaptabilă nevoilor lor", mai spune Ilie. Un meniu sănătos cu puţine calorii, pare greu de crezut. Şi totuşi, dacă vrei variaţie, atunci alege oferta unui centru sau a unei cafenele "slim". La centrul din Aviaţiei nimic nu este prăjit, iar preţurile sunt accesibile. O salată porneşte de la 9 lei şi poate ajunge la 24, în vreme ce o supă costă 5 sau 7 lei. Un fel principal duce la 21 de lei, iar o pizza o poţi mânca dacă scoţi din buzunar 20 sau 22 de lei. Deserturile rămân un punct forte în meniu şi asta pentru că nimic din aspectul lor exterior ori din gust nu te lasă să ghiceşti că au cu 60% mai puţine calorii decât în mod normal. E drept, un mousse de cioclată care strânge doar 307 calorii cântăreşte 98 de grame şi costă aproape 10 lei. Tartele cu fructe sunt mai ieftine - 5 lei, iar prăjitura cu brânză - 8 lei. Pentru cine e tentat să încerce produsele, există varianta livrării la cerere.

Preparate organice, atmosferă fresh

Tiparul cafenelelor l-a spart şi un local situat pe Calea Floreasca, loc preferat de întâlnire pentru vedetele din showbiz sau de specialistele în nutriţie şi frumuseţe atunci când îşi lansează o carte. Şi asta pentru că la Fitto Cafe ai parte de sucuri naturale, de salate îndrăzneţe şi de combinaţii înnebunitoare de fructe, legume şi peşte proaspăt. Ideea de a asocia conceptul de sport, energie, sănătate cu cel al cafelei - pentru că se bea şi cafea aici - funcţionează deja la vecinii noştri, austrieci şi unguri. Iar trendul pare că a prins şi în România unde se impune un nou stil de viaţă: cel sanatos. Aici preparatele sunt exclusiv organice, într-o atmosferă fresh. Care se simte chiar din cromatica aleasă pentru local - verde măr. Responsabili cu meniurile de la Fitto Café sunt doi profesionişti, care şi-au pus semnătura nu doar în preparatele 100% naturale şi atent compuse.

Tot la capitolul mese bune din ingrediente sănătoase şi care ţin la siluetă sunt preparatele Fru Fru, realizate din ingrediente sută la sută naturale. Paste proaspete, supe creme delicioase, sucuri organice, fără conservamnţi şi coloranţi sunt câteva dintre atu-urile acestei afaceri organice.

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine

Tag-uri:: nutriţie; ,restaurant; ,bucureşti; ,meniu; ,calorii

[+] Adauga un comentariu

× Citeşte mai mult »

#1 sa traica basescu si cu boc bine! 8.02.2010 22:07

Raspunde

Cum cheltuiesc cei care sunt la putere sutele de milioane de euro pe care statul le colecteazÄƒ anual din enervanta taxÄƒ auto, instituitÄƒ în 2007 de Sulfina Barbu ÅŸi care a cunoscut pânÄƒ acum atâtea versiuni cÄƒ nimeni nu le mai Å£ine minte numÄƒrul? RÄƒspunsul oficial, dat de cei puÅŸi sÄƒ gestioneze tonele de euro, aratÄƒ cÄƒ s-au fÄƒcut programe educaÅ£ionale pentru copii, amenajÄƒri de parcuri, administrÄƒri de arii protejate.
de Alexandru Nastase
20/01/2010

Mai puÅ£in de un sfert din sumele colectate a fost folosit. Restul o fi folosit ca o centurÄƒ de siguranÅ£Äƒ pentru economie...

