Cât sunt dispuşi românii să cheltuie pentru sărbătorile de iarnă
Strânşi la pungă, românii vor opta pentru cadouri utile şi durabile sau pentru unele de ocazie
700 de euro, atât va cheltui în medie un european pentru finalul lui decembrie. Spre deosebire de români, italieni şi slovaci, o parte din francezi vor aştepta însă sezonul de reduceri din ianuarie 2010 pentru a cumpăra cadourile restante de... Crăciun, relevă o cercetare Deloitte
Un Crăciun sărăcăcios. Pentru al doilea an consecutiv, bugetul consacrat sărbătorilor de iarnă este în scădere. Bătrânelul simpatic şi roşu are tolba găurită, iar sub bradul de Crăciun şi pe mesele europenilor suflă puternic vântul crizei. Europa toată strânge cureaua, cei mai afectaţi fiind spaniolii, britanicii şi irlandezii, relevă un studiu realizat de Deloitte şi dat publicităţii joi. Strânşi la pungă, după cum relevă cercetarea, europenii îşi vor restrânge cheltuielile de sezon şi vor opta pentru cadouri utile şi durabile sau pentru cele de ... ocazie, respectiv chilipiruri sau folosite de alţii şi revândute. Aşadar, adio vacanţe în Tahiti sau revelioane la Rio de Janeiro primite cadou de Crăciun.
Potrivit studiului, vesticii, cu excepţia elveţienilor, vor
strânge cel mai mult cureaua. Cele mai mari restricţii vor fi în
ţările cele mai afectate de criză, precum Spania (-9,1%), Marea
Britanie (-17,4%) şi mai ales Irlanda
(-22,4%). Francezii se gândesc să reducă cheltuielile cu 3,5% (650
de euro), comparativ cu 5,1%, cât s-a înregistrat la sărbătorile de
iarnă din 2008. Mai mult, ei recunosc că vor reduce numărul de
daruri la maximum 10, fiind extrem de selectivi şi că vor exclude
de pe listă colegii, amicii ori rudele nu foarte apropiate. Aşadar,
cheltuielile pentru cadourile de Crăciun (- 7,3%, la 420 de euro),
cele alimentare (- 3,5%, la 190 de euro) şi pentru divertisment
(-7,6%, la 90 de euro) scad în 2009 cu 3,8%, la nivel european,
comparativ cu 6% anul trecut. În Europa de Vest, acestea vor fi
reduse cu 6,3%, iar în Europa de Est, ele vor creşte cu 0,7% în
acest an.
Cadouri la preţ redus în ianuarie
Francezii reprezintă un caz paradoxal. Deşi majoritatea declară
că nu a fost atinsă de criză, că nu se teme pentru locurile de
muncă şi că are încredere în veniturile financiare, francezii vor
cheltui mai puţin de sărbători.
"Moralul este la pământ, explică Gilles Goldenberg, asociat
Deloitte. Bariera psihologică este factorul preponderent care
frânează consumul, înainte de grija pentru a economisi". O parte
dintre francezi, spre deosebire de români, italieni şi slovaci, vor
aştepta debutul lunii ianuarie pentru a cumpără cadouri cu
discount, relevă cercetarea. E posibil însă să-şi schimbe
comportamentul în Ajunul Crăciunului.
De altfel, 30% dintre ei au declarat că vor alege cadouri de ...ocazie. În special tinerii consumatori şi absolvenţii cu studii superioare, iar acest lucru se reflectă în rata ridicată de utilizare a internetului, mai ales a site-urilor specializate în vânzarea de produse deja utilizate.
