6 comentarii 108 afișări

Cât de periculoase sunt desenele animate pentru copii

Postat la: 02.02.2010 20:13 Ultima actualizare: 19.10.2011 22:21

Ideal ar fi ca minorii să nu stea nesupravegheaţi în faţa televizorului /// Foto: Shutterstock

Personajele animate devin pentru cei mici un model de viaţă, susţin psihologii

Copiii petrec 20 de ore, săptămânal, în faţa televizorului şi a calculatorului. Aceasta este concluzia unui studiu realizat de Educaţia 2000+ şi UNICEF, pe un eşantion de 392 de părinţi din Bucureşti, Mureş, Prahova, Dâmboviţa şi Giurgiu, atât din mediul rural, cât şi din mediul urban.

Aşadar, personajele precum Dexter, Tom şi Jerry sau Diavolul Tazmanian sunt extrem de prezente în viaţa copiilor, deoarece desenele animate ocupă un loc primordial în preocupările lor. Psihologii susţin că animaţiile reprezintă un stil de viaţă, un model pentru cei mici. "Sunt puţine desene animate care educă. De regulă, acestea creează o stare de irascibilitate, de nervozitate sau chiar de depresie. Luăm bine-cunoscutele personaje Tom şi Jerry. Sunt copii care se bucură atunci când motanul Tom ia bătaie, dar de cele mai multe ori aceste conflicte între cele două personaje le provoacă celor mici starea de depresie", spune Lena Rusti, psihoterapeut.
Specialistul completează că minorii au, de cele mai multe ori, tendinţa de a copia tot ce văd.

Desenele creează dependenţă

Psihoterapeutul Lena Rusti spune că, după vârsta de doi ani, un copil începe să conştientizeze ceea ce se întâmplă în jurul lui.

"La început sunt atraşi de lumini, mişcare, zgomote, după care apare fenomenul de imitaţie. Copiii au nevoie de un model, iar dacă părintele lasă copilul în faţa televizorului fără a-l supraveghea, atunci micuţul îşi va alege drept model de viaţă unul dintre personaje", spune psihologul. Mai mult, personajul animat îndrăgit nu este ales la întâmplare. Acesta trebuie să răspundă nevoilor copilului. Astfel, un minor care se simte marginalizat de părinţi din cauza unui frate mai mic va fi atras de desenele în care apar fraţi şi unde aceştia se luptă pentru a fi apreciaţi de părinţi. "Adulţii trebuie să conştientizeze un alt efect negativ al desenelor animate. Acestea creează dependenţă, iar copilul va deveni agresiv atunci când i se va spune că este târziu, trebuie să se bage la somn sau trebuie să mănânce", subliniază specialistul Rusti.

Stabilirea unui program - evită durerile de cap

Psihoterapeutul spune că una dintre cele mai mari erori făcute de adulţi este că aceştia văd în desene un ajutor. Dimpotrivă, susţine Rusti, acestea pot schimba personalitatea minorului. Aşadar, părinţii îşi lasă copilul în faţa televizorului fără a-l supraveghea.

"De cele mai multe ori, copiii vorbesc despre ceea ce se întâmplă. Părinţii ar trebui să acorde importanţă spuselor, pentru că, dacă micuţii folosesc cuvinte violente, atunci ar trebui să aibă anumite semne de întrebare în legătură cu desenele animate", spune Lena Rusti.

Specialistul adaugă că ideal ar fi ca atunci când copilul se uită la televizor, părintele să stea lângă el şi să discute împreună despre ceea ce se întâmplă pe micul ecran. Un alt aspect destul de important este stabilirea dinainte a unui program de uitat la desene animate, pentru a evita ţipetele şi plânsetele. "Copilul trebuie anunţat de la început: «Te uiţi 30 de minute la televizor, după care ne jucăm, facem baie sau mergem la culcare»", explică specialistul.