Ce background vÄƒ mai putem oferi despre taxa auto, rebotezatÄƒ în prezent taxÄƒ de primÄƒ înmatriculare? Am spus "taxÄƒ"? Este din multe puncte de vedere o amendÄƒ nÄƒscocitÄƒ de cei care ne conduc. În primÄƒvara lui 2007, Sulfina Barbu, pe atunci ministrul Mediului ÅŸi GospodÄƒririi Apelor, ÅŸi Guvernul lui CÄƒlin Popescu TÄƒriceanu au observat cÄƒ în România a crescut consumul ÅŸi, pe acest fond, tot mai mulÅ£i români îÅŸi permiteau sÄƒ-ÅŸi cumpere o maÅŸinÄƒ. În crizÄƒ de bani, s-au gândit sÄƒ exploateze acest aspect ÅŸi sÄƒ-l transforme într-o sursÄƒ foarte suculentÄƒ de venituri la bugetul de stat. Mai are rost sÄƒ enumerÄƒm ÅŸirul interminabil ÅŸi grotesc de bâlbâieli care a urmat? Mai are rost sÄƒ vÄƒ amintim de câte ori au venit cu câte o nouÄƒ variantÄƒ de taxÄƒ ÅŸi cum de fiecare datÄƒ argumentele pentru noua versiune erau exact opusul versiunii precedente? Mai este nevoie sÄƒ vÄƒ amintim cum, dupÄƒ ce au fost daÅ£i afarÄƒ de la guvernare de TÄƒriceanu, Sulfina Barbu ÅŸi PD-L au devenit, din iniÅ£iatorii taxei, cei mai de temut adversari ai ei? Cum, dupÄƒ revenirea la ciolan, o datÄƒ cu instalarea lui Emil Boc ca prim-ministru, au îndulcit din nou tonul la adresa taxei pânÄƒ atunci mult-hulite? Mai are rost sÄƒ vÄƒ spunem cÄƒ, la fiecare nouÄƒ versiune a taxei, Comisia EuropeanÄƒ ne-a ameninÅ£at cu diverse pedepse?

DE OCHII LUMII
Taxa auto, în nenumÄƒratele ei forme de pânÄƒ acum, nu a fost niciodatÄƒ o taxÄƒ de mediu. De fiecare datÄƒ, indiferent de denumire, a vizat numai autoturismele pe care românii ÅŸi le puteau permite: maÅŸini cu motor cu capacitate micÄƒ, numÄƒr redus de cai putere, preÅ£ pânÄƒ în 25.000 de euro. Vehiculele utilitare ÅŸi camioanele, utilajele agricole ÅŸi alte categorii de maÅŸini cu consum mare de carburant ÅŸi, deci, mari poluatori, nu au fÄƒcut niciodatÄƒ obiectul de interes al acestei taxe pentru simplul motiv cÄƒ în Å£ara noastrÄƒ nu se vând prea multe. Acest lucru reiese ÅŸi din faptul cÄƒ, pânÄƒ în 2008, banii din aceastÄƒ taxÄƒ au mers la Ministerul FinanÅ£elor, iar destinaÅ£ia lor ulterioarÄƒ - cum au fost folosiÅ£i - nu se cunoaÅŸte. SÄƒ vedem însÄƒ ce s-a fÄƒcut cu banii dupÄƒ ce s-a decis, de ochii lumii, cÄƒ destinaÅ£ia lor trebuie sÄƒ fie Ministerul Mediului.