Bani, haine şi bonuri valorice - cele mai dorite daruri
Există însă o diferenţă între nivelul cererii şi cel al ofertei. Cercetarea relevă că francezii preferă să primească bani (42%), obiecte vestimentare sau bonuri valorice, aflate la egalitate (36%). De cealaltă parte, ei se gândesc să ofere cărţi (36%). Este cadoul-vedetă al Crăciunului şi pentru că are cel mai scăzut cost, subliniază Gilles Goldenberg. Urmează parfumurile şi cosmeticele (29%), apoi CD-urile şi DVD-urile(28%). Studiul relevă şi că în Occident se vor oferi mai puţine cadouri, însă la preţuri puţin mai mari faţă de cele din 2008. În Est, însă, europenii - cu excepţia cehilor - vor fi, în general, mai generoşi, dorind să se apropie de modul de viaţă occidental. Aşadar, aşteptăm ca abia din 2010 Crăciunul să fie mai generos. Până atunci însă să ne aşteptăm la cadouri utile sau frivole, efemer durabile sau la daruri cumpărate sub impuls. Chiar şi cei mici vor plăti preţul crizei. Părinţii le vor oferi jocuri educative şi cărţi, mai degrabă decât păpuşi, console de jocuri sau maşinuţe cu telecomandă. Studiul a fost realizat pe un eşantion de 17.567 de persoane din 18 ţări în perioada septembrie - octombrie 2009.
Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine














4 Comentarii [+] Adauga un comentariu
Ministerul Apărării Naţionale
Direcţia Informare şi Relaţii Publice
Persoana de contact: Mr. Constantin Spînu
27.05.2009
Comunicatul nr. 185
Precizări de la Ministerul Apărării Naţionale referitoare la pensiile militare
Pentru o corectă informare a opiniei publice referitoare la pensiile militare, Ministerul Apărării NaÅ£ionale face următoarele precizări: 1. Sistemul pensiilor militare de stat din România este reglementat de Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, republicată, cu modificările ÅŸi completările ulterioare, fiind un sistem ocupaÅ£ional care se încadrează în pilonul al II - lea privind schemele ocupaÅ£ionale (profesionale) guvernate de Directiva 86/378/EEC, modificată prin Directiva 97/96/EC. Acest sistem de pensii nu este un sistem contributiv ÅŸi conform art. 5, alin. (2) din Legea nr. 164/2001, fondurile necesare pentru plata pensiilor militare de stat se asigură de la bugetul de stat. 2. Pensia militară medie este de aproximativ 1.700 lei. Peste 72% dintre pensiile militare sunt sub plafonul de 2.000 lei. SituaÅ£ia numerică pe tranÅŸe valorice a pensiilor militare de stat plătite în luna februarie 2009 este următoarea: 39 - 1.000 lei, 13.143 pensionari, reprezentând 16 % 1.001 - 2.000 lei, 45.671 pensionari, reprezentând 55,85% 2.001 - 3.000 lei, 15.881 pensionari, reprezentând 19,42% 3.001 - 4.000 lei, 6.111 pensionari, reprezentând 7,47% 4.001 - 5.000 lei, 765 pensionari, reprezentând 0,93% peste 5.000 lei, 201 pensionari, reprezentând 0,24% 3. În categoria pensiilor de peste 5.000 lei sunt cuprinse doar două pensii ale foÅŸtilor ÅŸefi ai Statului Major General, restul fiind pensii ale magistraÅ£ilor militari. 4. Pensiile militare nu includ ÅŸi alte venituri, cum ar fi sporuri ÅŸi indemnizaÅ£ii suplimentare. 5. Izvoarele istorice menÅ£ionează existenÅ£a sistemului de pensii militare încă din anii 1829-1830 când s-a organizat armata pământeană atât în Muntenia, cât ÅŸi în Moldova (primul regulament ostăşesc cuprindea principii pentru organizarea armatei ÅŸi în legătură cu "drepturile băneÅŸti ale ofiÅ£erilor, pensii ÅŸi socoteli bugetare"wink. De atunci, legislaÅ£ia în domeniul pensiilor militare s-a schimbat periodic prin emiterea unor acte normative care au reglementat acest sistem, printre care amintim: Decretul nr. 360/22.08.1949 pentru organizarea asigurărilor sociale ale militarilor de carieră; Decretul nr. 293/30.07.1959 privind reglementarea drepturilor de pensie ce se acordă ofiÅ£erilor ÅŸi subofiÅ£erilor; Decretul nr. 141/1967 privind pensiile militare de stat ÅŸi pensia suplimentară; Decretul Consiliului de Stat nr. 214/1977 privind pensiile militare de stat.