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine

Tag-uri:: desene animate; ,studiu; ,copii; ,efecte

[+] Adauga un comentariu

× Citeşte mai mult »

#1 sa traica basescu si cu boc bine! 2.02.2010 21:58

Raspunde

Cum cheltuiesc cei care sunt la putere sutele de milioane de euro pe care statul le colecteazÄƒ anual din enervanta taxÄƒ auto, instituitÄƒ în 2007 de Sulfina Barbu ÅŸi care a cunoscut pânÄƒ acum atâtea versiuni cÄƒ nimeni nu le mai Å£ine minte numÄƒrul? RÄƒspunsul oficial, dat de cei puÅŸi sÄƒ gestioneze tonele de euro, aratÄƒ cÄƒ s-au fÄƒcut programe educaÅ£ionale pentru copii, amenajÄƒri de parcuri, administrÄƒri de arii protejate.
de Alexandru Nastase
20/01/2010

Mai puÅ£in de un sfert din sumele colectate a fost folosit. Restul o fi folosit ca o centurÄƒ de siguranÅ£Äƒ pentru economie...

Ce background vÄƒ mai putem oferi despre taxa auto, rebotezatÄƒ în prezent taxÄƒ de primÄƒ înmatriculare? Am spus "taxÄƒ"? Este din multe puncte de vedere o amendÄƒ nÄƒscocitÄƒ de cei care ne conduc. În primÄƒvara lui 2007, Sulfina Barbu, pe atunci ministrul Mediului ÅŸi GospodÄƒririi Apelor, ÅŸi Guvernul lui CÄƒlin Popescu TÄƒriceanu au observat cÄƒ în România a crescut consumul ÅŸi, pe acest fond, tot mai mulÅ£i români îÅŸi permiteau sÄƒ-ÅŸi cumpere o maÅŸinÄƒ. În crizÄƒ de bani, s-au gândit sÄƒ exploateze acest aspect ÅŸi sÄƒ-l transforme într-o sursÄƒ foarte suculentÄƒ de venituri la bugetul de stat. Mai are rost sÄƒ enumerÄƒm ÅŸirul interminabil ÅŸi grotesc de bâlbâieli care a urmat? Mai are rost sÄƒ vÄƒ amintim de câte ori au venit cu câte o nouÄƒ variantÄƒ de taxÄƒ ÅŸi cum de fiecare datÄƒ argumentele pentru noua versiune erau exact opusul versiunii precedente? Mai este nevoie sÄƒ vÄƒ amintim cum, dupÄƒ ce au fost daÅ£i afarÄƒ de la guvernare de TÄƒriceanu, Sulfina Barbu ÅŸi PD-L au devenit, din iniÅ£iatorii taxei, cei mai de temut adversari ai ei? Cum, dupÄƒ revenirea la ciolan, o datÄƒ cu instalarea lui Emil Boc ca prim-ministru, au îndulcit din nou tonul la adresa taxei pânÄƒ atunci mult-hulite? Mai are rost sÄƒ vÄƒ spunem cÄƒ, la fiecare nouÄƒ versiune a taxei, Comisia EuropeanÄƒ ne-a ameninÅ£at cu diverse pedepse?

DE OCHII LUMII
Taxa auto, în nenumÄƒratele ei forme de pânÄƒ acum, nu a fost niciodatÄƒ o taxÄƒ de mediu. De fiecare datÄƒ, indiferent de denumire, a vizat numai autoturismele pe care românii ÅŸi le puteau permite: maÅŸini cu motor cu capacitate micÄƒ, numÄƒr redus de cai putere, preÅ£ pânÄƒ în 25.000 de euro. Vehiculele utilitare ÅŸi camioanele, utilajele agricole ÅŸi alte categorii de maÅŸini cu consum mare de carburant ÅŸi, deci, mari poluatori, nu au fÄƒcut niciodatÄƒ obiectul de interes al acestei taxe pentru simplul motiv cÄƒ în Å£ara noastrÄƒ nu se vând prea multe. Acest lucru reiese ÅŸi din faptul cÄƒ, pânÄƒ în 2008, banii din aceastÄƒ taxÄƒ au mers la Ministerul FinanÅ£elor, iar destinaÅ£ia lor ulterioarÄƒ - cum au fost folosiÅ£i - nu se cunoaÅŸte. SÄƒ vedem însÄƒ ce s-a fÄƒcut cu banii dupÄƒ ce s-a decis, de ochii lumii, cÄƒ destinaÅ£ia lor trebuie sÄƒ fie Ministerul Mediului.