SURSÄ‚ DE ÎMBOGÄ‚Å¢IRE
În subordinea acestui minister funcÅ£ioneazÄƒ o extraordinarÄƒ vacÄƒ de muls ÅŸi o sursÄƒ inepuizabilÄƒ de fÄƒcut averi: AdministraÅ£ia Fondului pentru Mediu. Este acea instituÅ£ie la care ajung toÅ£i banii ce se colecteazÄƒ pentru mediu în România. În 2008, aproape 1 miliard de lei noi a ajuns la Fondul de Mediu din taxa auto! La cursul de schimb de atunci, asta înseamnÄƒ peste 300 milioane de euro! În 2009, deÅŸi nu existÄƒ încÄƒ estimÄƒri oficiale (este, evident, mult prea devreme!), suma se apropie de 700 milioane de lei, echivalentul a 160 milioane de euro! Cum s-au cheltuit cele 460 milioane de euro intrate în vistieria Fondului pentru Mediu? Am solicitat informaÅ£ii oficiale. SÄƒ începem cu anul 2009. S-au alocat bani pentru 17 proiecte aprobate între 2006 ÅŸi 2008 ÅŸi care se aflÄƒ încÄƒ în derulare: Centrul pentru colectarea deÅŸeurilor electrice, electronice ÅŸi electrocasnice la Piatra NeamÅ£, în valoare de 113.556 RON; realizarea staÅ£iei de epurare a apelor uzate, comuna Remetea, judeÅ£ul Harghita, în valoare de 3.882.000 RON; programul de educaÅ£ie ecologicÄƒ Ecojunior, desfÄƒÅŸurat la Colegiul NaÅ£ional Roman VodÄƒ din Roman, cu o valoare de 7.667 RON; o instalaÅ£ie de reducere a emisiilor de CO2 la vopsitoria fabricii din Mioveni Automobile Dacia, proiect în valoare de 15.447.217 RON; înfiinÅ£area unei staÅ£ii de epurare în comuna Cotnari, judeÅ£ul IaÅŸi, în valoare de 1.447.259 RON; desfÄƒÅŸurarea ÅŸcolii de ecologie Delta Fest de cÄƒtre AsociaÅ£ia Galaterra, proiect în valoare de 218.375 RON; extinderea staÅ£iei de epurare Åžtei, judeÅ£ul Bihor, investiÅ£ie în valoare de 1.114.383 RON; conservarea ÅŸi managementul habitatelor din RezervaÅ£ia "Calcarele din Dealul MÄƒgura" Dobrogea, program derulat de Clubul Sporturilor Montane, în valoare 42.065 RON; managementul ariilor protejate din judeÅ£ul Satu-Mare, realizat de societatea Carpatin ArdeleanÄƒ cu 155.150 RON; creÅŸterea conÅŸtientizÄƒrii populaÅ£iei de pe Valea Deznei privind protecÅ£ia mediului, realizat la Grupul Åžcolar Industrial SebiÅŸ, cu 36.609 RON; amenajarea ravenei GhermÄƒneÅŸti, judeÅ£ul Vaslui, proiect în valoare de 300.148 RON; stabilizarea ÅŸi consolidarea ravenei la drumul comunal 105 A - satul Laza, comuna Laza, jud. Vaslui, cu suma de 183.495 RON; realizarea unei linii de peletizare a deÅŸeurilor lemnoase ÅŸi a rumeguÅŸului verde la societatea MetalTrade International GalaÅ£i pentru suma de 896.191 RON; modernizarea sectorului de reciclare a deÅŸeurilor de ambalaje în vederea protejÄƒrii mediului, realizatÄƒ de societatea Somplast din BistriÅ£a pentru suma de 285.691 RON; acÅ£iuni combinate pentru administrarea ariei protejate PeÅŸtera Vântului conform planului de management, proiect desfÄƒÅŸurat de Clubul Speologilor Amatori cu 80.663 RON; protecÅ£ia Ariei Naturale Balta Suhaia, proiect atribuit Consiliului Local al comunei Suhaia, judeÅ£ul Teleorman, pentru 30.646 RON; un program de producere ÅŸi distribuÅ£ie a apei calde menajere cu panouri solare, realizat la Drobeta Turnu-Severin de firma Flora Sercom SA cu 61.241 RON. Totalul banilor alocaÅ£i este de aproximativ 23 de milioane RON, adicÄƒ în jur de 6 milioane de euro din 160 milioane de euro încasaÅ£i.

InstituÅ£iile cu bani, doar la PD-L
În 2008, Fondul de Mediu a dat bani pentru 12 proiecte de parcuri. Valoarea totalÄƒ a proiectelor este de 6 milioane RON (puÅ£in peste 2 milioane de euro). Ce s-a fÄƒcut cu restul banilor, pânÄƒ la 400 milioane de euro? Oficial, ei existÄƒ în bugetul Fondului pentru Mediu ÅŸi "aÅŸteaptÄƒ proiecte eligibile pentru a fi absorbiÅ£i". La Fondul pentru Mediu existÄƒ depuse numai din partea organizaÅ£iilor neguvernamentale mii de proiecte care aÅŸteaptÄƒ de ani buni finanÅ£are ÅŸi cÄƒrora nici mÄƒcar nu li se rÄƒspunde. Fondul de Mediu a fost condus pânÄƒ în 2008 de liberalul Mihai Toti, iar acum ÅŸef mare este democrat-liberalul Vlad Marcoci. De menÅ£ionat cÄƒ atât în alianÅ£a cu PSD, cât ÅŸi în cea cu UD MR (parafatÄƒ în decembrie 2009), instituÅ£iile de mediu bÄƒnoase au revenit, fÄƒrÄƒ excepÅ£ie, doar PD-L.