Biroul de presă
Bucuresteni,timisoreni,sibieni,brasoveni,olteni,munteni,moldoveni,ardeleni,dobrogeni(...)mai salvati`ne inca odata,caci altfel iar ne paste comunismul!!!
Am impresia ca base nu s`a imbatat numai cu tarie,dar si de putere!
Fratilor iesiti la vot,caci altfel va fi vai pielea nostra!!!
Fratilor NU VA VINDETI VOTUL,votati asa cum va dicteaza constiinta!!!
Jos dictatoru`!!!
Jos Tiranu`!!!
Ministerul Apărării Naţionale
.
Direcţia Informare şi Relaţii Publice
Tel./ Fax: 021-319.60.22
E-mail: presamapn@mapn.ro
Comunicatul nr. 185 din 27.05.2009
Persoana de contact: Mr. Constantin Spînu
Precizări de la Ministerul Apărării Naţionale referitoare la pensiile militare
Pentru o corectă informare a opiniei publice referitoare la pensiile militare, Ministerul Apărării Naţionale face următoarele precizări:
1. Sistemul pensiilor militare de stat din România este reglementat de Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, republicată, cu modificările ÅŸi completările ulterioare, fiind un sistem ocupaÅ£ional care se încadrează în pilonul al II - lea privind schemele ocupaÅ£ionale (profesionale) guvernate de Directiva 86/378/EEC, modificată prin Directiva 97/96/EC. Acest sistem de pensii nu este un sistem contributiv ÅŸi conform art. 5, alin. (2) din Legea nr. 164/2001, fondurile necesare pentru plata pensiilor militare de stat se asigură de la bugetul de stat.
2. Pensia militară medie este de aproximativ 1.700 lei. Peste 72% dintre pensiile militare sunt sub plafonul de 2.000 lei. SituaÅ£ia numerică pe tranÅŸe valorice a pensiilor militare de stat plătite în luna februarie 2009 este următoarea:
39 - 1.000 lei, 13.143 pensionari, reprezentând 16 %
1.001 - 2.000 lei, 45.671 pensionari, reprezentând 55,85%
2.001 - 3.000 lei, 15.881 pensionari, reprezentând 19,42%
3.001 - 4.000 lei, 6.111 pensionari, reprezentând 7,47%
4.001 - 5.000 lei, 765 pensionari, reprezentând 0,93%
peste 5.000 lei, 201 pensionari, reprezentând 0,24%
3. În categoria pensiilor de peste 5.000 lei sunt cuprinse doar două pensii ale foÅŸtilor ÅŸefi ai Statului Major General, restul fiind pensii ale magistraÅ£ilor militari.
4. Pensiile militare nu includ şi alte venituri, cum ar fi sporuri şi indemnizaţii suplimentare.
5. Izvoarele istorice menÅ£ionează existenÅ£a sistemului de pensii militare încă din anii 1829-1830 când s-a organizat armata pământeană atât în Muntenia, cât ÅŸi în Moldova (primul regulament ostăşesc cuprindea principii pentru organizarea armatei ÅŸi în legătură cu "drepturile băneÅŸti ale ofiÅ£erilor, pensii ÅŸi socoteli bugetare"
De atunci, legislaÅ£ia în domeniul pensiilor militare s-a schimbat periodic prin emiterea unor acte normative care au reglementat acest sistem, printre care amintim: Decretul nr. 360/22.08.1949 pentru organizarea asigurărilor sociale ale militarilor de carieră; Decretul nr. 293/30.07.1959 privind reglementarea drepturilor de pensie ce se acordă ofiÅ£erilor ÅŸi subofiÅ£erilor; Decretul nr. 141/1967 privind pensiile militare de stat ÅŸi pensia suplimentară; Decretul Consiliului de Stat nr. 214/1977 privind pensiile militare de stat.
Biroul de presă
DUMINICA, premiu mare la Loto 6/49:

www.schemeloto.ro