SURSÄ‚ DE ÎMBOGÄ‚Å¢IRE
În subordinea acestui minister funcÅ£ioneazÄƒ o extraordinarÄƒ vacÄƒ de muls ÅŸi o sursÄƒ inepuizabilÄƒ de fÄƒcut averi: AdministraÅ£ia Fondului pentru Mediu. Este acea instituÅ£ie la care ajung toÅ£i banii ce se colecteazÄƒ pentru mediu în România. În 2008, aproape 1 miliard de lei noi a ajuns la Fondul de Mediu din taxa auto! La cursul de schimb de atunci, asta înseamnÄƒ peste 300 milioane de euro! În 2009, deÅŸi nu existÄƒ încÄƒ estimÄƒri oficiale (este, evident, mult prea devreme!), suma se apropie de 700 milioane de lei, echivalentul a 160 milioane de euro! Cum s-au cheltuit cele 460 milioane de euro intrate în vistieria Fondului pentru Mediu? Am solicitat informaÅ£ii oficiale. SÄƒ începem cu anul 2009. S-au alocat bani pentru 17 proiecte aprobate între 2006 ÅŸi 2008 ÅŸi care se aflÄƒ încÄƒ în derulare: Centrul pentru colectarea deÅŸeurilor electrice, electronice ÅŸi electrocasnice la Piatra NeamÅ£, în valoare de 113.556 RON; realizarea staÅ£iei de epurare a apelor uzate, comuna Remetea, judeÅ£ul Harghita, în valoare de 3.882.000 RON; programul de educaÅ£ie ecologicÄƒ Ecojunior, desfÄƒÅŸurat la Colegiul NaÅ£ional Roman VodÄƒ din Roman, cu o valoare de 7.667 RON; o instalaÅ£ie de reducere a emisiilor de CO2 la vopsitoria fabricii din Mioveni Automobile Dacia, proiect în valoare de 15.447.217 RON; înfiinÅ£area unei staÅ£ii de epurare în comuna Cotnari, judeÅ£ul IaÅŸi, în valoare de 1.447.259 RON; desfÄƒÅŸurarea ÅŸcolii de ecologie Delta Fest de cÄƒtre AsociaÅ£ia Galaterra, proiect în valoare de 218.375 RON; extinderea staÅ£iei de epurare Åžtei, judeÅ£ul Bihor, investiÅ£ie în valoare de 1.114.383 RON; conservarea ÅŸi managementul habitatelor din RezervaÅ£ia "Calcarele din Dealul MÄƒgura" Dobrogea, program derulat de Clubul Sporturilor Montane, în valoare 42.065 RON; managementul ariilor protejate din judeÅ£ul Satu-Mare, realizat de societatea Carpatin ArdeleanÄƒ cu 155.150 RON; creÅŸterea conÅŸtientizÄƒrii populaÅ£iei de pe Valea Deznei privind protecÅ£ia mediului, realizat la Grupul Åžcolar Industrial SebiÅŸ, cu 36.609 RON; amenajarea ravenei GhermÄƒneÅŸti, judeÅ£ul Vaslui, proiect în valoare de 300.148 RON; stabilizarea ÅŸi consolidarea ravenei la drumul comunal 105 A - satul Laza, comuna Laza, jud. Vaslui, cu suma de 183.495 RON; realizarea unei linii de peletizare a deÅŸeurilor lemnoase ÅŸi a rumeguÅŸului verde la societatea MetalTrade International GalaÅ£i pentru suma de 896.191 RON; modernizarea sectorului de reciclare a deÅŸeurilor de ambalaje în vederea protejÄƒrii mediului, realizatÄƒ de societatea Somplast din BistriÅ£a pentru suma de 285.691 RON; acÅ£iuni combinate pentru administrarea ariei protejate PeÅŸtera Vântului conform planului de management, proiect desfÄƒÅŸurat de Clubul Speologilor Amatori cu 80.663 RON; protecÅ£ia Ariei Naturale Balta Suhaia, proiect atribuit Consiliului Local al comunei Suhaia, judeÅ£ul Teleorman, pentru 30.646 RON; un program de producere ÅŸi distribuÅ£ie a apei calde menajere cu panouri solare, realizat la Drobeta Turnu-Severin de firma Flora Sercom SA cu 61.241 RON. Totalul banilor alocaÅ£i este de aproximativ 23 de milioane RON, adicÄƒ în jur de 6 milioane de euro din 160 milioane de euro încasaÅ£i.

InstituÅ£iile cu bani, doar la PD-L
În 2008, Fondul de Mediu a dat bani pentru 12 proiecte de parcuri. Valoarea totalÄƒ a proiectelor este de 6 milioane RON (puÅ£in peste 2 milioane de euro). Ce s-a fÄƒcut cu restul banilor, pânÄƒ la 400 milioane de euro? Oficial, ei existÄƒ în bugetul Fondului pentru Mediu ÅŸi "aÅŸteaptÄƒ proiecte eligibile pentru a fi absorbiÅ£i". La Fondul pentru Mediu existÄƒ depuse numai din partea organizaÅ£iilor neguvernamentale mii de proiecte care aÅŸteaptÄƒ de ani buni finanÅ£are ÅŸi cÄƒrora nici mÄƒcar nu li se rÄƒspunde. Fondul de Mediu a fost condus pânÄƒ în 2008 de liberalul Mihai Toti, iar acum ÅŸef mare este democrat-liberalul Vlad Marcoci. De menÅ£ionat cÄƒ atât în alianÅ£a cu PSD, cât ÅŸi în cea cu UDMR (parafatÄƒ în decembrie 2009), instituÅ£iile de mediu bÄƒnoase au revenit, fÄƒrÄƒ excepÅ£ie, doar PD-L.

#2 PMS VICTORIE 3.02.2010 00:02

Raspunde

VEZI MISCAREASOCIALISTA RO

#3 xx 3.02.2010 10:29

Raspunde

Schimba atitudinea! Lasa-i pe vanzatori sa te caute. Tu iti alegi cea mai buna oferta fara stres si fara bani. Intra pe WWW.SOLICITARI.RO si intr-un minut adauga anuntul!

#4 PMS VICTORIE 3.02.2010 11:47

Raspunde

VEZI MISCAREASOCIALISTA RO

#5 instigare la violenta 3.02.2010 17:56

Raspunde

prostii imi provoaca dureri de cap. observ ca articolul e semnat, curajos, de un vajnic anonim. iar pe psihoterapeut o cheama lena rusti. adica elenuta ruginita? asa se enerveaza copii - isi dau seama ca idiotii care se prefac ca-i inteleg sunt impostori si ca vin cu idei stupide, dictate de moftul "terapeutului". de maine, toti copii sa stea cu genunchii goi pe coji de nuca, indiferent daca sunt sau nu cuminti, ca sa se invete minte! nu conteaza ca nu au ce! sa invete minte!

#6 mhn24 4.02.2010 18:36

Raspunde

de-ar trebui ca toti copiii (inclusiv eu) sa stea pe coji de nuca ca sa se invete minte, mai intai trebuie sa se explice si DE CE. ca nu le zici degeaba... copiii au o logica aparte a ceea ce apartine Universul, ochii, urechile si creierul lor percep diferit anumit lucruri. de aceea "instigarea la violenta" nu se datoreaza numai TV-ului, si se datoreaza si lumii inconjuratoare. de toti copiii ar intreba ce e bine si ce e rau, ar fi totul perfect. dar DVS. ati intrebat daca e bine sa te bati sau nu? cateodata lucrurile trebuie intrebate. sa nu se ajunga ca in cazul meu, distantare fata de parinti si alte chestii, cu ochii in calculator si scriindu-si ideile... copiii au nevoie de influente, NU DE COJI DE NUCA. multumesc.

Vezi toate »